67,494 matches
-
fermecată de peisajul exotic de acolo, se răfuiește cu un bărbat pe care un capriciu al memoriei i l-a adus în minte. Pata de ulei conține extraordinarul portret al unei bătrâne, Frida, desconsiderată de familie, dar în care prozatoarea, amintindu-și de anii copilăriei, vede un fel de zână bună a casei. Doctorul Blum este instantaneul edificator al relației dintre un bărbat trecut de prima lui tinerețe și mama lui bătrână, care îl terorizează surâzătoare, la nesfârșit, fără să-i
Întâlnire cu literatura bună by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16368_a_17693]
-
științifice și tehnice (a accesa, a scana; a acutiza; a inscripționa), sufixele conjugării a IV-a (-i, -ui etc.) continuă să fie productive în registrul popular și colocvial-argotic (a fraieri, a tromboni; a blătui, a șmenui, a șpăgui, a țepui). Aminteam atunci și de apariția unui destul de surprinzător a drincui, cu sensul "a bea", probabil preluat și adaptat de argoul tinerilor din engl. to drink. Un alt sufix aparent marginal care întărește tipul de conjugare în -i este -ăi, adăugat tot
"A knockăi", "a bipăi", "a clicăi"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16391_a_17716]
-
era tentantă, mai ales pentru mecanismul cererii și ofertei de povestire. Dar cred totuși că cea mai îndreptățită atitudine aici și acum ar fi prezentarea pur și simplu a acestei cărți, pentru ca aceia care au citit-o să și-o amintească, iar fericiții care încă n-au citit-o să dea fuga și să și-o cumpere. Pentru că reeditarea la Humanitas în colecția Cartea de pe noptieră merită din plin efortul financiar. În afară de aspectul mai mult decît plăcut cu care această colecție
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
care o comentez încă poetul, în 1944, a deschis-o cu versurile sale de licean, Cîntece de demult, îndatorate total aproape sămănătorismului (a mărturisit, apoi, că a citit în adolescență, avid revis-ta Sămănătorul). În La culesul viei tonul și atmosfera amintesc mult de poezia nostalgică a lui Iosif: "Am lăsat pridvorul casei sub umbrarele de nuci,/ Urmărind, urmînd poteca, șipotul de apă vie;/ Pasul nostru sperie sturzii hrăpăreți și, sus în vie,/ Dulci se pîrguiesc la soare strugurii de pe butuci". Sau
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
a semnat cu pseudonimul care l-a făcut celebru. Revista a beneficiat de aportul redacțional al lui C. Amăriuței, cel puțin pentru primele numere. Din 1954, Ierunca i-a fost unic redactor. Înainte de a o descrie sumar, Cronicarul ține să amintească și de publicațiile din exil care i-au succedat sau pe care le-a avut contemporane. E vorba de Cuvîntul în exil a lui G. Racoveanu, de Destin de la Madrid a lui George Uscătescu, de România Muncitoare al lui Eftimie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
vreun fel, i-am atribuit cauze, am dezvoltat mecanisme și tehnici de apărare, de eschivă, foarte asemănătoare celor necesare producerii de ficțiuni, nu știu. Vorbești despre durere acum? Nu, nu vorbesc despre durere, vorbesc despre violență. Durere, neapărat nu-mi amintesc să fi trăit. De altfel, cred că violența exercitată asupra altora și văzută te marchează într-un fel mai pervers decît cea îndurată de tine, chiar dacă îți ascute imaginația, te obligă la efortul de a te pune în locul celui care
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
afară, direct în zăpadă. Asta mi se părea că nu se mai termină. Dacă mai tîrziu nu aș fi văzut capul tatălui meu cu un păr foarte negru și bogat despărțit de vreo trei cărări încrucișate, nu mi-aș fi amintit probabil niciodată imaginea de care-ți spun, pe care se putea s-o fi și visat. Apoi, la mai mulți ani după asta, dar, iarăși, nu știu exact la ce vîrstă, decît că tot copil eram, știu că la noi
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
