6,798 matches
-
bouleau șmesteacănț = boulot șmuncă, slujbă, activitateț. Cuvântul bjozvigna - pe care subiectul nu și-l poate aminti fără dicționar - condensa deci o întreagă problematică a dorinței: contrainvestirea era considerabilă!” Acest exemplu arată că, pentru a evita o reprezentare amenințătoare, subiectul se agață spontan de un alt cuvânt, considerat mai inocent și mai îndepărtat. Utilizarea defensivă pe care o poate cunoaște limbajul, în special jocul de cuvinte și semnificații dintre două limbi, apare la momentul potrivit, pentru a contrainvesti și deci „servi” refularea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
electiv pentru un animal, pentru un obiect sau pentru o colecție de obiecte asemănătoare (de pildă, niște lingurițe). În acest ultim caz, pierderea unuia dintre obiecte îl aduce într-o stare intensă de panică. Copilul face o regresie și se agață de o singură percepție, pe care o asociază cu amintirea unei plăceri fizice parțiale și deopotrivă cu un lucru reprezentând pentru el, în manieră fetișistă, relația cu mama”. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
foarte rigid. Acest proces regresiv inconștient permite abandonarea poziției oedipiene riscante, constând într-o rivalitate față de tată și o dorință fantasmatică de posedare a mamei, în favoarea unei poziții pre-oedipiene pe care Pierre o cunoscuse anterior și de care el se agață. Regresia implicată aici servește drept adaptare și, în același timp, drept apărare, erijându-se chiar în simptom patologic, întrucât nu mai reușește să „își facă datoria”, ci se constituie într-un punct de fixație care pune în lumină o intensă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pierdere a identității. „Și apoi trebuia să explic că m-am mutat”, ca și când trebuia să-și revendice identitatea și existența pe baza faptului că avea totuși o casă a ei în acea zonă. Pe scurt, insistența cu care Sara se agață de familie și casă poate veni dintr-un sentiment mai profund de insecuritate în această direcție, care se manifestă acut în primele ei amintiri. Integritatea unei familii devine poate sacră atunci când nu pare să se manifeste ca un lucru de la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
zăbovind să mângâie preț de câteva secunde suprafața granitului, a cărui prezență în casa lor n-avea să-i mai mire pe cei doi soți, părându-i și copilului la fel de firească precum soarele la fereastră sau mirosul proaspăt al rufelor agățate în spatele casei. Cuvântul „piatră“ avea să fie printre cele dintâi învățate. De la acel copil, desigur, am moștenit teama și dureroasa tentație de a da nume. Acel copil purtat în brațe de femeia cu păr alb care, fugind prin beznă, făcea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să știe de ce, că femeii care-l duce în brațe îi e frică. Iar această frică la o femeie matură e la fel de stranie ca mișcarea bruscă prin care ea prinde cu dinții gulerul cămășii copilului, desface brațele pentru a se agăța de funii și-l poartă atârnat în aerul mohorât. Copilului i se pare că zboară, atât de lung e pasul, aproape un salt, pe deasupra șipcilor rupte... Pietrele de pe mal se izbesc între ele sub picioarele femeii. Ea își descleștează maxilarele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mă împiedicaseră să-l urmăresc. Dar, cum ceea ce evoca el era foarte îndepărtat de situația noastră (vorbea despre un deșert), am sfârșit prin a descoperi în ciudățenia acelei întâmplări unicul punct de sprijin de care gândul meu înfrigurat se putea agăța. — ... Era un oraș sau, mai curând, erau câteva străzi ivite în mijlocul unui deșert din Asia Centrală. Case cu patru etaje, toate la fel, cu ferestre goale, cu tocurile ușilor căscate, de parcă cei care le construiseră își întrerupseseră lucrul chiar înainte de finisare
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu erau încă învățate pe de rost, noul limbaj rămânea încă șovăitor. Actorii mai făceau și gafe. Precum cerșetorul care încerca să capteze efluviile calde ce răzbăteau prin ușa unui mare magazin - un adevărat fost combatant, desigur, dar care-și agățase de haină tot soiul de insigne la grămadă, pentru a le face mai numeroase. Cerculețele lor aurite puneau în umbră argintul șters al medaliei „Pentru vitejie“, care se câștiga cu greu în război... Sau cele două femei care-și așteptau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
