10,591 matches
-
chiar și fugitivă a vreunei teorii despre războiul drept. El vrea să afirme doar necesitatea unei limite în cazul violenței din timpul său. Dacă oamenii nu reușesc să înțeleagă mesajul de pace și nonviolență al lui Cristos, atunci să privească albinele: chiar și insectele sau animalele sunt mai potolite, decât omul în luptă. Ineficacitatea războiului se poate vedea și în Contra Celsum, VIII, 70, unde, referindu-se la un discurs precedent în care îl contraataca pe Cels, cu privire eficacitatea rugăciunii, alexandrinul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
convins de inutilitatea unei persecuții sângeroase în favoarea planurilor sale întunecate, evita să fie cauza gloriei altora înconjurându-i de aureola martiriului, pentru că nici nu voia să pornească un război pe față. Căci toți, zicea el, vor zbura spre martiriu ca albinele. Atitudinea sa era alimentată și de superstiție: deși se temea să nu riște sfârșitul tragic al celorlalți persecutori, n-a putut să se elibereze nicidecum de soarta lor, murind pe câmpiile Persiei, la Ctesiphon (363). Repugnându-i ideea de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a cititorilor ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de periodice mai vechi deținute de bibliotecă, între care la loc central a stat „Albina” și „Alăuta românească”, publicul ieșean având atunci o lungă perioadă (aproape două luni) la dispoziție spre a o vi zita. I.N.O. - O ultimă întrebare, poate. Am văzut la „Gala laureațilorʺ - premiile salonului. Și rămânân d to t în zona
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
toponimia străzilor este legată de criterii precis delimitate. Astfel, cercetarea ne arată străzile legate de meseria sau ocupația locuitorilor (Harabagiilor, Cojocarilor, Bărbierilor) străzi care poartă numele animalelor, insectelor și păsărilor proprii zonei luate în studiu (Aleea Berzei, strada Mioriței, strada Albinei), desemnări de arbori, pomi fructiferi și diferite plante specifice locului (Aleea Castanilor, Aleea Teilor, străzile Florilor, Prunului, Salcâmului, Sulfinei etc.), denumir i ca re provin de la accidente sau caracteristici ale terenului (strada Perla, Punții, Aleea Scurtă), nume de ape/hidronimie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Publicat în Academia Bârlădeană nr.4/2008 fără semnătura autorului.) Cam în perioada când un învățător N. Pieptu din Grajduri, cătun al unei comune Valea Satului din apropiere de Iași, dar care era a județului Vaslui, se adr esa revistei „Albina” din București (1898) să obțină de la binevoitori ajutor pentru înființarea unei biblioteci comunale, publice , în Bârlad - spune I. Antonovici, un tipograf avea și o bibliote că, de unde, pe bază de taxă, 3 lei pe lună, publicul putea împrumuta cărți de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de aproape pe G. Asaky cunoșteau că el era departe de a fi caligraf. Vă putem asigura că cu mare anevoință puteam să descifrez manuscrisele ce mi le da spre a le corecta în „Spicuitorul Moldo-românʺ, „Icoana lumeiʺ și Foiletonul Albinei româneșt iʺ, și aceasta pe la anii 1841-1843. Cine va avea ocazia să citească toate epistolele Logofătului C. Sturza inspirate răposatului Gh. Asaky pe la anul 1842 și transcrise caligrafic de Asaky, foarte cu greu i-ar veni să creadă că Asaki
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Părinții filocalici și la rugăciunea lui Iisus, referindu-se la folosul citirii operelor patristice, răspunde următoarele starețului Atanasie, care-l învinuia de oarecare lucruri: „Să nu zici, părinte Atanasie, că ajunge una sau două cărți pentru mântuirea sufletului. Doar nici albina nu adună miere dintr-o floare, ci din multe. Așa este și cel ce citește cărțile Sfinților Părinți. Una îl învață dreapta credință, alta îi vorbește de tăcere și rugăciune, alta îi spune de ascultare, de smerenie și răbdare, iar
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
96,5 C). ANTROPIC element, fenomen sau proces datorat acțiunii omului. ANTROPIZARE proces de transformare a mediului înconjurător și a peisajelor datorită intervenției omului; APE TERMALE ape de adâncime cu temperaturi ridicate. APICULTURĂ ramură economică ce se ocupă cu creșterea albinelor. APUS trecerea Soarelui sub orizont; punct cardinal situat în partea de apunere a Soarelui și la 90° față de axa polilor geografici; sinonim: vest. ARAHIDĂ plantă tropicală, originară din Brazilia, apreciată pentru fructele sale, numite „alune de pământ”. AREIC teritoriu de pe