tip de reacție de părinte care, din iubire, ascunde sau minimalizează crima copilului său? Cred că este, apelînd la terminologia lui Freud, primatul principiului plăcerii asupra principiului realității. Este normal să vrei, într-o singură viață, cîtă ai, să-ți amintești lucrurile plăcute. Or, noi invităm societatea românească să-și amintească lucruri neplăcute. Numai că principiul plăcerii joacă uneori în defavoarea noastră. Cred că la noi se-ntîrzie mai mult întîlnirea cu trecutul și pentru că sîntem mai aproape de principiul plăcerii decît de cel
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
minimalizează crima copilului său? Cred că este, apelînd la terminologia lui Freud, primatul principiului plăcerii asupra principiului realității. Este normal să vrei, într-o singură viață, cîtă ai, să-ți amintești lucrurile plăcute. Or, noi invităm societatea românească să-și amintească lucruri neplăcute. Numai că principiul plăcerii joacă uneori în defavoarea noastră. Cred că la noi se-ntîrzie mai mult întîlnirea cu trecutul și pentru că sîntem mai aproape de principiul plăcerii decît de cel al realității, adică mai puțin raționali și mai primitivi ca
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
cazul lui Delavrancea). Dar s-ar fi cuvenit păstra direcția anunțată, neamestecînd genurile. Mai ales că se puteau găsi (ca, de pildă, în cazul lui Al. Vaida-Voevod) discursuri rostite în parlament sau în plenul conducerii partidului. Și pentru că tot am amintit insuficiențele acestei, totuși, ediții, cum, mă întreb, de lipsește, de aici, tocmai Titu Maiorescu, unul dintre marii noștri oratori, sau Ion I.C. Brătianu, incluzîndu-se, în schimb, Duiliu Zamfirescu, cu totul minor în acest gen și chiar Iuliu Maniu, evident lipsit
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
esențial al lui C. Stere) un celebru discurs respirînd de optimism, cerînd continuarea bătăliei (apoi au urmat momentele Mărăști, Mărășești și Oituz), care a impresionat enorm conștiința publică românească. Trecînd, din lipsă de spațiu, prea repede la personalitățile interbelice, să amintesc, mai întîi, de personalitatea lui Al. Vaida-Voevod. (Asta pentru că, o spun din nou, lipsește de aici un capitol închinat lui Ionel Brătianu, totuși, pînă în 1927, cînd a murit, a fost regele neîncoronat al României, guvernînd cînd și cum voia
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
condiții neelucidate încă, în urma unui linșaj mediatic. Pe 29 ianuarie 2008, cei de la Newsin au fost primii care au intoxicat presa cu informații calomnioase, precum că Cezar Ivănescu ar fi primit Decizie emisă de CNSAS, de fost colaborator al Securității. Amintesc că poetul Cezar Ivănescu a concurat cu Nicolae Manolescu la funcția de Președinte al Uniunii Scriitorilor din România. În ziua intoxicării presei cu informații false, Nicolae Manolescu și Mircea Dinescu se aflau la Paris. Mircea Dinescu a declarat de la Paris
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
Aruștei, după plecarea mea Dincolo: http://cezar-ivanescu.blogspot.com/2009/03/cezar-ivanescu-aprilie-2008-scurta.html Oare, istoria se repetă ca în „Timpul asasinilor”? Această carte „Timpul asasinilor, Documente și mărturii despre viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș”..., explică unele lucruri prezente... Amintiți-vă noaptea de 14 spre 15 iunie 1990 când stăteam cu luminile aprinse și priveam din spatele ușilor, din spatele geamurilor, să apară minerii beznei să ne omoare soțiile și copiii, după ce ne omorâseră pe noi cu ciomegele, o noapte întreagă... Ar
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
invitat de către Iulian Mihu în rolul generic al Regizorului din comedia Nu filmăm să ne-amuzăm (1975). În ordinea zbuciumatei biografii a acestui veteran trecut în neființă acum 7 ani, nu se poate pune punct acestui sinopsis biofilmografic fără a aminti cu tristețe că, în 1958, Centrul de Producție Cinematografică "București" nu-l mai confirma în calitatea de regizor, retrogradîndu-l din funcție. Trăim să ne-amuzăm?...