noutățile copilăriei... Se pare că ar fi prietena bunicilor lui, Nikolai și Anna. Se mai pare că l-ar fi primit într-o zi în casa ei pe tatăl adolescentului, Pavel. Ea e femeia aceea care străbătea o punte suspendată, agățându-se de funiile uzate, ducând un copil ale cărui hăinuțe le ținea strâns cu dinții... Umbrele acestea, care sunt singura familie a adolescentului, îi par nesigure. Ciulește urechea la lectura femeii: un tânăr cavaler zărește prin bolta frunzișului donjonul unui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
deodată oprise calul în mijlocul uliței și spusese cu glas tare: „Nu, Vulpoiule, așteaptă, o s-o luăm mai degrabă peste câmpuri...“ Pentru a alunga amintirea aceea care revenea neîncetat, Nikolai duse mâna stângă la spate, pipăi toarta celor două găleți noi agățate de șa. Erau, alături de câteva perechi de cămăși și de pantaloni din bumbac gros, singurul lui trofeu. Scutură încetișor gălețile, zincul scoase un clinchet liniștitor, domestic. Era visul lui să aducă din război două găleți, lucru atât de util, pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
morți. Despre răniții cărora li se dădea lovitura de grație la război știa că erau de două feluri: primii erau conștienți că rana lor era mortală și îi mulțumeau din priviri celui care îi ucidea, ceilalți, mult mai numeroși, se agățau de o jumătate de zi de suferințe, cât le mai rămânea de trăit... Umblă iar cu pași mari prin poiana mută acum. Unele capete se aplecau spre pământ; altele, nemișcate, păreau că tac la apropierea lui. Unul din ele zâmbea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de disciplinari ai celor trei companii, mai rămăseseră douăzeci și șapte de soldați... Pavel scoase cu greu trupul lui Marelst din grămadă. Fu nevoit să ridice alte corpuri, să înlăture sârma ghimpată. Dar, mai ales, degetele soldatului păreau că se agață de pământ. În ranița camaradului său, Pavel găsi două scrisori trimise din Leningrad, înainte de blocadă. Le păstră. În ciuda luptelor care aveau să reînceapă a doua zi și a infinitei diversități de trupuri mutilate, nu putu uita gestul lui Marelst: mâna
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pat negru, de fier, și-l recunoscuse), încă de la primul scrâșnet de sticlă spartă sub pași, durerea depășise limita suportabilului și-l lăsase complet insensibil. Doar câteva mici amănunte absurde îi mai răneau privirea. Seara, ghirlandele acelea de flori albe agățate de vatră: aproape de pământ, florile erau deja închise, dar în partea de sus, acolo unde încă mai strălucea soarele, ele își etalau corolele desfăcute. Se apropiase, trăsese cu putere de ghirlandă... Iar acum, noaptea, umbra aceea. Un scotocit grăbit în spatele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de-a lungul căii ferate. Izbi cu pumnii pentru a face să amuțească urletele celor doi. Unul din pumni i se strivi de o gură jilavă, alunecoasă, celălalt lovi o bărbie. Dar strigătul continuă, mai ascuțit. Iar degetele se răsuceau, agățându-i-se de tunică. Mai izbi o dată. Lanterna căzu, se rostogoli pe jos, se aprinse de la sine, fasciculul ei luminos decupa roțile unui tren care tocmai pornise. În depărtare, soldații patrulei începură să alerge, ofițerul grăbi și el pasul... Din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
îl reținu. Săriră din vagon după ce, la ieșirea dintr-un tunel, garnitura încetini la o curbă, în mijlocul munților. Femeia o porni repede, coborând versantul acoperit de copaci și de tufe pe care Pavel nu-l cunoștea. O urma cu greutate, agățându-se în rugii de mure, de care ea știa cum să se ferească, alunecând pe micile grohotișuri ascunse sub mărăciniș. Pădurea, fără urmă de potecă, părea neumblată. Ajungând pe malul unei ape, femeia se opri, iar Pavel, prinzând-o din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să explic, să spun că tocmai vederea acelei ape încetinise goana soldaților (Oh, încetineala aceea rusească!). Nimic nu-i mai putea uimi, nici sângele, nici nesfârșita diversitate a plăgilor, nici rezistența trupurilor care, așa, dezmembrate, sfârtecate, oarbe cum erau, se agățau de viață. Dar spuma aceea cenușie, viețile acelea făcute praf și pulbere... Soldații băteau pasul pe loc, de parcă s-ar fi aflat la hotarul a ceea ce mintea nu putea concepe. L-am văzut atunci, în fața mesei rămase aproape goale, pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
