3,675 matches
-
prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei roșii" pe care un procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre concluziile generale care se desfac din expunerea facerii și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a lui Brâncuși! În orice caz, există nenumărate reacții (cronici literare, articole de atitudine) care critică proasta transcriere a textelor, făcută uneori din ignoranță lingvistică și lipsă de acribie filologică, iar alteori din cauza cenzurii. De pildă, Într-un poem declarat anticomunist de-al lui Aron Cotruș, toate referințele la ruși au fost Înlocuite cu „putrezii capitaliști”, denaturând foarte grav textul poemului. O modernizare excesivă a textului a cunoscut, de pildă, o ediție din corespondența lui Al. Papiu Ilarian realizată de Iosif
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
despărțit niciodată.” (Material preluat din "Bârladul odinioară și astăzi", Miscelaneu, vol. I, sub coordonarea lui Romulus Boteanu, f.a.) * Tinerețea Tinerețea, ‐ 1946. * Tribuna Avântului (1907) Tribuna Avântului, organ de presă a Societății „Avântul” a Partidului Național - Democrat, ca formă de luptă anticomunistă locală și națională (a se vedea V ocea Tutovei din 17 aprilie 1907). * Tribuna Tutovei Tribuna Tutovei, organul „Ligei Poporului” și al 199 „Partidului Conservator”, - partide reprezentate de generalul Averescu și Take Ionescu, „luptători pentru largi reforme democratice, Take Ionescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dispersiile politice mai numeroase ale intelectualilor publici, poate ar fi momentul să reevaluăm aceste clișee. A funcționat, în anii '90, o nefericită tradiție a vocalilor "anticomuniști cu voie de la poliție" care au creat confuzie și care au făcut apologia luptei anticomuniste în beneficiul vizibilității proprii, atunci când acest deziderat era ridicol și deja datat. Era o titanică luptă cu un balaur care murise între timp. Descoperind că poți spune nestingherit tot ceea ce îți trece prin cap, foarte mulți scriitori onorabili, care tăcuseră
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
filosofie a istoriei. Teoria criticei (1925). Docent în estetică, va fi conferențiar la Universitatea din București, apoi va intra în diplomație ca secretar de presă și consilier economic la Legația Românei din Haga. În 1949 este arestat, judecat pentru acțiuni anticomuniste și condamnat la închisoare pe viață. Eliberat în 1964, refuză înregimentarea care i se propune și până la sfârșitul vieții îndură nenumărate privațiuni. Debutează în „Noua revistă română” (1915), iar editorial, cu volumul de versuri Denii (1919). Colaborează cu versuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
gazetărie, devine un adept al mișcării legionare. Condamnat în 1945, în contumacie, la închisoare pe viață, este arestat un an mai târziu. Eliberat în 1947, se alătură grupurilor de partizani din munți, făcând parte din comandamentul mișcării legionare de rezistență anticomunistă. Prins în februarie 1949, e osândit la temniță grea. La mai mult de un deceniu după punerea în libertate (1964), în martie 1977, obține azil politic, stabilindu-se în SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
și împotriva sistemului care a făcut posibilă această dictatură. Rezistență, deci, nu numai împotriva unor persoane, ci și a sistemului, care le-a produs. Iar acesta are un nume precis: comunismul și marxismul. Rezistență, deci, nu numai anticeaușistă, ci și anticomunistă și antimarxistă. Acest lucru trebuie să fie foarte limpede pentru toată lumea. Repet: pentru toată lumea. 2. Această rezistență n-a început nici în ultimul an, nici în ultima decadă, nici chiar în ultimii 25 de ani de ceaușism. Ea a început
