3,979 matches
-
Creștin Democrat Septembrie Tratatul de pace de la Saint-Germain cu Austria Noiembrie Tratatul de pace de la Neuilly cu Bulgaria. Alegeri legislative: introducerea votului universal și regruparea forțelor politice 1920 Iunie Tratatul de la Trianon cu Ungaria 1917-1921 Măsuri legislative pentru aplicarea reformei agrare: în martie 1917, Regele Ferdinand promisese pămînt soldaților 1921 Iunie Negocieri ale României cu Praga și Belgradul pentru o serie de tratate și convenții militare care trebuie să înlăture amenințarea iredentismului ungar. Formarea Micii înțelegeri 1923 O nouă Constituție în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117 Capitolul 6 Sincronii și alinieri europene . . 119 Ce-i de făcut? . . . . . . . 119 Reforma agrară de la 1864 . . . . . . 121 Acțiunile omului politic . . . . . . 123 Căutarea adevărului . . . . . . 126 Dependență mascată . Capitolul 7 Stîrșit de secol: eșec și reușită. Simbolurile incerte ale dezvoltării . . . 135 Obsesia desprinderii . . . . . . 135 Stăpînirea tehnologiei . . . . . . 140 Revolta primitivă . . . . . . . 142 Justiția socială . . . . . . . 144 Capitolul 8 Puterea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. În noiembrie, la deschiderea Adunării, Cuza anunța în mesajul său, programul legislativ: reforma electorală și agrară, organizarea armatei, reforma instrucțiunii publice, secularizarea averilor mănăstirești, etc. În 13 martie 1864 a început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a schimba legile ce priveau organizarea lor internă. Potrivit prevederilor statutului, puterea executivă avea dreptul să emită, în timpul vacanțelor parlamentare, decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
decrete - legi. Astfel, în iulie decembrie 1864, au fost elaborate 40 decrete legi, dintre care cele mai importante priveau reforma agrară, înființarea camerelor de comerț, introducerea sistemului de măsuri și greutăți. 1. La 14 august 1864 domnitorul a sancționat legea agrară. Aceasta elibera țăranii clăcași de sarcinile de tip feudal și îi împroprietărea cu pământul pe care-l foloseau în funcție de numărul de vite. Cei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe locurile de casă și grădină, iar pământul nu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
toate clasele sociale se pronunțau pentru independență, dar nu toate erau adepte ale aceleași căi pentru obținerea ei. Masele populare de la orașe și sate legau de obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal și politică de încurajare a economiei. Acestea nu puteau fi realizate decât prin
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
continua: familii tinere, familii bătrâne, familii bogate, familii sărace. Asemenea clasificări au însă doar o valoare conjuncturală, fiind utile în gruparea unor date statistice sub sintagme ale limbajului cotidian. Dacă întreprindem cercetări în mediul rural, este importantă clasificarea în familii agrare, nonagrare și mixte. Urmărind relevarea unor indicatori ce priveau structura forței de muncă, caracteristicile locuinței și dotarea ei cu bunuri de folosință îndelungată, precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se numește gospodărie? Termenul „gospodărie” - echivalentul, dar nu perfect, în englezește al household și în franceză al maissonée - e înțeles în cultura noastră, în general, ca o locuință cu anexele sale în care se desfășoară și activități productive de tip agrar. De aceea, gospodăria este asimilată, de obicei, gospodăriei țărănești. În dicționarele mai vechi, așa și este explicat cuvântul. Totuși, în Dicționarul explicativ al limbii române din 1975 (Editura Academiei RSR, București), alături de sensul mai sus menționat, care apare de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marcante dintre tipurile de familie din cele două culturi. El pornește de la constatarea că la sfârșitul secolului al XIX-lea, când deschiderea spre Occident a fost considerabilă în ambele țări, Japonia și China aveau condiții sociale și economice apropiate: economia agrară, creșterea rapidă a populației, existența unei largi clase birocratice. Goode pune eșecul chinez și succesul nipon și pe seama structurilor familiale. În China, moștenirea de la părinți se împărțea între toți frații și surorile, în Japonia, doar unul dintre copii moștenea averea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
