3,684 matches
-
într-o lume în permanentă schimbare, revendicarea sportivilor de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sportivilor de a dispune de un nivel decent de dotări, ambiția de a lărgi accesul la cultură pentru toate păturile sociale; toate aceste preocupări converg spre articularea formelor noi de dotare și de animație. Diferențele între acțiunea culturală, educația culturală, animația socioculturală și acțiunea socială se estompează. Se observă subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange că sunt din ce în ce mai dificil de disociat activitățile cu caracter social (care acoperă semnificații foarte variate) de activitățile cu caracter cultural (termen care cunoaște și el sensuri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au loc în forme din ce în ce mai variate. Dacă este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de a promova o dezvoltare culturală generatoare de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de a promova o dezvoltare culturală generatoare de comunicare. Demnitatea recunoscută uneia și celeilalte face posibil
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP (Fondul de Cooperare al Tinerilor și al Educației Populare) este o asociație înființată în 1964 pentru a servi drept bancă necesară formării și utilizării animatorilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
principii de cogestiune. Această structură permite administrației centrale să modifice regulile anualității bugetare. Formarea animatorilor se instituționalizează. Diploma de consilier în Educație populară, elaborată în 1964, gratifică ceea ce nu era până atunci decât o activitate benevolă și multiformă. Definirea funcțiilor animației urbane, elaborată de un grup de lucru plasat sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat a funcțiilor animatorilor. Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sub autoritatea Ministerului Tineretului, marchează recunoașterea de către stat a funcțiilor animatorilor. Instituirea, în 1970, a unui brevet de aptitudine pentru cei care promovau activități socioeducative și a unui certificat de aptitudine privind promovarea profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publică și inițiativele paralele. Caracterul democratic al medierii, apariția mediatorilor și, mai ales, organizarea controlului democratic asupra funcționării activităților de îndrumare și de mediere vor trebui să formeze un element central al domeniului și al jocului instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
instituțiilor"260. Conform așteptărilor, animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de a substitui clientelismului notabililor, bazat pe principiul autorității, atitudini militante, participative. Ea trebuia să creeze condițiile unei comunicări democratice între indivizi. Acest proces de modernizare a vieții politice locale era explicitat în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să pună capăt ineficacității municipalității pasive, chiar dacă aceasta tocmai făcuse toate eforturile și obținuse dreptul de a organiza Jocurile Olimpice. Îl vom regăsi printre cele aproximativ treizeci de persoane reunite în 1964 la prefectură ca să constituie asociația pentru casa de cultură. Animația municipală era pentru militanții GAM un sacerdoțiu. Recuperarea întârzierii în dotările colective, reușita Jocurilor Olimpice nu constituiau principalul mesaj al noii echipe. Aceasta înțelege în primul rând să restituie exercițiul democrației, să permită celor din Grenoble să participe la elaborarea deciziilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ai participării aruncă bănuieli asupra cuvântului stat, sau îl denunță ca fiind prea inconsistent, sau îi neagă orice rol. Este atunci vremea când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că animația urbană prin asociații se reducea în fapt la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că animația urbană prin asociații se reducea în fapt la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei "democrații la îndemână". "Mișcarea asociativă se observă în toate dezbaterile în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a trăi urban, orașul poate seduce prin cadrul de viață, prin patrimoniul său arhitectural și urban, prin echipamentele sale școlare și sanitare, prin locuințele de calitate, posibilitățile de recreere, prin posibilitățile pe care le oferă obiectivele sale culturale, sportive, prin animație, dar și prin liniște și siguranță, pe scurt, prin tot ceea ce-i conferă "atractivitate". Recucerirea programată a centrelor orașelor și a cartierelor istorice, devenite sectoare de habitat social, denotă o asemenea strategie. Numeroase operații de urbanism sunt întreprinse tocmai din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltării economice s-a tradus în amenajarea de zone industriale și meșteșugărești, în exonerări temporare de taxe fiscale etc. Orașele începeau să se pună treptat în concurență deschisă. Primarii petreceau din ce în ce mai mult timp pentru promovarea economică a orașelor lor. Această "animație economică locală" rămânea supravegheată de către stat: comunele se puteau ocupa de mediul economic al întreprinderii, dar inițiativele lor trebuiau să se situeze în prelungirea orientărilor statului. Prefectul rămânea pivotul acțiunii economice locale. Puterea de control ce-i era rezervată mergea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltarea economică a orașelor pare să fi trecut, în era postindustrială, la atragerea întreprinderilor înaltei tehnologii, se cuvine să se ofere personalului calificat al acestora ideea că au a munci și trăi într-un mediu cultural elevat. Suntem departe de animația culturală a anilor 1960, finanțată de către stat și realizată de echipele culturale care urmăreau să transforme zonele urbane dificile în cartiere locuibile. Politicile culturale participă acum la strategiile de promovare a orașului. Efortul financiar al municipalităților pentru cultură 334 este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
