16,813 matches
-
de intertextualitate (domeniul memoriei) și intratextualitate (domeniul memoriei și al actualității). Discursul lui Ion Iliescu 1. PLANUL 1 = cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință Discursul final al lui Ion Iliescu adresat alegătorilor este structurat pe șase scheme analitice construite (SAC), care vor condiționă operațiile enunțiative pe care se fundamentează cele trei scheme: SAC 1 = "Noi realizăm un pact." SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." SAC
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
deictice (pronumele personale) sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V. Tudor, care devine spațiul mental "combinat" (blended mental space), nu menține aceleași personaje că în povestea lui Creangă: * CONTRACANDIDAȚII = LUPII; * ALEGĂTORII = IEZII; * CORNELIU-VADIM TUDOR ≠ CAPRĂ. Se poate observa că această piesă politică metafictivă nu combină doar două realități diferite: situația electorală și o poveste. C.-V. Tudor nu dorește să fie asociat cu un animal, iar acesta este motivul alegerii drept
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a accepta sau nu lupul sunt gândirea metaforica pe care se construiește o promisiune politică, astfel încât vocile prefăcute ale lupului vor deveni un instrument persuasiv care poate manipula deschiderea metaforica a UȘII (ideea de a fi acceptat în MINȚILE alegătorilor). * Recontextualizând gestul biblic de a urca Golgota și imaginea simbolică a crucii, C.-V. Tudor reinventează câteva metonimii postmoderne pentru suferințele Salvatorului. b) compoziția. Toate aceste puncte contradictorii care aparțin spațiului mental-sursă sunt dovada că se poate vorbi de o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de o excentricitate (Arnheim [1988] 1995) verbală, deoarece există patru centri dinamici. Intrigă povestirii românești ne ofera cadrul unei legături opoziționale binare pentru punctul VOI (tinerii curajoși/ votanții isteți, aceia care nu cred în vocile prefăcute ale lupilor politici versus alegătorii mai în vârstă/ votanții creduli). Astfel, cei patru participanți din piesă metafictivă pot fi reprezentați în următorul careu semiotic (Greimas, 1983), construit pe următoarele tipuri de relații: * relația de contrarietate: s1 (reguli de prescriere: C.-V. TUDOR = IISUS) versus s2
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cărei termeni nu pot fi adevărați sau falși în același timp. Astfel, în discursul lui C.-V. Tudor, fiecare din cele două elemente în cadrul relațiilor de contradicție se exclud reciproc. C.-V. Tudor/ Salvatorul nu va fi votat niciodată de alegătorii în vârstă și, în același timp, contracandidații/ lupii nu vor fi aleși de tineri. * relația de implicație (s1 / ~s2; s2 / ~ s1): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în același timp, contracandidații/ lupii nu vor fi aleși de tineri. * relația de implicație (s1 / ~s2; s2 / ~ s1): C.-V. Tudor (Iisus)/ votanții isteți; contracandidații (lupii)/ votanții creduli. Această relație este, de fapt, construită pe o anumită necesitate logică: prezenta alegătorilor curajoși implică existența unui Iisus politic, în timp ce prezenta unor votanți slabi implică voturi pentru contracandidați. c) modalitatea. Acest ultim sistem semiotic pe care Kress și van Leeuwen (2006: 155) îl menționează se concentrează asupra "culorii" reprezentării prin tonul atacului verbal
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a intelege procesul creativ pe care se axează metamorfoza narativa a lui Ion Iliescu, vom aplica același sistem semiotic din semiotica socială a lui Kress și van Leuween (1996): a) participanți reprezentați. Povestea politică din anul 2000 are următoarele personaje: alegătorii, tinerii PD-iști, bunicuța și primarul general. Acest act al numirii personajelor principale ne conduce către un nivel al realității care aparține contextului situațional al campaniilor electorale, cu o singură excepție, si anume eticheta fictiva pentru un anumit politician (Ion
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
poziție socială] Față → Traian Băsescu Ființă umană, gen [+masculin] b) compoziție & participanți interactivi. Sistemul compozițional este structurat pe excentricitate. Patru centri dinamici, care interacționează între ei, ocupă cele două subcâmpuri divizate de axa verticală. Dacă interpretăm cele două poziții (stânga/ alegătorii versus dreapta/ tinerii PD-iști; jos/ alegătorii, bunicuța și primarul versus sus/ tinerii PD-iști) în termenii unei axe temporale și ai unei scale a realității, putem ajunge la următoarele concluzii: * subcâmpul din stanga coincide cu trecutul. Alegătorii vor fi întotdeauna
