4,446 matches
-
Transilvaniei, alături de întreaga Românie, și garantau totodată drepturile naționalităților neromâne trăitoare în teritoriu. Pe lângă declarațiile sociale (drepturile muncitorimii industriale și economice - reformele agrare) și pe lângă pașnicele declarații de politică fundamentală ("Adunarea Națională își exprimă mulțumirea și admirația față de toate puterile aliate care, împotriva unui dușman pregătit pentru război de multe decenii încoace, pe calea unor lupte strălucite duse cu înverșunare, au salvat civilizația din ghearele barbariei"), formularea privitoare la frontierele vestice ale teritoriului era cât se poate de circumspectă: ea exprima
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de William Arthur White, în telegrama adresată lordului Granville la 16 decembrie 1881: "În toate problemele apărute în relațiile dintre Austria și oricare din vecinii ei, Prințul Cancelar al Germaniei a acordat în mod uniform un călduros sprijin acestei Puteri Aliate"141. Cu toate acestea, observă White, în cazul actualului incident, prințul Bismarck s-a arătat "în aparență oarecum mai rezervat", el mărginindu-se la "o exprimare neoficială a opiniei sale", cum că "acest guvern (român) ar trebui să-i ofere
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
rusești în Marea Neagra în cazul în care trupele țariste treceau Dunărea. în document se arata că guvernul britanic a adoptat „modul de acțiune propus de împărat|ul francez|. Drapelul otoman, ca și teritoriul otoman, trebuie să fie apărate de flotele aliate și |...| tuturor vaselor rusești, altele decât cele comerciale, din Marea Neagră, trebuie să li se ceară să se întoarcă la Sevastopol. |...| Guvernul Maiestății Sale nu mai ascunde că este posibil ca nu peste mult timp, Anglia și Franța să fie implicate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
convențiilor anterioare. Demersul a eșuat din cauza intransigenței Rusiei, care refuza să evacueze necondiționat Principatele, dar și din cauza hotărârii Marilor Puteri de a da o replică dură și memorabilă Rusiei. Astfel, înainte ca acest efort diplomatic să fie definitiv respins, flotele aliate au intrat în Marea Neagră, la 4 ianuarie 1854. Vasele rusești au fost invitate să nu părăsească porturile, iar un ultimatum care cerea evacuarea Principatelor până la 30 aprilie a fost adresat țarului. Cum această notă a rămas fără răspuns, Anglia și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
contracararea acelor acțiuni care subminau suveranitatea otomană în Principate. O altă serie de rapoarte cuprinde informații despre mersul campaniei din Crimeea. La 22 septembrie 1854, el descrie debarcarea aliaților la Eupatoria, iar la 5 octombrie prezintă informații despre stabilirea taberei aliate la Balaklava, precum și detalii despre pregătirea asediului asupra Sevastopolului, în condițiile retragerii generalului Menșikov către Anapa Pe de altă parte, la 15 noiembrie, Colquhoun făcea cunoscută retragerea trupelor rusești din Dobrogea, turcii reocupând porturile Babadag, Tulcea și Măcin, comandantul turc
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în urma protestelor diplomatice, Colquhoun relata că Rusia a dispus ridicarea sechestrului asupra vaselor sub pavilion austriac, prusian și grecesc, cărora li se permitea libera circulație pe Dunăre. Această măsură a fost de scurtă durată însă, fiind anulată de reinstaurarea blocadei aliate asupra Deltei Dunării. Consulii englezi protestau împotriva acestei decizii, Cunningham reliefând că doar exportul de cereale al Principatelor era afectat, în timp ce Rusia își desfăcea grânele, pe cale terestră, în Austria. După înființarea Comisiei europene a Dunării, principala preocupare a continuat să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
jocul marilor puteri. Acestea au considerat țările mici ca state cu interese limitate și tindeau să se transforme într-un tribunal ce hotăra soarta popoarelor 54. Delegația română a crezut că va putea participa la Paris de pe poziția unui stat aliat învingător, dar situația a fost alta. României i-a fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Dumnezeu, dându‑se pe sine drept dumnezeu” (2Tes. 2,3‑4). La rândul său, fericitul Daniel se referă la același lucru, atunci când spune: „Gura sa spunea enormități și el dădea război sfinților”. În dorința de a face din toți oamenii aliați ai răutății sale și ai pedepsei sale, spune apostolul, acesta se folosește de orice. Nu va avea însă mult timp să lucreze astfel; va fi repede nimicit. „Am privit, spune el, până când au fost așezate tronurile și S‑a așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu întreprinde nici o inițiativă. Această expectativă este unanim criticată de partizanii unei neutralități active a Internaționalei (elvețieni și italieni), de socialiștii revoluționari (Lenin), și, în sfîrșit, de susținătorii Uniunii sacre (germani, belgieni