într-o anumită măsură, determinațiile mediului de proveniență în ascensiunea profesională și socială. Situația din fostele țări cu regimuri comuniste totalitare este un caz particular în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe industrie; 2. politica deliberată a statului de egalizare a șanselor. Cu toate acestea, și aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părinți și copii. Reîmproprietărirea schimbă semnificativ raporturile dintre părinți și descendenții lor și prin aceea că bătrânii vor recâștiga în prestigiu și putere. După colectivizare, nemaiavând decât puțină avere să transmită urmașilor, statutul persoanelor în vârstă, doar cu o pensie agrară insignifiantă, s-a marginalizat - în cele mai multe cazuri însă, copiii, fie că erau la oraș, fie la sat, și-au ajutat părinții. Totuși, situația economică precară a bătrânilor și-a spus cuvântul în raporturile familiale intergeneraționale. Redobândirea proprietății va determina o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deși nu a reușit să construiască o nouă națiune, nu și-a pierdut calitatea de instrument politic”. În anii de după 1991, dezbaterea publică asupra identității a fost dominată de două grupări politice importante: Frontul Popular Creștin Democrat și Partidul Democrat Agrar. Primul a insistat asupra caracterului românesc al teritoriului dintre Prut și Nistru și s-a pronunțat pentru unirea Republicii Moldova cu România, cel de-al doilea și-a întemeiat existența pe susținerea pozițiilor antiunioniste a unei părți a clasei politice moldovenești
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
s-au alăturat curentului românofob: Partidul Socialist din Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Mișcarea „Unitate-Edinstvo” și altele, care au crescut numeric și s-au radicalizat odată cu obținerea independențe. Agrarienii, grupare formată mai ales de fosta elită din sectorul agrar și agro-industrial, au arătat că doresc ca Moldova să nu devină o provincie sau gubernie, sau a României sau a Rusiei, și au respins tendința de a numi români pe locuitorii de la est de Prut. Ei au păstrat vechiul punct
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
populației majoritare este evidentă pentru oricine. b) Moldovenismul în presă Susținerea tezelor dragi partidelor de nuanță comunistă, proruse și antiromânești, ocupă un spațiu întins mai ales în organele de presă ale partidelor antiunioniste, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Democrat Agrar din Moldova. Între publicațiile respective, organul de presă al PCRM, „Comunistul”, se remarcă prin enunțarea unor teze aberante, prin mistificări grave ale adevărului istoric și prin atacuri suburbane la adresa susținătorilor unității românești. Dacă în cărțile ce susțin moldovenismul, studii istorice
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să nu recunoaștem și faptul că anume în acea perioadă sovietică, plină de contradicții, își are începutul acel avânt spiritual și social-economic al poporului nostru, care a determinat în multe și dezvoltarea noastră independentă de astăzi. Moldova, dintr-o provincie agrară a statului vecin, în care nu exista nici o instituție de învățământ superior, în care jumătate din populație era analfabetă, s-a transformat într-o republică cu o economie cu ritmuri înalte de dezvoltare. În Moldova se deschid mii de școli
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
degrabă sub semnul patimilor pe care junimismul le denunța în filipicele sale. Politic, iar aceasta este o temă care va reveni în rân durile cărții de față, junimiștii apar, la finele lui 1918, ca apărători ai unor cauze pierdute. Reforma agrară și votul universal sunt semnele acestei mutații de adâncime față de care Carp sa arătat rezervat până la capăt. Peste numai câțiva ani, echilibrul pe care părea că-l impusese spiritul critic junimist era înlocuit, la rândul său, de o inflamare naționalistă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ce capătă chip după 1917. În absența unei terapii a organicității și a gradualismului care să deștepte instinctul salutar al civismului, masa rurală este condamnată la postura de obiect inert asupra căruia se exercită voința Statului. Votul universal și reforma agrară nu afectează acest fond de patologie socială expus de criticismul junimist. Căci nimic nu se poate substitui evoluției în direcția libertății. Comune rurale nu avem! Ce reprezintă primarul în ochii țăranului? Primarul reprezintă pe acela care îl cheamă la conscripțiune