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gen [+masculin] b) compoziție & participanți interactivi. Sistemul compozițional este structurat pe excentricitate. Patru centri dinamici, care interacționează între ei, ocupă cele două subcâmpuri divizate de axa verticală. Dacă interpretăm cele două poziții (stânga/ alegătorii versus dreapta/ tinerii PD-iști; jos/ alegătorii, bunicuța și primarul versus sus/ tinerii PD-iști) în termenii unei axe temporale și ai unei scale a realității, putem ajunge la următoarele concluzii: * subcâmpul din stanga coincide cu trecutul. Alegătorii vor fi întotdeauna cel mai important pion din jocul electoral
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
două poziții (stânga/ alegătorii versus dreapta/ tinerii PD-iști; jos/ alegătorii, bunicuța și primarul versus sus/ tinerii PD-iști) în termenii unei axe temporale și ai unei scale a realității, putem ajunge la următoarele concluzii: * subcâmpul din stanga coincide cu trecutul. Alegătorii vor fi întotdeauna cel mai important pion din jocul electoral, astfel justificându-se diferite clase sociale reprezentate (bătrâni, copii, tineri); * subcâmpul din dreapta întruchipează viitorul: tinerii PD-iști vor fi aleși parlamentari, iar Traian Băsescu va continua să fie primar al
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
drepte sugerează configurația semantica a mentorului politic care își prezintă echipa spectatorilor. * Dualitatea sus/ jos reprezintă "confruntarea" dintre realitate și ideal. Și totuși, se poate observa un paradox dacă luăm în considerație reprezentarea lingvistică și cea vizuală. Astfel, dialogul dintre alegători ("Oamenii matale de ce nu sunt la fel de tineri și bine pregătiți precum cei din PD?") și bunicuța ("Ai?!") sugerează că tinerii PD-iști sunt cea mai bună soluție pentru viitorul țării. Dar reprezentările vizuale din subcâmpul din dreapta stârnesc confuzie deoarece chiar dacă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
au semnificații diferite, iar acest lucru se poate observa la nivelul agentului rațional: în timp ce a da țeapă este adesea asociat cu un contracandidat în campania negativă, a trage în țeapă poate fi interpretat ca un mijloc social de a cere alegătorilor să nu-l voteze pe respectivul candidat. Planul obiect-imagine al tepei este imaginea care leagă cele două expresii idiomatice și este, de asemenea, elementul care ajută la decodarea celui de-al doilea procedeu discursiv metaforă vizuală a acadelei. ÎI.4
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sufletului, prin medierea corpului. În FIG.6, vom identifica corupția cu starea lucrurilor, iar dezgustul cu starea sufletului, medierea având o dublă natură tactila: corpul explicit al insectelor/ animalelor, care se mișcă pe anumite suprafețe semnificative, și corpul implicit al alegătorilor, care se identifică metonimic cu respectivele suprafețe. ÎI.4.d.1. Corupția (politică) o stare a lucrurilor Configurația lexico-semantică a pasiunilor oferită de dicționare poate fi echivalata cu primul discurs despre respectivă pasiune într-o anumită cultură (Greimas și Fontanille
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
posibilă realizare (S ∩ O) și potențializare (S nonU O) atunci cand subiectul nu este disjunct de obiect, dar nici nu-l posedă. Aspectualizarea durativa asociată unui subiect corupt potențializat (contracandidați) poate fi stopată de o acțiune incoativa a subiectului onest actualizat (alegători/ politician). Alegerea instrumentelor pentru a opri corupția denotativa îl transformă pe subiectul actualizat, care este disjunct de obiectele corupte (șoareci, molii, țânțari și viermi), într-un subiect potențializat sau o ființă a acțiunii, care este capabilă să pună capăt actului
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu alte ființe, Merleau Ponty definește corpul ca aparținând spațiului. Această definiție sugerează că spațiul este inclus în experiența corporală a unei persoane, deoarece interacționează fizic cu alte persoane și lucruri. * o absență parțială a corpului votanților (corpul implicit al alegătorilor care împart același teritoriu cu insectele/ animalele distrugătoare). Această coabitare dintre insecte/ animale și ființe umane poate fi explicată printr-o trecere de la percepția vizuală către o implicită percepție tactila universală, astfel demonstrând că "fiecare domeniu al percepției în care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
marcat nu trebuie interpretată că o aspectualizare terminativa a corupției, ci, dimpotrivă, ca o dorință a ființelor cinstite de a nu coabita împreună cu cei corupți în același spațiu. După cum am menționat, prezența instrumentelor de distrugere a corupților îi transformă pe alegători în subiecți potențializați care își asumă poziția de "luptători" împotriva invadatorilor corupți. Cuvântul "anticorupție" intra într-o relație de contradicție cu termenul "corupție". Această negație logică reprezintă "o pierdere" simbolică a țării, creând un subiect tensiv (votanții) care incearca, printr-