și francezi). La inițiativa lui Vanderverde, socialiștii țărilor aliate sînt invitați la Londra, în 14 februarie 1915. După ce au declarat că o victorie a Germaniei ar însemna sfîrșitul libertății și a democrației în Europa, reprezentanții partidelor din Anglia, Belgia, Franța și Rusia își reafirmă voința de a combate guvernul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Cachin și Moutet, plecați în Rusia pentru a lua contact cu socialiștii de acolo, își schimbă foarte repede opinia, văzînd în conferința prevăzută la Stockholm un mijloc de a convinge pe socialiștii ruși să rămînă în război de partea puterilor aliate. La 28 mai, Congresul Național al SFIO se pronunță cu unanimitate, exceptînd cîțiva socialiști de dreapta, grupați în jurul lui Compère-Morel, în favoarea participării la Conferința de la Stockholm. Într-un cadru confuz și plin de speranțe, această inițiativă reprezintă pentru socialiștii din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Conferința de la Stockholm. Într-un cadru confuz și plin de speranțe, această inițiativă reprezintă pentru socialiștii din multe țări europene o speranță de pace, precum și posibilitatea ca socialismul internațional să facă propuneri în acest sens. Dar, în ultimul moment, guvernele aliate refuză delegaților pașapoartele de plecare; ei împiedică astfel lucrările conferinței, exprimîndu-și voința de a continua războiul pînă la victorie 16. De acum înainte, participarea Internaționalei a II-a la orice formă eficace de activitate diplomatică devine iluzorie. La fel ca
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
anului 1919, nu este deloc luată în seamă. În februarie 1919, la inițiativa partidelor socialiste din țările învingătoare care cred că socialismul are totuși un cuvînt de spus în reorganizarea bătrînului continent, C. Huysmans propune o conferință internațională. Socialiștii puterilor aliate nu vor să lase inițiativa numai în sarcina guvernelor: noua ordine europeană trebuie să aibă la bază noțiuni de justiție și drept pe care doar socialismul poate să le apere. De comun acord cu Henderson, Vandervelde și Thomas, Huysmans organizează
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Vandervelde regretase absența unei dezvoltări sincrone a democrației în Europa, văzînd în acest lucru unul din principalele motive ale întîrzierii socialismului. Se pare că rugile sale vor fi ascultate în 1945. Triumful asupra forțelor Axei antrenează căderea dictaturilor, discreditîndu-le; victoria aliată este însoțită de o reală progresie a democrației în Europa și reînvie o formidabilă speranță pentru construirea unei lumi noi. Foarte repede însă mersul lucrurilor va spulbera multe iluzii și va pune în discuție această viziune prea optimistă, dar în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
francezi (Louis Levy), austrieci (Oskar Pollak), polonezi, germani și membri ai stîngii laburiste precum Harold Laski. Însă această inițiativă necontrolată nu este pe placul Laburiștilor care decid să publice propriul lor buletin de informații internaționale, destinat numai socialiștilor din țările aliate. În aceste condiții, activitatea ziarului "International socialist forum" se încheie brusc, fiind complet marginalizat, rămînînd fără nici un rezultat. În sfîrșit, acest scurt tablou al vieții socialiste internaționale din timpul celui de-al Doilea Război mondial ar fi incomplet dacă nu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o exercite în mod democratic, ca de exemplu olandezii sau danezii; cîțiva dintre ei se află în conflict cu dictatura, de exemplu socialiștii greci, precum și cele două facțiuni ale socialismului spaniol: clandestină, grupată în jurul lui Negrin sau aflată în exil, aliată lui Llopis, ele își împart opiniile în legătură cu atitudinea ce trebuie adoptată față de comuniști. În sfîrșit, într-o ultimă categorie, mult mai restrînsă, se găsesc socialiștii care luptă împotriva ocupației străine din țara lor: este cazul socialiștilor palestinieni. Lăsînd la o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
reprezenta socialismul în țara sa și pune pe polonezi și pe italieni în situația de a alege "între aservirea Kominform-ului și libera cooperare socialistă"17. Această rezoluție consacră eșecul oricărei perspective de cooperare internațională, dorită de mișcarea socialistă după victoria aliată. Perioada de euforie care pune capăt celui de-al Doilea Război mondial este acum depășită. În plus, martie 1948 dezechilibrează grav mișcarea socialistă internațională în măsura în care toate partidele socialiste din Europa de Est sînt reduse la doar cîteva grupări minoritare de exilați cu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