față de asociații, răspunzând punctual la cererile acestora de dotare și susținere ce-i erau adresate prin influența grupurilor de presiune locală. În anii 1960, acțiunea socioculturală a comunelor însemna crearea de echipamente colective a căror gestionare era încredințată echipelor de animație afiliate marilor organizații cu caracter asociativ. Sylvain Petitet este de părere că, de-a lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care îi dau, fără să o întrerupă totuși, o densitate realistă, creând, prin simpla lor prezență, atmosfera de intimitate a vieții familiale. În vreme ce piesa clasică reunește numai rareori mai mult de doi sau trei protagoniști, drama, care pretinde că reconstituie animația cotidiană, recurge la un număr mai mare de personaje. Este, după părerea lui Diderot, o nevoie generată de dispariția corului care mobila scena antică, ca și scena renascentistă. "Resursa oferită de aceste personaje ne este cu atât mai necesară, cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
În slăvi. Al doilea model, Iugoslavia lui Tito, era În chip și mai evident un fenomen sui generis. Nu fiindcă Iugoslavia reușise să evite dificultățile vecinilor. Multe dintre disfuncțiile economice ale sateliților sovietici erau bine cunoscute iugoslavilor - un avertisment că animația suspendată a țării lor Între Est și Vest se datora mai mult șansei istorice decât opțiunii ideologice. Dar, În cursul anilor ’50 și ’60, Tito a descentralizat Întrucâtva procesul de decizie, permițând cu titlu de experiment autonomia fabricilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
filmelor cu subiecte din domeniul securității și sănătății în muncă sunt: a) scenariul și regia să asigure perceperea corectă și clară a mesajului; ... b) imagine clară și sugestivă; ... c) sonor clar și sugestiv; ... d) forme de prezentare: filmare reală sau animație; ... e) durata proiecției: 10-20 de minute. Articolul 182 Cerințele specifice pentru realizarea afișelor și pliantelor din domeniul securității și sănătății în muncă sunt: a) grafică simplă, fără greșeli tehnice, subliniindu-se elementele principale ale temei și eliminându-se detaliile nesemnificative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226148_a_227477]
-
Capitolul II Selecția proiectelor cinematografice pentru acordarea creditului direct Secțiunea I Prevederi generale Articolul 4 Creditul direct se acordă, în condițiile legii și ale prezentului regulament, pentru: a) producția filmelor de lung și scurt metraj de ficțiune, documentare și de animație românești sau cu participare românească; ... b) dezvoltarea proiectelor cinematografice pentru realizarea filmelor de lung metraj de ficțiune, documentare și de animație românești sau cu participare românească. Articolul 5 (1) Sesiunile de selecție a proiectelor cinematografice, pentru acordarea creditului direct, se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
legii și ale prezentului regulament, pentru: a) producția filmelor de lung și scurt metraj de ficțiune, documentare și de animație românești sau cu participare românească; ... b) dezvoltarea proiectelor cinematografice pentru realizarea filmelor de lung metraj de ficțiune, documentare și de animație românești sau cu participare românească. Articolul 5 (1) Sesiunile de selecție a proiectelor cinematografice, pentru acordarea creditului direct, se organizează de doua ori pe an și se desfășoară potrivit dispozițiilor legale și ale prezentului regulament. ... (1^1) Concursul de selecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
se desfășoară potrivit dispozițiilor legale și ale prezentului regulament. ... (1^1) Concursul de selecție a proiectelor cinematografice se organizează în 3 secțiuni: a) secțiunea filmelor de ficțiune de lung sau scurt metraj; ... b) secțiunea filmelor documentare; ... c) secțiunea filmelor de animație. ... ---------- Alin. (1^1) al art. 5 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.520 din 17 decembrie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 923 din 30 decembrie 2009. (1^2) Cele trei secțiuni vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
de film de ficțiune de lung metraj; ... b) categoria proiectelor de film de ficțiune de lung metraj debut; ... c) categoria proiectelor de film de ficțiune de scurt metraj; ... d) categoria proiectelor de film documentar; ... e) categoria proiectelor de film de animație; ... f) categoria proiectelor de ficțiune selecționate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect; ... g) categoria proiectelor de documentare selecționate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect; ... h) categoria proiectelor de animație selecționate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect. ... ---------- Alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]