3,713 matches
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu 1100 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 10 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2241 de locuitori în satele Mârșa și Ciupagea (ultimul preluat de la comuna Uești-Goleasca. În 1950, comuna a fost transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]
-
și o școală mixtă cu 19 elevi. Comuna Rușii lui Asan, formată din satele Rușii lui Asan, Satu Nou și din mahalaua Cunești, avea 909 locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele Letca Nouă și Rușii lui Asan în plasa Argeșul a aceluiași județ, iar comuna Letca Veche în plasa Câlniștea. Comuna Letca Nouă avea 1653 de locuitori, comuna Letca Veche 1232, ambele fiind formate numai din
Comuna Letca Nouă, Giurgiu () [Corola-website/Science/300439_a_301768]
-
avea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Bălănoaia, cu satele Bălănoaia, Coșoveni, Nazâru, Oncești, Turbatu, Cantemir și Ruica, având în total 2130 de locuitori; existau și aici (la Bălănoaia, Turbatu, Oncești și Cantemir). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frătești în plasa Călugăreni a aceluiași județ, având 2540 de locuitori în satele Daia și Frătești; iar comuna Bălănoaia în plasa Dunărea, cu 2350 de locuitori în satele Bălanu, Bălănoaia, Oncești și Turbatu. În 1931
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
242 de case și 4 bordeie. În comuna aceasta erau o moară cu aburi, două biserici (la Balașoieni și Hobaia) și o școală mixtă, iar principalii proprietari de pământ erau statul, V. Steriu, N. Delide, G. Mântulescu și Dem. Tănăsescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Balașoieni și împărțirea ei între comunele Ogrezeni și Grădinari. Astfel, comuna Ogrezeni-Balașoieni avea 3920 de locuitori în satele Ogrezeni și Bălășoeni și era inclusă în plasa Bolintin a aceluiași județ, în timp ce satul Hobaia și
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Trestenicu de Jos, formată din satele Trestenicu-Grăjdănești, Trestenicu-Popești și Trestenicu-Tomulești, având în total 920 de locuitori, două biserici (la Trestenicu-Popești și Trestenicu-Tomulești) și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Dunărea a aceluiași județ, comuna Toporu având 1595 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Trestenicu de Jos (denumită acum Trestenicu), având 1415 locuitori în satele Grăjdănești, Tomulești și Trestenicu-Popești. În 1931
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
de locuitori ce trăiau în 616 case și 22 de bordeie. În comună existau trei biserici (una în fiecare sat) și două școli mixte (la Herăști și la Buciumeni), iar principalii proprietari de pământ erau C.D. Maratea și A. Stolojan. Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea numelui comunei în "Herăști", comună care făcea parte din plasa Budești a aceluiași județ și avea atunci 3072 de locuitori în aceleași sate. Satele Buciumeni și Gruiu s-au separat în 1930, formând comuna Gruiu
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cămineasca, cu satele Cămineasca și Bila, având 1494 de locuitori. Erau și aici două biserici și o școală mixtă cu 33 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Argeș a aceluiași județ; comuna Pângălești avea 2514 locuitori în satele Pângălești, Petru Rareș și Principele Nicolae și în cătunul Albele. Satul Bila se separase de comuna Cămineasca, formând o comună de sine
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Stăneștii de Jos, Stăneștii de Sus și Ghizdaru, având 3108 locuitori, trei biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 5780 de locuitori în satele Stănești și Ghizdaru. În 1931, satul Oncești s-a desprins de comuna vecină Bălănoaia și a preluat satul Ghizdaru de la comuna Stănești. În
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
de băieți cu 37 de elevi și una de fete cu 17 eleve. Comună Roata-Cătunul avea 758 de locuitori doar în satul de reședință, și în ea era o școală mixtă cu 42 de elevi, ea fiind și reședința plășii. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Roata-Cătunu și comasarea ei cu comună Roată de Jos sub numele de "Roată", având 2682 de locuitori în satele Sadina, Zgâia, Roata-Moșteni, Roata-Cătunu și Roată de Jos. Tot atunci, comuna Cârtojani, rămasă numai cu
Comuna Roata de Jos, Giurgiu () [Corola-website/Science/300443_a_301772]
-
și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 2 fete). În comuna Zădăriciu, cu 1500 de locuitori și satele Belimoaica, Crevedia de Jos, Crevedia Mică și Zădăriciu, existau trei biserici, trei mori pe Neajlov și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Vânătorii Mici și trecerea satelor ei la comuna Corbii-Ciungi, care avea 2270 de locuitori și făcea parte din aceeași plasă. Comuna Zădăriciu avea 2257 de locuitori în satele Bădeanu, Belimoaica, Crevedia Mică, Găiseanca, Priboiu
