7,836 matches
-
Jupiter-Neptun Conjuncțiile dintre Jupiter și Neptun au loc o dată la 13 ani. Ultima a avut loc În 1997, la finele Capricornului. Următoarea se va produce În 2009, În semnul Vărsătorului. Întâlnirea dintre Jupiter și Neptun pune accentul pe realizarea sau afirmarea ideologiilor (la pozitiv) sau pe plonjarea În iluzie (la negativ). Atunci când conjuncția dintre aceste două planete aspectează armonios un punct sensibil din tema natală, Îl Înveșmântează În culorile visului Împlinit, ale țelului În sfârșit atins; individul nu mai resimte nici
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Jupiter. Ultima s-a produs la finele Scorpionului, În noiembrie, și decembrie 1994, iar următoarea va avea loc În 2007, În Săgetător. Ultima opoziție Jupiter-Pluto a avut loc În anul 2000 (pe axa Gemeni-Săgetător). Întâlnirea dintre Jupiter și Pluto evocă afirmarea și manifestarea forțelor subconștientului, În tot ce au ele mai bun sau mai rău. Trebuie, fără Îndoială, să ținem seama că ultima conjuncție Jupiter-Pluto s-a format atunci când Jupiter era În mișcare directă; așadar, nu are decât o slabă putere
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Dacă e vorba de Pluto, atunci Jupiter facilitează relația individului cu subconștientul său propriu și face transformarea mai ușoară. Tranzitul lui Jupiter aflat În disonanță celestă cu Pluto poate - În anumite cazuri - (dacă individul are această predispoziție) să aducă o afirmare a puterii care nu e scutită de gânduri ascunse; cel al lui Pluto În disonanță celestă cu Jupiter orientează transformarea către un refuz al regulilor sociale. Saturn-Uranus Conjuncția Saturn-Uranus are o periodicitate de 45 de ani. Ultimele două au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
acestora. Dacă până la jumătatea anilor ’80 ai secolului XX, științele complexității și conceptul de bază al acestora, sistemul adaptiv complex erau privite cu rezervă de știința oficială, un șir de oameni de știință și evenimente remarcabile au contribuit decisiv la afirmarea și dezvoltarea explozivă a unui domeniu științific considerat de către unii autori ca fiind definitoriu pentru întreaga știință a secolului XXI. Unul dintre marii savanți ai zilelor noastre, Stuart Kauffman, cofondator al științelor complexității, spunea: „Știința secolului al XVIII-lea, urmând
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
impresie. A pornit cu dreptul! Împreună cu „Academia bârlădeană” noua revistă concretizează aspirația unei continuități semnificative. Era necesară o reîmbinare a forțelor culturale locale, acțiune venită la timp odată cu promoțiile specifice momentului. Dimensiunea cea mai relevantă a „Baaad-ului” ține tocmai de afirmarea regionalismului creator”, scrie cel care în 1957, la îngropăciunea lui G. Tutoveanu îi creiona statuia pe care o merita poetul plopilor dar și al dragostei de țară și tineret, în timp ce presa din Bârlad tăcea. Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007, când C.D. Zeletin prin tot ce scrie este modelul celor de unde provine în formarea și afirmarea actualilor și viitoarelor talente în devenire. Investiția în cultură, indiferent de termen, înseamnă țintire și obținerea unor beneficii, ca în orice domeniu, mai ales că e făcută din banii publici. Ca în orice domeniu, o investiție înseamnă o competiție - cerută
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
10 mai 1968, Luca Arbore scrie următoarele la apariția nr. 4 al revistei Lyceum editată de elevii și profesorii Liceului nr. 3 din Bârlad: 370 „Lyceum se înscrie pe linia bunei tradiții a școlii bârlădene ca o nouă posibilitate de afirmare a spiritului creator a elevilor. Apariția revistei ... ne aduce în minte vremea când, în cu totul alte condiții, câțiva liceeni, printre care G. Ibrăileanu și Raicu Ionescu întemeiau la Bârlad Asociația „Orientul”, despre care, mai târziu, criticul „Vieții românești” nota
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Stegaru. Apare în ianuarie 1993. În editorial se apreciază că ea va fi „o revistă în care să palpite licoarea unui strop de frumos, de înalt, de poezie, de mângâiere.” Cu ambiție, publicația vizează „promovarea unei literaturi originale, încurajarea și afirmarea spiritului creator în domeniul culturii, artei, fără nici o barieră, ridiculizarea unor stări conflictuale în raportul individ - societate, în vederea corijării unor stări general‐umane: abuzul, corupția, de asemenea, întărirea spiritului civic, combatere a poluării morale, realizarea de traduceri din literatura universa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
