11,041 matches
-
de viață în contradicție cu ordinea morală și cu legile social-juridice care normează viața în societate. Personalitățile violente sunt indivizi impulsivi, lipsiți de autocontrol și de critica responsabilității morale și sociale față de actele și conduitele lor. Având un mare potențial agresiv, ei îl descarcă sub forma conduitelor de violență: criminalitate, furt, tâlhărie, viol etc. 9) Identitate și destin Există o corelație directă între identitatea individului și destinul acestuia. Orice destin este înscris în natura personalității individului. El nu are un caracter
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
automat, ireflexiv, necritic în forma lor circulantă. Ele vor înlocui rapid, prin marea lor încărcătură emoțională, tot ceea ce reprezintă bunul simț, atitudinea critică, cultivând panica, nesiguranța și înlocuind rațiunea cu iraționalul. Atmosfera socială de panică și ură va lua formele agresive ale conduitelor de violență socială orientate către „grupurile țintă” asupra cărora vor acționa segregațional, începând prin a-i izola, apoi trecând la exterminarea fizică a acestora. Discursul colectiv și psihozele sociale Factorul esențial de producere, menținere și configurare al psihozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări aberante de factură antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime, viol, tâlhărie, furt etc.), precum și o rată apreciabilă a suicidului. Prezența toxicomanilor, stărilor depresive colective, manifestări de tip protestatar antisocial, corupția pe plan socio-moral, refugiul în sfera sectelor religioase, înclinația către preocupări oculte etc. Rezultă di cele discutate mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțională reciprocă printr-un proces de inducție sugestivă colectivă; automatizarea sau „robotizarea” membrilor grupului social-uman; reprezentări colective unice care înlocuiesc gândirea logică individuală și pe cea creativă. Față de cele de mai sus asistăm la o eliberare pulsională primară de factură agresivă, sau, dimpotrivă, la o retragere anxioasă de tipul conduitelor de refugiu. Ambele forme de manifestare atitudinală au ca rol compensarea sau chiar anularea efectelor psihotraumatizante ale factorilor etiologici asupra grupului social-uman. 4) Manifestări în plan relațional În plan relațional, asistăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a grupelor social-umane. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
maselor sociale. Pulsiunile reprimate ale maselor, acumulate în timp, dau naștere la o mare încărcătură tensională, care se descarcă exploziv și haotic. Ele sunt considerate, din acest motiv, psihoze de descărcare pulsională. La baza acestui tip de manifestări stă potențialul agresiv, latent, al maselor sociale. Descărcarea tensiunii psihice va lua aspecte diferite care au drept factor comun de manifestare violența. Din punct de vedere formal și în ceea ce privește conținutul tematic, aceste psihoze colective se pot manifesta sub diferite aspecte, după cum urmează: conduite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz fizic prin care este descărcată tensiunea pulsională primară; confruntările dintre bandele rivale agresive etc. 4) Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului, pe care doresc să-l înlocuiască cu un alt sistem de valori impuse
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumită arie etno-culturală și care sunt „modelate” de normele modelului socio-cultural al grupului etnic respectiv. În această categorie de tulburări intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nosologic ieșit din uz, desemnând psihozele cu evoluție cronică, incurabile. Viol: violență sexuală exercitată asupra unei persoane de sex opus, de același sex, sau asupra copiilor sau bătrânilor, împotriva voinței acestora, a legilor morale și sociale. Violență: act antisocial, conduită agresivă orientată împotriva unui obiect, persoane sau grup de indivizi, cu caracter distructiv. Xenopatii: stări de reprezentare morbidă care nu sunt recunoscute de bolnav ca având un caracter personal, ci constituind efectul unei influențe externe care se exercită asupra lui. Exemple
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui Rousseau era aberantă: disprețuia cultura și proslăvea natura. Idealul educațional rousseauist era „omul necultivat”, le bon sauvage. Adică, în termenii acestui paragraf, „creierul gol”: prostia ingenuă pe care o presupunem „bună”, dar care, în realitate, este întotdeauna sălbatică și agresivă. Școala viitorului nu poate fi însă o instituție care produce barbari. Idealul școlii viitorului nu va fi Homo stultissimus, ci Homo sapientissimus - adică un nou kosmopolites, cetățeanul „satului global”, personalitate cultivată și creativă, un „om total”. Nu ne putem imagina
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
O zicală românească susține îndreptățit că întotdeauna „prostul este și fudul”. Aroganța ignorantului nu îl afectează însă numai pe el, ci și pe cei din jur, mai ales pe cei care nu-i împărtășesc ignoranța. De cele mai multe ori prostia este agresivă. e) Phantom curriculum. „Curriculumul-fantomă” stă la baza a ceea ce sociologii numesc enculturație. Este vorba despre mesaje transmise de diverse media. Studentul este asimilat, în acest fel, în metacultura dominantă. Obiectivele meschine reale sunt tăinuite și înlocuite cu false obiective nobile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturale”, ci și un geniu ce, prin gândirea sa revoluționară, a reușit să penetreze granițele dintre obiectivitate și subiectivitate - decretate ca inexpugnabile de știința modernă - și să fundamenteze o știință obiectivă a conștiinței. Din păcate, științele educației, cantonate în experimentalism agresiv și pozitivism insolent, au întârziat asimilarea fenomenologiei - cea mai adecvată metodologie de abordare a fenomenelor și proceselor educaționale care, prin definiție, sunt conștiente. Dar pedagogia viitorului va fi o știință fenomenologică sau, dacă nu, va rămâne o simplă maimuțăreală experimentalistă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de nesiguranță, alimentat de conștiința lipsei unei protecții garantate de justiție, inclusiv de existența unor ochi care te privesc cu suspiciune, gata oricând de reclamații răuvoitoare. Totul obliga la atitudine și comportament duplicitare. Ne înăbușeam indignarea față de incompetența suficientă și agresivă, față de superficialitatea profesională, de nedreptățile mereu prezente, uneori și față de imoralitatea neobrăzată. Spiritul de înaltă exigență științifică era subminat de continua îndoctrinare grosieră și de lipsa unei informări științifice corespunzătoare. Continuitatea concentrării asupra unor probleme științifice dificile era mereu întreruptă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