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sensibilitatea revolu ționară. Impresionantă și discontinuă, cariera lui P.P. Carp se suprapune, la 1914, cu finalul regimului politic pe care Junimea la susținut și la elogiat. Compromisul fondat pe temperarea și limitarea votului universal și pe ocrotirea proprietății în fața reformelor agrare orchestrate de stat era pe cale de a fi înlăturat. Războiul mondial naște o stare de excitare a spiritelor care descurajează ape lul la gradualism și moderație. Idealul național și soluționarea chestiunii agrare deveneau inseparabile. Discursul de la 1914, pandantul celuilalt discurs
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
votului universal și pe ocrotirea proprietății în fața reformelor agrare orchestrate de stat era pe cale de a fi înlăturat. Războiul mondial naște o stare de excitare a spiritelor care descurajează ape lul la gradualism și moderație. Idealul național și soluționarea chestiunii agrare deveneau inseparabile. Discursul de la 1914, pandantul celuilalt discurs memorabil, consacrat problemelor externe, ilustrează profesiunea de credință liberal conservatoare a unui ju nimist impenitent. Mai mult decât un elogiu necritic și pătimaș al marii proprietăți, mai mult decât o probă de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
un instrument al voinței țării, dar un instrument al voinței întâmplătoare a unui ambițios, d voastre veți duce țara aceasta, ori la deca dență, ori la revoluțiune. Din această dilemă nu puteți să ieșiți.<ref id=”1”>Idem.</ref> Chestiunea agrară nu poate fi scoasă din acest context al gradualismului conservator. Statul și instrumentele sale nu pot genera, în mod miraculos, acea stare de egalitate socială la care visează spiritele progresiste. Schițată în urmă cu trei decenii, alternativa lui Carp - creșterea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară de după război nu a generat țărănimea robustă economic și independentă politic la care aspirau politicile statului. Prudența a lăsat locul, din ce în ce mai mult, pasiunii și fanatismului. Universul anului 1914, din pra gul căruia se distinge timbrul lui Carp, este separat de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
inalterabilă în raport cu membrul individual"214. Ideologia comunistă preia modelul sovietic, prima măsură adoptată fiind "planificarea economiei, elaborându-se așa-numitele planuri cincinale. Strategia planificării economiei avea la bază viziunea economiei naționale ca o corporație unică și trecerea de la economia preponderent agrară la economia preponderent industrială. Industrializarea a implicat strămutarea la oraș a unui segment important al populației rurale, un efort de urbanizare, simultan cu creșterea nivelului de școlarizare și de pregătire profesională"215. Totuși, "perioada anilor '50 a fost marcată, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
La masa verde", "Ție îți vorbesc, Americă" (1955). Evocarea războiului mai apare la A. E. Baconsky, Mihu Dragomir, Dan Deșliu, V. Porumbacu, Eugen Frunză etc. 3 Evenimentele istorice și edificarea unei noi lumi (M. R.. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu), noile realități agrare, creșterea producției de cărbune, apariția tractoarelor, a firelor electrice, alfabetizarea, fără transfigurare poetică se manifestă atât în poezia promoției interbelice: M. Beniuc ("Orezăria"), M. Banuș ("Eroilor ceferiști"), cât și în cea a generației mai tinere: Anghel Dumbrăveanu, A. Rău, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
familie, școală (model de educație, cultură, instrucție, conduităă, biserică (model spiritual-religios, moral etc.Ă, societate (model sociocultural, mentalitate, structurile politice ale statuluiă. Mediul de origine contribuie În mod esențial În a marca configurația tipului psihomoral al persoanei umane (rural, urban, agrar, industrial, cultural, spiritual etc.Ă. În plus, sunt importante educația, modul de formare al individului, nivelul de instrucție etc. Persoana se va dezvolta normal numai În condițiile În care are la dispoziție modele pozitive, pentru care să opteze În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
12. TEODOR BALAN, Familia Onciul, Cernăuți, 1927, pag. 5 și 9. 13. IDEM, ibidem, pag. 17-18. 14. IDEM, ibidem, doc. 21, pag. 25, apoi paginile, XIII-XVI și, în sfîrșit, spița genealogică, pentru ramura lui Onciu Iurașcovici. 15. Documente privind relațiile agrare în secolul XVIII, vol. II Moldova, Edit. Acad. R.S.R., București, 1966, pag. 545. 16. Uricariul, vol. VII, Iași, 1886, pag. 244. 17. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Fondul Vistieria Moldovei, Tr. 166, opis 184, dosarul 7 "Catagrafia ținutului Suceava, din anul 1820
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]