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mii și mii de manifeste? A apărut în prima zi, o singură dată, fugitiv, la TV. Apoi a ieșit total din circulație. De ce este uitat Radu Filipescu? Ce se întâmplă de fapt cu acest brav și adevărat erou al luptei anticomuniste? Avem dreptul la un răspuns clar 1 ! Aceste rânduri sunt scrise în special pentru generația intelectuală tânără. Ea de bună credință fiind n-avea cum să cunoască toate actele de rezistență ale generației azi în vârstă. în plus, intervenția televiziunii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi descris în culori riguros tranșante, în alb și negru, prin disocieri radicale perfect delimitate. Intervin mereu nuanța, aproximativul, chiar echivocul. Iată, de pildă, cazul unui romancier (facem numai tipologie), care a făcut adesea aluzii anticeaușiste, dar nu și radical anticomuniste. El a criticat aberațiile sistemului, dar n-a respins niciodată sistemul însuși, ca atare. Literatura sa poate fi deci clasată la rezistența anticomunistă doar în măsura în care Ceaușescu și clanul său reprezentau simbolul sistemului comunist. Dar nu mai mult. Dar cazul falșilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pildă, cazul unui romancier (facem numai tipologie), care a făcut adesea aluzii anticeaușiste, dar nu și radical anticomuniste. El a criticat aberațiile sistemului, dar n-a respins niciodată sistemul însuși, ca atare. Literatura sa poate fi deci clasată la rezistența anticomunistă doar în măsura în care Ceaușescu și clanul său reprezentau simbolul sistemului comunist. Dar nu mai mult. Dar cazul falșilor dizidenți și rezistenți? Nu se poate nega, de pildă, că Adrian Păunescu a publicat, înainte de 22 decembrie, unele poezii de rezistență, Analfabeților, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pot trasa un profil literar, dar și unul moral și civic. De rezistență cu nuanțe de independență cu certitudine; care este direcția generală și esențială a mesajului de rezistență și a aluziei politice? A fi anticeaușist este una, a fi anticomunist, alta. Din acest punct strict de vedere, unele scene din C. Țoiu și chiar din Sorin Titel mi se par mai de rezistență decât ale lui A. Buzura. Nu fac însă, repet, procesul nimănui, nu dau nici măcar note. Nu mă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost dată omului pentru a și ascunde gândirea. Una spunem la ședință, alta acasă. Să restituim lui Rivarol butada care-i aparține, fiindcă am văzut-o atribuită, uneori, cu generozitate și... altora. Revenind la emisiunile amintite și la propaganda anticomunistă ce a avut totuși meritul esențial, cel puțin teoretic, al demistificării: situația este totuși reversibilă, poate fi reversibilă. Iluzia poate fi ruptă, ea a fost chiar uneori efectiv destrămată. în conștiința totalitară univocă, în sens unic, s-a produs o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ați colaborat cu noi etc. Creatorii în cauză răspund: Nu este deloc adevărat; simulam de nevoie o falsă adeziune ca să supraviețuim; eram duplicitari prin constrângere; am rezistat prin cultură; dovadă că, de îndată ce ne-am căpătat libertatea, ne-am manifestat convingerile anticomuniste pe față și cu orice risc. Indiferent de ce am făcut sau n-am făcut, vrând-nevrând, înainte. Alții, destul de mulți, au rămas însă în continuare comuniști, oportuniști, de partea Puterii. Această categorie bine dresată crede și întreține, în continuare, mitul situației
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deosebit de utile îndeosebi cititorului francez, întregesc volumul. Dintre aceste texte cel mai important este, fără îndoială, în perspectivă istorică, Scrisoarea din 23 august 1988. Era la acea dată cel mai complet și mai sistematic document al rezistenței române, anticeaușiste și anticomuniste. Stilul său mult mai ideologic și structura sa de program bine articulat sunt destul de mult deosebite de celelalte texte. El lasă, poate, să se întrevadă dacă nu o colaborare, o anume consultare posibilă și cu un cap pur politic și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
un cap pur politic și ideologic (ceea ce în definitiv nu este nimic rău). în orice caz, toate ideile acestui important manifest democratic-liberalist se regăsesc și în Declarațiile de principii ale Forumului Democratic Antitotalitar din România și Alianța Civică. Două organizații anticomuniste, complementare și convergente, la întemeierea cărora Doina Cornea a jucat un rol de prim ordin. Merite de necontestat, în ciuda unei campanii virulente și de un stalinism abject căreia autoarea noastră i-a căzut pradă. Nu însă și victimă doborâtă. Carte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