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Constituția din mână să dreapta înfățișează un posibil președinte care dorește să conducă țara doar prin acțiuni legale. Această noțiune este întărită verbal prin sloganul electoral: "Pun totul pe o singură carte!" Prin orientarea piramidei care ține Constituția, Băsescu arată alegătorilor două lucruri: * pe de o parte, faptul că această carte va fi Biblia pentru mandatul său de cinci ani; * pe de altă parte, faptul că el este un candidat care se adresează direct cetățenilor, fără a ascunde nimic. Folosind perspectiva
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
PDL Theodor Paleologu, cred că vă amintiți dumneavoastră, e cel care a fost poreclit "ministrul cu panglicile" sau "ministrul Pleașcă", sau "ministrul cu blazonul cacarisit", care a reușit iar să iasă în evidență nu prin ceea ce face în Parlament pentru alegătorii din colegiul său, ci printr-o declarație trăsnită. Acest Paleologu, s-a trezit deodată în plenul Parlamentului cerându-i primarului orașului Drobeta-Turnu Severin, membru PDL, să scoată din denumirea municipiului cuvântul "Severin". Ia te uită! Să mori tu? Dar râșnița
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu toate rațele din coteț, ca să-și ia banii și s-o taie direct la cârciumă. Doamne, câtă ipocrizie poate vărsa unii pe spinarea unui copil nevinovat! Păi bine măi, frate, politicienilor nu le mai ajunge să-i mintă pe alegători, c-or să trăiască bine, acum își bat joc și de copii? Și tocmai cine face asta? Cel care a scris, precum un domnitor muntean din Evul Mediu, o carte de învățătură pentru fiul său, cu deosebirea că în această
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o grea lovitură Epocii de Plastic, pe care o traversează acum România. Vă dați seama, că bicicleta electorală este cu totul altceva decât veșnicele pet-uri, pungi de plastic, găleți portocalii sau de altă culoare, în funcție de partid, pe care oricum alegătorii după ce le golesc le aruncă pe maidane, pe câmp, în albiile râurilor umbrind în acest fel lumina verde a frunzei aleasă ca brand de țară de Elena Udrea. Să vedem ce român ar arunca bicicleta ca pe un pet oarecare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
arată, implicării religiei nu este doar delegată pentru alte variabile ca și clase sociale, etnicitate sau regiune, însă exercită un efect independent în alegerea celor care votează. Ei observă, tot ca exemplu, că nu a fost o realiniere semnificativă a alegătorilor catolici din 1950 și, totuși, catolicii au devenit mult mai conservatori din punct de vedere economic, schimbul republican pe probleme economice a fost contrabalansat de numărul ridicat al problemelor sociale." (Dillon, ed., 2003, p. 8). Categoriile biserică și stat sunt
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al piesei) este urmat de arestarea lui Cațavencu, care provoacă o încăierare generală - metaforă scenică a unei lumi haotice, absurde, violente, dominate de prostia agresivă, de tirania beției de cuvinte, justificând ironia lui Tipătescu, care îi spusese Cetățeanului turmentat: La alegători ca dta, cu minte, cu judecată limpede, cu simț politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Cațavencu (apăsând), onorabilul d. Cațavencu! Profitând de învălmășeală, Cațavencu se sustrage arestării, dar pierde pălăria sub căptușeala căreia ascunsese scrisoarea. Aceasta este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
guvernului printr-o lege electorală, disputa a luat sfîrșit, întrucît regele crease un precedent pe 2 septembrie 1944, prin aprobarea unui proces similar 332. În următoarele luni, partidele politice s-au pregătit pentru alegerile din noiembrie. Legile electorale prevedeau înregistrarea alegătorilor. Guvernul i-a înregistrat imediat pe toți comuniștii și simpatizanții cunoscuți, amînînd, însă, înregistrarea persoanelor care nu erau "de încredere". Conform legii, aveau dreptul să voteze bărbații și femeile ce depășeau vîrsta de 19 ani333. Pe 19 noiembrie a votat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și simpatizanții cunoscuți, amînînd, însă, înregistrarea persoanelor care nu erau "de încredere". Conform legii, aveau dreptul să voteze bărbații și femeile ce depășeau vîrsta de 19 ani333. Pe 19 noiembrie a votat 89% din electorat, adică aproape 7 milioane de alegători. Comuniștii dominau blocul de stînga, beneficiind de 348 de locuri dintr-un total de 414, național-țărăniștii aveau 32, național-liberalii 3 și Uniunea Populară Maghiară, un partid de stînga al minorității ungare din Transilvania, deținea 29 de locuri 334. Reprezentanții declarați
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]