17,219 matches
-
și balauri n-am retezat! Ca în icoana cu Sfântul Gheorghe din biserică. Am zburat prin toate coclaurile basmelor și ce prăpăd mai făceam... De se împuținaseră poveștile cu zmei, balauri și monștri. Nu aveau scăpare, măcar că încercau unii să alerge sau să se ascundă. Capra de sub mine zbura ca gândul și nenorociții nu aveau nici o scăpare. Ce mai, făcusem curățenie generală! Și acum? De cine să-mi fie frică? Cu această stare de spirit am plecat la colindat, deși era
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
-Hâââ! Nu vreau acasăăă! Hâââ! Vreau după bolindeți! Vreau bolindețiii! Hâââ! Atunci Ilie a ridicat bățul și s-a luat după mine: -Stai, mă, să-ți dau eu bolindeți! Stai să-ți dau bolindeți! Instinctul conservării mă puse în mișcare. Alergam pe mijlocul uliței, prin mocirlă și băltoace, strigând disperat : -Să nu dai! Nu da! Nu da! După ce mă fugări, Ilie se întoarse la ceilalți și toți plecară râzând, dispărând în întuneric. Rezemat în băț, plângeam deznădăjduit. -Ce mă fac eu
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
poartă bucuroase să-i dăruiască, tocmai acum apăruseră și cetele de colindători, care ccuiau pe la porți cu strigătele, făcând o hărmălaie de nedescris. Te pomeneai cu câte două-trei cete la poartă, întrecându-se cu urăturile. Eu...ce era să fac? Alergam ade acolo-acolo să prind o poartă liberă. Văzând că nu mai prind, după ce termina cu uratul o ceată, hop și eu cu „unu, unu!” De n-apuca biata gospodină să intre în casă. Venea la mine. -Tu de unde apăruși
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
mă învățase. Tot mergând din poartă în poartă, nici nu știu cum am ajuns în dreptul casei noastre. M-am uitat spre fereastră și am văzut o lumină. Îmi spusei :: nu s-au culcat! Dacă ar ști mama câți bolindeți ama primit!...Am alergat să intru repede în casă, să-i fac bucuria. Îmi spuneam : ce-o să mă mai pupe!... Dar la poartă ma-am oprit. Cum o să intru dacă nu s-a umplut traista? Să mai colind puțin, s-o umplu. Dau să
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
la o casă cu uratul, matahala cenușie se oprea și ea. Un fior de îngrijorare mă cuprinse. Și îmi era o ciudă că tocmai acum se umpluse traista. O luai la fugă. Matahala după mine. Mă oprii. Se opri. Iar alergai. Alerga și ea. Mă întorsei și trecui de partea cealaltă a drumului, cu gândul s-o ocolesc. Iuții pasul, sperând să scap de umbra care se oprise. O priveam speriat și mergeam tot cu ochii la ea. Era o namilă
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
o casă cu uratul, matahala cenușie se oprea și ea. Un fior de îngrijorare mă cuprinse. Și îmi era o ciudă că tocmai acum se umpluse traista. O luai la fugă. Matahala după mine. Mă oprii. Se opri. Iar alergai. Alerga și ea. Mă întorsei și trecui de partea cealaltă a drumului, cu gândul s-o ocolesc. Iuții pasul, sperând să scap de umbra care se oprise. O priveam speriat și mergeam tot cu ochii la ea. Era o namilă (așa
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
sfatul înțelept al tâlharului cumsecade, pornii hotărât pe șosea, urlând din poartă în poartă, invincibilul meu : „unu, unu!” De-acum se făcuse târziu, gospodinele nu prea mai ieșeau cu bolindeți la poartă. Fără să mai țin seama pe unde sunt, alergam în neștire din uliță-n uliță, urlând cu înverșunare binecunoscutul „unu! unu!” O gospodină care a ieșit cu un bolindete, se miră : -Singur, mă, țicușor, la ora asta? Du-te acasă, puiule, că plânge mă-ta după tine! -Da’ de unde
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
ceață. Casele, cu gardurile lor, copacii, toate ulițele de la răscruce mi se păreau niște fantome care pluteau în jurul meu prin ceață, într-un decor fantastic, coborât din basmele mamei. Orbecăiam speriat prin această ceață ca să deslușesc conturul turlei de la biserică. Alergam de pe o uliță pe alta, spunând : -Pe asta am fost? Da, am fost! Uite gardul vopsit! Dar fântâna aia ce caută acolo? Parcă nu era! Și nici copacul ăsta! Ăla e Drumul Lacului? Dacă este, la capătul uliței trebuie să
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
printre scândurile gardului... Cosânzeana mea iar mă aduse la realaitate : -Nu mai întărâta câinii! Dacă rup scândurile, scapă și ne mușcă! Ce știa Cosânzeana mea ce luptă aprigă duceam eu?... Că o duceam călare pe calul năzdrăvan, că după mine alerga ceata zmeilor, iar eu le retezam capetele. Mă ținea strâns de mână, zicându-mi : -Stai cuminte lângă mine și mergi frumos, că te bate mămica! M-am bosumflat. În basm, Ileana Cosânzeana nu-l bate pe Făt Frumos. -De ce-
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
spun: te apăr de zmei!) -Nu-i nevoie, ne apără tata! Iar mă bosumflai. În basm, tatăl Cosânzenei nu se lupta cu zmeii. Eram totuși fericit cu mânuța în mâna ei moale ca o perniță. Ce conta că-n seara aia alergasem atâta?...Ce conta că ciorapii erau fleașcă de atâta mocirlă revărsată în ghetuțe? Că eram plin de noroi din cap până-n picioare?...Eu zburam printre nori cu Cosânzeana mea. Între timp și traista mi se umplea cu bolindeții de la Lisandra