plan, el are dreptate. în esență, a fost însă vorba de două serii total divergente de acte revoluționare. La limită, de două revoluții. Pe de o parte, mișcarea populară, spontană, fără șefi și program, total neorganizată, dar radical și profund anticomunistă, care nu se mulțumea doar cu îndepărtarea lui Ceaușescu. Pe de alta, un grup reformist, gorbaciovist, ce deținea întregul aparat de stat și care urmărea doar înlocuirea lui Ceaușescu și a echipei sale, dar cu păstrarea sistemului și a alianțelor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
au început când strada și cei ce simpatizau cu ea au crezut că pot prelua efectiv puterea sau că, în orice caz, noua conducere are intenția și chiar datoria să instaureze un nou regim cu adevărat revoluționar în numele aspirațiilor populare anticomuniste, profund diferite. Și ele au rămas la fel de diferite până azi. Bazele sistemului (democratic de fațadă, centralizat, monolitic în esență, economie de stat etc.) au rămas aceleași. Ce va fi în viitor, vom vedea. Deocamdată, Don Quijote plânge pe ruinele răscoalei populare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
situație, pe care nu ezităm s-o considerăm, într-un fel, drept tragică. Valorile fundamentale, în care foștii deținuți politici au crezut și cred în continuare, sunt de ordin pur moral. Ele se numesc: intransigență, caracter, consecvență, puritate, fermitate radical anticomunistă. Personal credem cu toată convingerea că aceste valori, în această fază a luptei politice, sunt mai importante, măcar în principiu, decât competența profesională și valoarea intelectuală a lui X sau Y, deoarece doar aceste valori asigură coeziunea și combativitatea în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sever ca atare. De luat în calcul și încă din plin este și decalajul, considerabil, de nivel cultural, profesional și de metodologie politică, de organizare și acțiune dintre cele două generații. A devenit multora evident că numai cu simple lozinci anticomuniste nu se mai pot câștiga nici un fel de alegeri. Este nevoie de programe precise, bine studiate. Și de un model social foarte bine definit pentru România post comunistă. Stat al țăranilor și muncitorilor? Sau și al păturilor mijlocii? Oferta, la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să înțeleagă, să asimileze noțiuni și valori de tipul celor enumerate. în plus, altele, care se numesc opoziție sau, și mai grav, rezistență. Doar două exemple recente. Un liceu din București a încercat să organizeze un colocviu pe tema rezistenței anticomuniste din munți, cu participarea unui adevărat erou, Ion Gavrilă. Rezultatul? Din păcate, interesul elevilor a fost scăzut, mulți ieșind din clasă. Atmosfera a fost jenantă și lipsită de respect 2. Pentru cine, deci, s-au bătut partizanii din Munții Făgăraș
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
analitică, dar și ideologică. Nu sunt deci denunțați numai legionarii, ci și comuniștii. Cu precizarea că, în cazul celei de a doua extreme, se ajunge, cu o claritate de invidiat, la cauzele cele mai profunde ale fenomenului. Până acum, polemica anticomunistă avea în vedere doar efectele și implicit victimele. Acum, în centrul atenției, se află chiar geneza istorică, esența, mecanismul sistemului și mentalitatea clasei politice nomenclaturiste dominante ce l-a făcut să funcționeze din plin. Care a făcut ravagii și, într-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fiind suprapuse peste evenimente cotidiene, adesea contradictorii. Dar diagnosticul este, de multe ori, exact. Ion Cristoiu știe, de pildă, de influența nefastă a balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
denunțată ca amestec în afacerile interne. întreg spiritul totalitar al comunismului este negat, în esență, de mentalitatea și politica supranațională a organismelor internaționale existente. De întreg spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
libertatea integrală, trăită și practicată, în mod firesc, neostentativ și creator, în regim cotidian și neeroic. Este foarte caracteristic la acești trei scriitori și frumoasele lor caractere și lipsa de gesticulație eroică, de emfază și poză publicitară a rezistenței. Refuzul anticomunist era, în toate aceste cazuri, în primul rând o formă de normalitate și demnitate personală. Matei Călinescu, de pildă, foarte uman și autentic, o recunoaște pe față: Reacția mea a fost departe de a fi eroică, îmi lipsea... acea îndârjire
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]