internaționalismul socialist, mulți dintre ei având, cel puțin temporar, funcții pe linie de partid și de stat. Și cei nominalizați și mulți alții au produs operele lor fundamentale, reprezentative pentru talentul lor sub dictatura comunistă. Până la urmă putem vorbi de afirmarea vasluienilor pe alte meleaguri, nu în târgul pricăjit, ci 19 într un context mai larg cu suprafață națională și nu numai. Toată presa anilor 1946-1989 însemna consemnarea mărețelor realizări ale poporului român pe calea construirii socialismului și comunismului și erau
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a văzut imediat după 1989, când sute de autori au apărut în piața jurnalistică și literară. De aici și dificultăți metodologice. O clasificare, fie și "preliminară", diferențiază pe cei născuți până în 1947, alții între 1940 - 1989, dar toți șuvoind spre afirmare după Revoluție. E dificil.... Ne trebuie un capitol special pentru cei din diaspora românească, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin, Bizi Cristi Busuioc ș.a. stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aici între noi, personalități care au determinat și bibliografiile altora, și cine știe ce alte realizări pe coordonate globale. Dacă vorbim de exodul creierelor de pe aici și din alte domenii, constatăm similitudini între ieșirea în lume din 1989 a celor vechi, și afirmarea tinerilor noștri pe toate meridianele și paralele globului, într-o regretabilă pierdere de competențe. Până la urmă, urmărim această explozie cultural informațională, păguboasă pentru Vaslui prin diminuarea materiei cenușii, dar cu câștig moral (rareori material) pentru cei rămași pe loc (dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cetății. Sau Marina Costea care și adună volume de maculatură drept piedestal pentru ... poetă, sau Constantin Jomir, Constantin Slavic care-s oameni la locul lor, meseriași la ziarul comunist pe care l-au slujit dar cu talent în curs de afirmare, ca prozatori, la bătrânețe. Poetă cu adevărat, Daniela Oatu își face datoria de profesoară și atât; altă poetă mare, Adina Huiban e prin București ... Roxana Vasile, poetă, a dispărut, prozatorul și epigramistul Daniel Dragomirescu e un distins profesor de liceu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
însc l pe cins șir de că impunătoa go", gaz ultor acți șteptarea cântat și u-și totod ri. Din ac au lipsi ș recum Oa che, Isab raru, care pție. Tabl e dansur e instruiți n, Diana u lipsit afirmare, oc 13", înv astă dată, i cu mu une Vasl ajutat la e multă să brie 2000) t și ri și te, tre rea dă uni lui au ată est i o na ela au oul ile de și nici o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Republica Moldova și toți politicienii locali, de la prefect la consilieri locali și... mai ales... mulțimea interlocutorilor de rând, toate acestea, și multe altele, arată valoarea, profesionalismul și munca întregii echipe. Școala de presă "Marin TV" care EXIST| a determinat "prin acțiune" afirmarea unor nume noi în toată presa și cultura românească. I-aș cita pe Lucian Pârvoiu, Cătălin Striblea, Cătălin Lența dar și pe Val Andreescu, Sorin Saizu, Cristi Lapa, Cătălin Sîmpetru, Gabi Oprița, Luminița Lăzărescu, Mirela Popa, Timona Balmuș, Emil Lupu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
un moment extraordinar pentru vasluienii consumatori, producători sau re producători în cultura locală. Și mai adevărat e că din școala jurnalistică vasluiană poate să nu fie nici măcar un scriitor. Dar mijloacele mass media sau tipografice deschid porțile autocunoa șterii și afirmării. în cadrul Galei îi veți vedea pe cei mai merituoși ziariști. Și dacă nu vor fi prezenți pierd AUTOMAT premiul în bani (substanțial!) și însemnele conferite: diplomă și trofeu. Consider că este lipsa respectului pentru publicul pe care trebuie să-l
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
este locul ca să nu se mai umfle ca broscoiul stăpânul lumii ! Pe la colțuri, orice bețiv e... mare ! Vor fi, deci, reacții diverse și asta e bine ! Desigur, voi reveni în numărul următor. Gala de duminică va fi o posibilitate de afirmare (si asta contează) într-un marș al fiecăruia către individualitate creatoare nu către șeful bârfei. Clasamentul Ediției I a fost confirmat aproape în totalitate ! Telespectatorii, ascultătorii și cititori, adică tot ce aude și vede în județul ăsta, vor putea urmări
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pompos devenit CAPITAL| CULTURAL| EUROPEAN| și unde eu am văzut cea mai păduchioasă gară din lume, aici unde excursioniștii sunt mai mulți decât localnicii la astfel de manifestări, cei peste 80 de participanți de la Vaslui au avut mari posibilități de afirmare. Mai ales că au și cu ce ,,peste rânduri". Un exemplu: Din cauza ploii torențiale, organizatorii au întrerupt spectacolul de marți dupămasă, când evoluau cei din Timoc. Atunci, și-au umflat obrajii cei din Valea Mare și în zece minute au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