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Prin ardere se produce dioxid de carbon. 26 SEPTEMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A MUNȚILOR CURAȚI Legenda formării munților ,,, Când Dumnezeu a urzit Pământul i-a mai rămas puțin pământ și nu știa ce să facă din el. atunci a trimis pe albină la arici că-l știa Dumnezeu că-i isteț. Ariciul i-a spus albinei: Dacă Dumnezeu nu știe ce să facă, vine să-L învăț eu?’’ Albina s-a prefăcut că pleacă și s-a ascuns la țâțâna ușii. Ariciul
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Legenda formării munților ,,, Când Dumnezeu a urzit Pământul i-a mai rămas puțin pământ și nu știa ce să facă din el. atunci a trimis pe albină la arici că-l știa Dumnezeu că-i isteț. Ariciul i-a spus albinei: Dacă Dumnezeu nu știe ce să facă, vine să-L învăț eu?’’ Albina s-a prefăcut că pleacă și s-a ascuns la țâțâna ușii. Ariciul a prins să vorbească singur: ,,Și Dumnezeu ce fel de sfânt o fi?! Pe
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
pământ și nu știa ce să facă din el. atunci a trimis pe albină la arici că-l știa Dumnezeu că-i isteț. Ariciul i-a spus albinei: Dacă Dumnezeu nu știe ce să facă, vine să-L învăț eu?’’ Albina s-a prefăcut că pleacă și s-a ascuns la țâțâna ușii. Ariciul a prins să vorbească singur: ,,Și Dumnezeu ce fel de sfânt o fi?! Pe mine s-a priceput să mă facă așa urât, parcă-s un ghem
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
sfânt o fi?! Pe mine s-a priceput să mă facă așa urât, parcă-s un ghem și acu vine să-L învăț eu ce să facă? Nu se pricepe să facă niște dealuri, niște munți! Cum a auzit acestea, albina a și plecat și i-a spus întocmai lui Dumnezeu, care a și făcut așa.’’ Munții sunt locurile cele mai înalte de pe planetă. Aici este mai frig și plouă mai mult decât la câmpie. Cum au apărut munții? Munții s-
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
său de carton o tobă și acum bătea de mama focului ritmul cântând așa cum se cântă ursului la Anul Nou: Na,na, na Martine na Te-am adus din Spania. De joci bine măi Martine Ți-oi da miere de albine Un țânc mai mititel se băgă și el să se ițească printre doi băieți mai mari sticlindu-i a curiozitate ochii, până unul dintre ei îl repezi brusc de căzu drept în fund în noroiul galben și cleios al toamnei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ale lui Nostradamus... Cine n-a auzit de fatidica dată de 21 decembrie 2012, pe care romancierul o îmbracă în haina colorată mioritic, a credulității românești? Dar de previziunea lui Einstein, care avertiza omenirea că la patru ani de la moartea albinelor, "va dispărea și omul?" Totul este posibil, fiindcă totul este imposibil. Mai ales, cine nu a auzit de sfârșitul sfârșitului ...!? Nici orgoliul internetonauților, nici cel al purtătorilor microcipului "de tip 5D", nici alte invenții nu modifică credința autorului că viața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
însoțit de o plăcintă din făină neagră cu brânză de oi, însă gustoasă și plăcut mirositoare; cu fructe luate dintr-un paner de nuiele, uneori chiar și cu câte o străchinuță, tot din lut, neapărat smălțuită, plină cu miere de albine cu aromă de salcâm sau tei; toate servite la umbra unui copac, de multe ori chiar sub un tei... În general, mi-i amintesc ca pe niște oameni sărmani, dar primitori, sinceri, cu frica lui Dumnezeu. Mă impresiona faptul că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și uscăciune, conservându-și energiile și ajutându-se reciproc. Activitatea neîntreruptă și permanentă a acestor miliarde de mici ființe fac posibilă existența omului. Îi veni în minte previziunile științific fundamentate ale lui Einstein care, referindu-se la rolul binefăcător al albinelor în polenizarea plantelor, avertiza omenirea că: "La patru ani după dispariția acestora, va dispărea și omul". Dintre toate ființele, ce se bucură de binefacerile ploii, cele mai vizibile sunt melcii și râmele. Ele, după ploaie, mișună peste tot și e