prietenul nostru comun, aflat în călătorie în China, despre scopul vizitei mele... Brusc, ceea ce am văzut dincolo de grilaj a șters conversația noastră purtată prin zid. Un copil, un băiat de șase-șapte ani, a ocolit mașina și a venit spre intrare, agățându-se de bare și privindu-mă curios. Fratele lui, încă nesigur pe picioare, a traversat curtea, pentru a ajunge lângă fratele mai mare. Aveam să aflu mai târziu că cel mare era fiul soției lui Vinner; văzându-i însă pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cu tifos. Mai sunt și alții, ale căror haine vărgate ascund amputări experimentale. Cazul medical al fiecăruia corespunde subiectelor tezelor pe care autorii experiențelor socoteau că vor avea timp să le susțină. Cel care tocmai a căzut târăște după sine, agățată de antebraț, o cutie plină cu țânțari purtători ai paludismului. Reichul ar fi putut să se pomenească în situația de a lupta cu inamicul în regiuni infestate. Femeile tinere îi observă, le întâlnesc privirile, zăresc primele trepte ale scării care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
obișnuim să extragem pattern-ul sau trăsăturile caracteristice din stimulii prezentați. Adesea aceste patternuri au de a face cu multe aspecte cum sunt: forma feței, anticiparea direcției unei mingi și cât de repede parcurge distanța, sau dacă un tablou este agățat drept pe perete, sau dacă două linii sunt paralele. O parte din aceste patternuri reținute, identificate sunt genetic înăscute și definite, cum ar fi verticalitatea, ce pentru unii reprezintă o greutate în procesul de recunoaștere, cum este în cazul recunoașterii
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
carnalitățile de odinioară. Apar figurile neliniștitoare ale unei geografii thanatice: „toate se petrec după scenariul întrevăzut / surpriză e numai intensitatea vârtejului / găuri negre se mișcă rotund / își joacă sfârșitu-nțelesului / atunci când cobor după tine / când pipăi pereții / și-ncerc să mă agăț / de lipicioasa mâzgă verzuie / hrube la succesive niveluri / ca-ntr-o baie comună de aburi / din ce în ce mai fierbinți / insuportabili / pe treptele ultime”. Elegiac, fără relaxări inutile, tensionat, dar fără crispare, Noiembrie inocentul înscria, fără îndoială, o „ajungere” în lirica autoarei. Portret
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de plăcerile vieții, Întrucât „mărirea este un vis, bucuria o eroare, tinerețea o floare care se scutură, iar sănătatea un nume Înșelător” (Bossuet, Oraison funèbre de Marie-Thérèse d’Autricheă. Plăcerile vieții, de care ne agățăm, sunt trecătoare și Înșelătoare, dar lasă urme dureroase În noi. Renunțarea la plăcerile vieții ne ajută să Înțelegem și, În final, să acceptăm moartea ca o concluzie a vieții, care le include și le vindecă pe toate. Se poate vedea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
lordoză lombară accentuată, semnul Trendelenburg, examenul radiologic (patognomonic). Tratamentul ortopedic precoce al displaziei de șold cuprinde, după unii autori, următoarele procedee: instalarea din primele săptămâni a unui ham de hiperflexie, constituit dintr-un brâu ancorat pe umeri de care se agață două hamuri care țin coapsele în flexie și abducție. După opt luni: extensia continuă în abducție progresivă, la care se adaugă spre sfârșit rotația mediană. Tratamentul chirurgical este orientat spre: osteotomia de varizare, în coxa valga cu cotil normal; osteotomia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
negură. în strașnica izbitură care urmă, prăjina omului se frânse. Grinzile opustului vuiră și întreg stăvilarul păru că a pornit din loc. Chiar în acea clipă, din noapte, se iscară umbre. - Funiile ! răcni năprasnic, de sus, morarul. Căzuse în genunchi, agățându-se de grinda pe care se zbătea felinarul. Sprinteni, oamenii legară șfacurile. înotând ca niște monștri scufundați, copacii porniră către mal. Șuvoiul se limpezi iar opustul venea cu scrâșnete la loc. Apele băteau năvalnic dar cu puteri slăbite. Prinși între
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
când cei doi micuți își deschid ochii și văd așternută la picioare, o lume prea complicată pentru înțelegerea lor. Totuși își scot capul din scorbură și se strâmbă cu dezinvoltură la primele săgeți galbene, trimise tocmai de bostanul acela mare, agățat de cer. Razele călduțe le mângâie boticul umed dar și blănița maro-sură iar ei mulțumiți de starea lucrurilor, cască zgmotos, expirând ultimele picățele de somn. -Oare când vine mămuca? - întreabă Pit, puiul mai mare, născut mai repede cu un sfert
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
au fost planul de luptă extrem de ingenios și curajul amiralului englez. Numai că acesta a trebuit să plătească cu propria viață strălucita victorie. La numai o oră după declanșarea crâncenei încăierări navale, printr-o manevră iscusită, vasul francez Redoutable a agățat cu ancora nava engleză Victory, pe care se afla comandantul Nelson. S-a încins o luptă corp la corp între marinarii celor două vase. Se murea la fiecare pas. La un moment dat, Nelson, care se agita printre luptători, s-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]