greu de crezut de „restul” populației cunoscătoare a rolului pe care l-au avut, dar au uitat. Interesant este că, în perioadele considerate de tranziție, aproape toți vorbitorii își însușesc același limbaj acuzator și - doar pentru unii justificat - vehement, chiar agresiv. Mă aflam acolo, dar nu în Arcadia, încât nimic din ceea ce se spune nu rămâne fără ecou - ba mai mult, nu poate să nu genereze dorința de a zice și mai mult, și mai dur, și mai fără reținere. Este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acțiunile, de orice fel, au valoare dacă și numai dacă nu pierd și nu urâțesc măsura. Neatenția duce - de cele mai multe ori - la repetarea greșelilor extreme: cenzura duce la nemăsură, nemăsura la cenzură și ciclul se reia în forme tot mai agresive. A vorbi numai acela care știe ce spune, a scrie cine a cunoscut durata scrisului, a arăta cel care a învățat cum, a demonstra numai dacă există conștiința mecanismelor generate, a gândi pentru alții doar cel care poate duce povara
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe jos urmele de sânge animal scurs din pachetele de la cozi. Un peisaj sordid, pe care-l părăseam când ne întorceam acasă de la rând pe ulița cu case vechi, vizavi de stadionul „IUC” (astăzi „Astra”). Cele mai ample și mai agresive cozi erau, de departe, cele la carne. Coada la carne era, alături de cea la benzină, Coada cu majusculă, cu deosebirea că ultima era pentru combustibilul mașinilor, iar cealaltă - pentru „combustibilul” oamenilor. Bătălia pentru carne îndeosebi devenea o adevărată expediție, un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1977, dar că el a fost alungat imediat pe considerentul că devenise activist de partid. Alte voci susțin, în continuare, că Dobre din 1990 era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea sa erau cauzate de agresivele tratamente farmaceutice la care fusese supus. Opinia publică din Valea Jiului creditează însă mai ales varianta cu Dobre devenit activist. Ziaristul Carol Gigi Nicolau, care, în 1998, a realizat documentarul-reconstituire intitulat Laborator 66, are o interpretare interesantă, dar riscantă în ceea ce privește evenimentele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mitul societății fără clase. Discursul comunist părea veridic. Condițiile care au dus însă la declanșarea grevei din Valea Jiului, în august 1977, le-au demonstrat minerilor discrepanța dintre discurs și realitatea de facto a comunismului. Reacția lor a fost, de aceea, agresivă. După stingerea grevei și a repercusiunilor, Ceaușescu a ținut în mod special să pozeze în „miner de onoare al țării” sau în lider național, înconjurat de securiști travestiți în mineri vestimentați adecvat. șocul său fusese real, Ceaușescu fiind luat prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales cel dintâi, implicați ca eminențe cenușii în fenomenul Pitești). Intenționalitatea reeducării existase însă dintotdeauna ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
metodele rămăseseră aceleași, pentru că aparatul de represiune nu se modificase genetic: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă pentru a practica aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și Alexandru Drăghici, doi celebri capi ai Securității din epoca Dej (Filichi, 1994, p. 66). Inclusiv programul din arest și închisoare era la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața, în timpul zilei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tulburări psihosomatice sau somatoforme. Kardiner dă pentru prima dată o descriere complexă a simptomaticii acestui fenomen: 1. excitabilitate și iritabilitate; 2. reacție nestăpânită la excitanți bruști; 3. fixarea pe circumstanțele evenimentului traumatic; 4. fuga de realitate; 5. predispoziția pentru reacții agresive necontrolate. Simptomele descrise de Kardiner s-au păstrat, în linii mari, și în cercetările ulterioare, deși datele privind caracterul și mecanismele influenței factorilor psihotraumatizanți asupra omului s-au îmbogățit considerabil, mai ales în rezultatul cercetării problemelor legate de sfârșitul războiului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încât s-a imprimat în mintea mea crudă și nu am putut-o uita niciodată. Abia când am ajuns la vârsta înțelegerii, unchiul meu mi-a descifrat această aserțiune: „Golan - ins cu gândire înceată, de cele mai multe ori fără, trândav, dar agresiv, total ignorant și incompetent, lipsit de sensibilitate și hăituit numai de instincte. Poate fi ușor dresat și antrenat în activități care-i satisfac nevoile primare, devine robotul perfect”. A.N.: În comună ați făcut școala primară... N.I.: Da, în comuna
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se știa... N.I.: Nu se știa nimic. Izolarea noastră a fost perfectă. Un an de zile nu am ieșit din Camera 1 subsol. Măcelul declanșat în camera noastră, dexteritatea cu care mânuiau ciomegele, ura cu care loveau, vocabularul trivial și agresiv dovedeau, fără putință de tăgadă, că aveau experiență colegii noștri și că mai participaseră la astfel de acțiuni și prin alte celule ale închisorii. Prezența lui Țurcanu în camera noastră, măcelul dirijat de el m-au făcut să înțeleg realitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]