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la viață mugurii pe ramuri, iarba pe câmpii și pe dealuri, toate florile începând cu gingașii ghiocei, apoi viorele, brebenei, toporași și câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie harnicele albine în fermecătorul lor zumzet să zboare și să culeagă nectar și polen pe care apoi să le ducă în fagurii din stupi. ..Primăvară, tu cu mâna-ți fermecată faci un semn spre miază-zi în albastra zare și chemi să se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
unor valori morale și a unui comportament respon sabil. HarapAlb înfruntă acum o altă forță malefică, pe omul roș, alături de ajutoarele pe care și lea câștigat prin milă, hărnicie și înțelegere frățească (cei cinci uriași, crăiasa furnicilor și cea a albinelor). Depășirea probelor de la curtea împăratului Roș contribuie la desăvârșirea experienței cognitive a eroului. Călătoria de întoarcere încheie procesul maturizării, prin experiența iubirii, prin moartea simbolică și învierea ritualică. Recuperarea statutului de prinț, prin uciderea Spânului de către calul năzdravan și învestitura
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
impunerea unor valori morale: binele, adevărul, dreptatea, frumosul, curajul etc. Deși personajele basmului scris de Ion Creangă se încadrează în tipologia stabilită de V.I. Propp în Morfologia basmului - eroul (HarapAlb), răufăcătorul (Spânul, împăratul Roș), donatorul (Sf. Duminică), ajutorul (calul, furnicile, albinele, cei 5 tovarăși năzdrăvani) etc. -, ele nu mai reprezintă simple „funcții“, ci sunt individualizate, „se comportă țără nește și vorbesc moldovenește“ (G. Călinescu). Această particularitate de construcție este pregnantă în cazul protagonistului, HarapAlb. El este individualizat nu numai prin statutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru con strucția personajului ales Parcursul inițiatic al lui HarapAlb
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu prea multă mâncare și băutură, ca nu cunva mirosind a alimente nedigerate sau a băutură, nu numai să fim neplăcuți nouă înșine, dar să fim judecați nevrednici de harul Domnului. Căci un oarecare ierarh distins spune:«După cum fumul alungă albinele, tot așa și exhalarea alimentelor nedigerate întoarce și alungă harismele Sfântului Duh»”. Prin urmare, trebuie să ne pregătim mai dinainte prin abținere ca „să putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
socot că-mi pot foarte bine aprinde lumânarea la focul vecinului, fără ca pentru asta să încetez de a fi lumânarea mea"87 În jurul acestei raportări diferite la tradiție se construiește și episodul alegoric al dialogului dintre un păianjen și o albină, insecte aflate în biblioteca Saint -James unde are loc conflictul. Zburând neatentă, albina distruge din greșeală un colț al edificiului de pânze, stârnind din partea "locatarului" un răspuns brutal, lipsit de eleganță și plin de invective. O deconspirare ulterioară a simbolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
asta să încetez de a fi lumânarea mea"87 În jurul acestei raportări diferite la tradiție se construiește și episodul alegoric al dialogului dintre un păianjen și o albină, insecte aflate în biblioteca Saint -James unde are loc conflictul. Zburând neatentă, albina distruge din greșeală un colț al edificiului de pânze, stârnind din partea "locatarului" un răspuns brutal, lipsit de eleganță și plin de invective. O deconspirare ulterioară a simbolurilor echivalează albina cu Anticii, iar pe păianjen cu Modernii, deși maniera de desfășurare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
aflate în biblioteca Saint -James unde are loc conflictul. Zburând neatentă, albina distruge din greșeală un colț al edificiului de pânze, stârnind din partea "locatarului" un răspuns brutal, lipsit de eleganță și plin de invective. O deconspirare ulterioară a simbolurilor echivalează albina cu Anticii, iar pe păianjen cu Modernii, deși maniera de desfășurare a polemicii nu mai lasă nici un dubiu asupra identității celor doi. Prin imaginea agresivă creată păianjenului se sugerează impetuozitatea Modernilor, dar o impetuozitate care alunecă într-o anumită vulgaritate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]