CECA poate fi rezumat astfel: această formă de organizare, mai întîi economică și apoi politică, nu reprezintă nimic altceva decît "îndeplinirea voinței învingătorilor". Ea trebuie să fie combătută ca pe o nouă formulă a politicii de reparație impusă de Puterile aliate, în special de Franța și Marea Britanie, în 1918, imediat după terminarea Primului Război mondial. Pentru Schumacher, CECA are ca prim obiectiv sechestrul francez și britanic asupra cărbunelui și cocsului din zona Ruhr. Francezii nu s-au schimbat absolut deloc, rămînînd
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
48, la care se adaugă 8 membri consultativi, dintre care doar unul singur cel din Cipru provine din Europa. Nouă partide din țările Europei de Est sînt, de asemenea, "membri consultativi în exil"; rezultă un total de 65 de "organizații aliate" (Uniunea Internațională a Tineretului Socialist, Femeile Socialiste Internaționale etc.), precum și un număr de opt "organizații socialiste" între care și USECO 9. Atît datorită noilor sale concepții, cît și creșterii calitative și cantitative a membrilor săi, Biroul IS își sporește greutatea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
coaliția de guvernare le-a permis acestora să pună în aplicare planul de instaurare a dominației sovietice și „defascizare” a țării. Principalul argument era necesitatea aplicării prevederilor Convenției de Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate, controlată de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu Roma un nou tip de tratat, care atestă coexistența pe același teritoriu a autorității teoretice a împăratului și a celei practice, reale a regelui barbar. Pînă la începutul secolului următor, regii vizigoți guvernează, astfel, de la Toulouse, cu ajutorul senatorilor romani aliați, un vast teritoriu, înzestrat deja cu adevărate entități statale. Marea răsturnare intervine între 405-406 cînd, împinse de huni, alte populații germanice năvălesc asupra Galiei. E adevărat că, pentru început, aceste "mari invazii" nu și-au marcat excesiv contemporanii. Triburile barbare
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
406 și obțin dreptul de a se stabili ca federați în regiunea Speier și Mainz unde, în scurt timp, adoptă religia creștină sub forma sa ariană, eretică. În 436, comandantul armatei, Actius, pune să fie distrus primul regat burgund de către aliații huni și-i instalează pe supraviețuitori mai în sud (Elveția și Savoia), pentru a întări astfel flancul Galiei romane împotriva incursiunilor alamanilor. Acolo se va constitui un stat care va adopta civilizația romană și va juca un rol important în
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
În secolul al XIII-lea se constituie în Occident două puternice monarhii, în Franța, Capețienii își extind autoritatea recucerind, în detrimentul regilor Angliei, o mare parte a teritoriului, fără însă a-i putea alunga din Guyenne si nici să recucerească Flandra, aliată englezilor. Monarhia franceză își impune autoritatea marilor vasali și se înzestrează cu instituții care fac să renască noțiunea de stat. În Anglia, monarhia este constestată și încă din secolul al XIII-lea, baronii și prelații impun suveranului un control al
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lui Michael Foot, stînga dură a determinat, prin extremismul și anti-europenismul său, plecarea mai multor vechi miniștri ca Shirley Williams, David Owen, Rogers și Jenkins, pe atunci președinte al Comisiei din Bruxelles, și care au format Partidul Social Democrat. Acesta, aliat mai întîi cu liberalii, ulterior a fuzionat cu aceștia, divizînd opoziția în beneficiul Tories-ilor1. Ca urmare a unei pierderi electorale, puterea a trecut în mîinile generației următoare dar a rămas la stînga, partidul preferîndu-l pe Neil Kinnock în locul lui Roy
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
statut de autonomie față de PCE. La inițiativa liderului său, Rafael Ribó, un intelectual de tipul lui Berlinguer, coaliția electorală Initiativa per la Catalunya, care regrupa PSUC și dizidenții socialiști precum și autonomiștii de stînga s-a transformat în partid politic. IC, aliată stîngii unite spaniole, are o puternică pecete catalană. C) Ortodocșii. Se referă la partidele comuniste rămase fidele modelului comunist prin reevaluarea "moștenirii" și care acceptau o evoluție doctrinală. Dispariția URSS le-a dat posibilitatea să fie proprii lor stăpîni. Cu
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care au renunțat la centralismul democratic în loc să se îndepărteze de comunism decît de cea a democrat-socialiștilor care aveau o organizare slabă și o ideologie care oscila între romantismul revoluției și un reformism fascinat de raiders și alți condotieri. III. Partidele aliate Alături de partidele muncitorești, aliniate pe pozițiile lor, întîlnim anumite partide care-și au originea într-o altă tradiție politică. Pe de o parte se află partidele de origine democrat-creștină care, raliindu-se socialismului, se situează chiar la stînga partidului socialist
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]