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
pățit-o și cutare. Cu nu prea mulți ani în urmă, cînd România literară se afla într-o situație de răscruce, i-au sărit în ajutor numeroși artiști plastici care au donat lucrări pentru a sprijini apariția revistei. Nu-mi amintesc să fi avut loc și o solidarizare a scriitorilor care să fi sprijinit masiv, prin semnăturile lor această revistă. Nu e mai puțin adevărat că ea a avut parte de sprijinul instituțional al Uniunii Scriitorilor și că a obținut atunci
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
aduce multe lucruri noi, ba chiar pierde din prospețimea limbajului evanghelic și din patosul relatărilor originale, lipsuri pe care însă autorul le asumă cu bunăștiință. El conturează un nou Isus prin prisma memoriei ("cel puțin din câte îmi pot eu aminti") și aduce în noul text conștiința de sine a unui autor al veacului postmodern. Și de data aceasta latura umană a Mântuitorului este accentuată. Modest și deseori umil, Isus-ul autobiograf al lui Mailer se arată pe sine nepriceput, regretând dulgheritul
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
astăzi pe dreapta. CV Tudor și Pleșiță Într-o sentință rămasă definitivă, CV Tudor va trebui să plătească 400 de milioane de lei jurnalistei Rodica Ochelaru, despăgubiri morale pentru calomnie. Mult prea tîrziu se întîmplă însă acest lucru. Să ne amintim de multe alte procese în care CV Tudor a izbutit să intimideze completele de judecată, prezentîndu-se în instanță cu echipe de zgomote, sau recurgînd la presiuni politice în perioada în care se bucura de sprijinul fostului FSN sau al PDSR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
glumeață și a da cu porcu' = "a sforăi"); alte construcții se recunosc în a da din buze, a-și da cu stîngul în dreptul, a-și da cu firma-n cap, a-și da talente etc. Dintre structurile mai noi am amintit altă dată a o da pe... "a trece la...; a începe să facă...". Foarte la modă e și reflexivul a se da urmat direct de un substantiv sau un adjectiv, "a se prezenta ca..., a pretinde, a se preface că
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
spațiul poeziei. Poet, dar poet al altor iubiri, adică traducător de poezie, Otto Starck, "mărunt, rotofei și ochelarist", cum îl descrie Mioara Cremene, era acum patruzeci de ani și este în continuare un împătimit al poeziei clasice persane. Nu-mi amintesc cînd ne-am întîlnit prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
și ochelarist", cum îl descrie Mioara Cremene, era acum patruzeci de ani și este în continuare un împătimit al poeziei clasice persane. Nu-mi amintesc cînd ne-am întîlnit prima dată, dar evident îl știu din perioada studenției; mi-l amintesc bine din întîlniri probabil întîmplătoare dar neapărat lungi, prin anticariate sau la Biblioteca Academiei, unde singurul nostru subiect de discuție - singurul, pe care-l accepta el - era poezia persană și traducerile la care lucra. Cred că e o exagerare a
Scrisori persane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16390_a_17715]
-
lui Claude Chabrol. Un film narat cu o desăvârșită artă a nuanței, acumulării detaliilor și tensiunii psihologice - un thriller domestic, distins de curând cu Premiul Louis Delluc. Desigur, însă, la Solothurn s-au văzut multe și bune filme elvețiene. Să amintim interesanta retrospectivă dedicată celor 30 de ani de concurs de animație, găzduiți începând cu 1971 de "Zilele cinematografice" de la Solothurn. 46 de autori, 36 de opere - un recul istoric pentru a fi pregătite descoperirile tehnice, stilistice, tematice ale generațiilor viitoare
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
se învață, plăcerea recitirii unei cărți ș.a. Sînt în majoritate teme "înalte", numai prezența actualității în artă a fost motiv de dezbatere în cultura română atît înainte de 1947, cît mai ales după, și încă este. Ca o contradicție, aparentă, autoarea amintește, cu partipris, etimologia diletantismului ("diletant este înainte de toate cineva care, ținîndu-se de o treabă, se delectează în loc să trudească cu sudoarea frunții", p. 36). Dar "dragostea de toate și de totul, atît de nestatornică în aparență, este o căutare, atît la
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
greu cu alt călăreț. Dl Iliescu mai produce și argumentul hrisoavelor vremii, ce nu se refereau decât la delimitări de obștii, semn că informația dumisale s-a oprit la momentul manualului de istorie al lui Roller. Altfel, cine nu-și amintește entuziasmul cu care țărănimea română s-a năpustit să se înscrie în colhozuri, duiosul acord între securiști, milițieni, ca să nu mai vorbim de activiștii și propagandiștii ce săltau în pantofi de oraș peste tarlale și toată suflarea satului ce nu
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
rasa albă a bărbatului ei atât de diferit de ea întru totul. Și astăzi, figura lui de aventurier îmi răsare în minte din când în când. Bând laptele de ren proaspăt muls de femeia mică, negricioasă, cu trăsături asiatice, îmi amintisem că același gust, grețos, îl avea și laptele de iapă băut în copilărie la Urziceni, laptele iepii lu'nea Tase, pe care o chema Stela... A doua zi, după ce sosiserăm la Helsinki, stăteam de vorbă cu un grup de domni
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
de avere și putere. Filmul se identifică cu o salutară reafirmare a voinței de recuperare a idealurilor de cinste și dreptate. Inserturile-coperți (eliptice, dar și sarcastice: "Lumea cunoaște legenda. Mulți știu mitul. Puțini adevărul." "Oricînd Țepeș poate să se întoarcă!") amintesc spectatorului român de versurile eminesciene de eternă actualitate: "Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,..."
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]