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Se făcea că era o masă mare...mare... cât toată ulița...Și la ea se așezaseră toate femeile de atunci și toți oamenii care-mi dăduseră bolindeți. Erau la masă și mama... și tata... și nenea Ion... Eu cu Lisandra alergam pe la fiecare și le dădeam bolindeți din trăistuță. Toți zâmbeau blând și dădeau din cap când primeau bolindeții, dar nu-i mâncau. Îi puneau încet pe masă, în fața lor, împreunau mâinile și se rugau, privindu-i cu ochii-n lacrimi
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
invitată la dans. - Așteaptă, că vin imediat! Se-ngroașă gluma, fetelor. O s-avem bal mare. - Nu deschide dacă-i Florina cu bețivanul ei! se precipită Irina. - De ce dragă? Am dat-o afară ca pe un câine în ploaie, spuse Maria , alergând spre ușă. Când deschise, o tânără brunetă intră furioasă pe ușă: - Sunt un pachet de nervi, tanti! Să mă sfătuiești ce să fac. Numai dumneata ai să mă înțelegi. Însă, nu observă că pe hol ieșise și Irina, care o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
invitată la dans.- Așteaptă, că vin imediat! Se-ngroașă gluma, fetelor. O s-avem bal mare.- Nu deschide dacă-i Florina cu bețivanul ei! se precipită Irina.- De ce dragă? Am dat-o afară ca pe un câine în ploaie, spuse Maria , alergând spre ușă.Când deschise, o tânără brunetă intră furioasă pe ușă:- Sunt un pachet de nervi, tanti! Să mă sfătuiești ce să fac. Numai dumneata ai să mă înțelegi. Însă, nu observă că pe hol ieșise și Irina, care o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
8, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. 8.Soția bețivului Însă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă. Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor. - Ascunde-mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând: - Unde mă ascunzi, tanti? Că nu vreau să mă găsească în noaptea asta! Dar copilul țipa, speriat și el de țipetele mamei. Violeta și Irina alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se ... Citește mai mult 8.Soția bețivuluiînsă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă.Tremurând, Maria alergă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se ... Citește mai mult 8.Soția bețivuluiînsă, din dezlănțuirea asta extatică, le trezi țârâitul strident al soneriei, însoțit de țipetele unei femei care bătea cu pumnul în ușă.Tremurând, Maria alergă la ușă, se uită pe vizor și o deschise repede. Dădu buzna o tânără bondoacă și grăsuță, cu un copil în brațe și cu vânătăi mari la ochi. Lațele despletite, căzute pe față, erau udate de șiroaiele lacrimilor.- Ascunde-mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
o lăsă să intre și încuie ușa, fără s-o întrebe ceva. Femeia întrebă, plângând:- Unde mă ascunzi, tanti? Că nu vreau să mă găsească în noaptea asta! Dar copilul țipa, speriat și el de țipetele mamei. Violeta și Irina alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se ... VI. NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (ROMAN) - CAP. 7, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2229 din 06 februarie 2017. 7. Disperările Irinei Sunetul strident al soneriei de la ușă o întrerupse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de aprilie, când, într-o pauză dintre ore, un coleg ne-a spus că are o carte de poezii. Ne-a ... XIX. NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
20 decembrie 2015. Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare. -Bună ziua la Ajun! -Tu ești, măi Tudorele? Bată-te, să te bată norocul! Te știam plecat să înveți o meserie. Undeva departe. Hai în casă! -Învăț mecanica la moară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de alun. -I-auzi! Zâmbi domnu’ Ștefănescu. Las-o pe prispă! -Nu! Că nu mă despart de ea niciodată. Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. ... Citește mai mult Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Citește mai mult Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare.-Bună ziua la Ajun!-Tu ești, măi Tudorele? Bată-te, să te bată norocul! Te știam plecat să înveți o meserie. Undeva departe. Hai în casă!-Învăț mecanica la moară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Nimeni... Cine să se încumete pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat... Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede că sare lupul! Nu pot să fac nimic. Pentru că nimeni din sat nu știe în acest moment că el se întoarce acasă. De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Nimeni... Cine să se încumete pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat...Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede că sare lupul! Nu pot să fac nimic. Pentru că nimeni din sat nu știe în acest moment că el se întoarce acasă. De
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată, șoseaua se strecura printre lanuri de porumb, încă necules, sau porumbiști cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată, șoseaua se strecura printre lanuri de porumb, încă necules, sau porumbiști cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului, parcă atinse de mantia muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]