afaceri, iată, argumente pentru prezența pregnantă în județ ul Vaslui, din 1970 încoace. La toate acestea se adaugă legăturile afective sau comunicarea cu mari personalități ale României (academicieni, senatori, profesori, miniștri, deputați, chiar președinți de stat), cu un scop precis afirmarea valorilor locale în context național și nu numai: șef de delegație la Congresul Internaționalei Verzi (2001), discuții cu Joschka Fischer despre Constituția Europei, invitații speciale la B.B.C., în Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Turcia (Kombassan), Cipru ș.a. Cum s-a reușit atât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
joi, 27 noiembrie 2008, Editorial) Am scris că alegerile trebuiesc privite ca niște mici revoluții, absolut necesare scânteilor pentru progres în viața socială. Orice alegeri și oriunde ar fi, prilejuiesc ieșirea "în priveli ște" (Arghezi) a celor mai aprinși pentru afirmarea personală pentru că "a lumii-ntregul sâmbur /dorința-i și mărirea" (Eminescu) adică motorul social este ori dragostea (dorința) ori pofta de mărire. Am parcurs prima ediție a uninominalului românesc și constat cu amărăciune că am avut dreptate: iresponsabile alegerile acestea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Evident menționăm ce ni se pare mai valoros în jurnalistica locală și națională neuitând că sunt încă 386 destui smângălitori pe hârtie (sau în mass - media) care se dau ziariști (cu școală profesională) și fac talente ! Cine a împins spre afirmare valul de tineri jurnaliști, cu vorba, fapta, exemplul, aprobarea, negarea și... sufletul ? A fost vreun fel de influență din diaspora sau din marile orașe ale țării unde s-au refugiat destule talente, iniț ial, locale ? Câți animatori și care sunt
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
deasupra cunoștințelor tradiționale, de amănunt, pentru a le face vrednice de acea demnitate care este facultatea de a cugeta prin sine Însuși și a naște idei personale. În acest fel, prin obișnuința de a fi conștiincios, prin conștiința responsabilității oricărei afirmări bine cumpănite, prin stăpânirea de sine, prin modestie și demnitate se creează caracterele și acea elită de care societatea contemporană are atâta nevoie, pe care o așteptă și care mai Întârzie totuși să vină. Încă de mult această funcție a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și formare a competențelor de comunicare interumană, a capacităților de a lucra În echipă, a toleranței și a respectului reciproc; c) funcția de dezvoltare și exersare În condiții optime a talentelor, cultivarea interesului pentru anumite domenii și de sprijinire a afirmării personalității fiecărui individ. În aceste condiții, Întregul sistem educațional trebuie să facă față tuturor acestor cerințe ale societății pentru a putea dezvolta personalitatea umană În armonie cu mediul Înconjurător, capabilă de performanțe superioare. Această personalitate nu poate fi produsul unei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
resurse umane este Întâlnit, În literatura de specialitate, și sub denumirea de capital uman. Istoricul termenului de capital uman cunoaște multe suișuri și coborâșuri, după cum a fost agreat sau respins de către lumea academică și de către clasa politică. Deși a cunoscut afirmarea și structurarea conceptuală abia după deceniul șapte al secolului XX, termenul de capital uman a fost utilizat cu mult Înainte În economie. Se menționează existența a două metode pentru a estima valoarea monetară a ființei umane: prima metodă constă În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În logica Învățării a perspectivelor epistemologice contemporane), cu tehnologiile multi-media (sub aspectul infrastructurilor tehnice ale Învățării) și cu matetica (sub aspectul metodelor). Învățământul modular este o idee relativ nouă, care și-a găsit Însă, În multe locuri, o cale de afirmare experimentală. Ca atare, ni se oferă atât ca soluție, cât și ca perspectivă a optimalității. Premisele sale instructiveducative se definesc la confluența dintre instruirea deschisă și permanentă, individualizarea procesului de Învățare, Îmbinarea logicii predării cu logica funcțiilor În sistemul de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cuplurile funcționează într-un mod puternic individualizat (cuplu paralel sau asociere) și valorizează autonomia fiecărei persoane, situația este desigur profitabilă pe plan individual, dar nefastă pentru cuplu. Iată de ce oamenii de știință își încheie studiul cu concluzia următoare (p. 31): „Afirmarea, accentul pus pe unicitatea și pe autonomia proprie, valori sociale dominante în epoca actuală, nu atrag oare după sine o distanțare necesară de celălalt și, astfel, o neglijare a intimității conjugale? Viitorul cuplului se află în capacitatea sa de a
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]