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Câmpurelu, cu 1597 de locuitori ce trăiau în 260 de case și 49 de bordeie. Existau și aici o moară de apă, o școală mixtă și două biserici, iar principalul proprietar de pământuri era familia lui D. Gr. Ghica. <br> Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasă Vidra a aceluiași județ, comuna Vărăști-Obedeni având 2914 locuitori, iar comună Dobreni-Câmpurelu2466. <br> În 1950, comunele au fost transferate raionului Vidra și apoi (după 1952) raionului Oltenița din regiunea București. În
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
sau "Parapani," făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Arsache (sau Parapani) și Bălării, având 2255 de locuitori. Funcționau în comună o școală cu 75 de elevi (dintre care 29 fete) și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 3482 de locuitori în satele Arsache și Bălăriile.În perioadele 1892-1895,1925-1929,1939-1950 comuna Arsache a fost reședință de plasă (cf.M.Țena op.cit.). În 1950, comuna a fost
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
Ștefăneștii de Sus și Ștefănești-Pasărea, având în total 1714 locuitori, în mare parte țigani de vatra. În comuna funcționau o școală mixtă (la Ștefăneștii de Jos) și 3 biserici (la Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos și Ștefăneștii de Sus). În 1925, Anuarul Socec consemnează comună în plasă Pantelimon a aceluiași județ, având în componență satele Crețuleasca-Lipovățul, Boltași și Ștefăneștii de Sus, cu o populație de 1956 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Ștefănești", având în compunere satele Ștefăneștii de
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
Ulmii Vechi, Polieni, Liteni, Arama-Protopopu, Coarnele Caprei, Focurile și Munteni, având în total 5137 de locuitori. În comună funcționau cinci mori de apă și una de aburi, patru școli cu 231 de elevi (dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ și cu o populație de 5516 locuitori în satele Belcești, Munteni, Polieni, Satu Nou și Ulmi-Liteni (după ce satele Coarnele Caprei și Arama se separaseră pentru a forma comuna Coarnele
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
1838, năzuința spre învățătură și lumină a determinat înființarea unui număr mare de unități școlare în Țara Românească. Printre aceste școli a fost și școala Costești - Teleasca care ia ființă în anul 1845. Anul înființării acestei școli este atestat de Anuarul Oficial întocmit de Ministerul Învățământului și Cultelor, Serviciul Ștatelor personale și al Statisticii, la 15 octombrie 1910, în care se găsește și școala Costești. Aceeași dată se găsește și în fondul vorniciei din lăuntru, sâmbria învățătorilor cu nr. 137/1845
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
școală cu 33 de elevi. Comuna Golești, cu satele Golești, Ulița, Poenița și Priboaia, avea 1102 locuitori ce trăiau în 260 de case; două biserici (la Ulița și Golești) și o școală mixtă cu 30-40 de elevi deschisă în 1830. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comunele Bălilești și Băjești fuseseră comasate, comuna rezultată, și denumită "Băjești" (deși avea reședința la Bălilești), având 2596 de locuitori în satele Băjești, Bălilești, Românești și Valea Mare. Comuna Golești era acum
Comuna Bălilești, Argeș () [Corola-website/Science/298738_a_300067]
-
doua la Satu Nou). Crucea de Sus avea două sate în componență Chicera și Neicu, cu 1631 de locuitori și acolo existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 47 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Panciu cu același statut, și o populație de 2685 de locuitori. Comuna Crucea de Jos avea aceeași componență și 1800 de locuitori, iar comuna Crucae de Sus avea, în satele Crucea de Sus, Chicerea
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Vărsătura, în aceeași plasă. Ea era formată din satele Pădureni și Vărsătura, cu 1182 de locuitori, două biserici și o școală mixtă. Aceeași componență și apartenență este consemnată și de Anuarul Socec din 1925, comuna Jariștea având 2409 locuitori, iar comuna Vărsătura 1760. În 1931, comuna Vărsătura a devenit comună suburbană a comunei urbane Odobești. În 1950, comuna Jariștea a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
grupul a realizat două filme de lung metraj, "Garcea și oltenii" (2002) și "Trei frați de belea" (2006). Primul dintre ele (promovat de Media Pro) deține recordul pentru cel mai vizionat film în România postcomunistă (aproape 290.000 spectatori, conform Anuarului statistic al Centrului Național al Cinematografiei). La începutul lui 2007, grupul Vacanță Mare s-a mutat de la ProTV la Kanal D, cu o primă de instalare de 300.000 de euro, insă contractul a încetat în aprilie 2009. Din 2013
Vacanța Mare () [Corola-website/Science/299229_a_300558]
-
sovietic părea ireductibilă. „Prietenia” dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste, vizibile și astăzi în sânul Europei reunite. Așa și s-a întâmplat. În urma acestei cedări teritoriale România a pierdut, după cum reiese din Anuarul statistic din 1940, p. 30-32 un teritoriu cu o suprafață de 50.500 km² (cca 44.500 km² în Basarabia și 500.000 în Bucovina de Nord) și o populație de 3.700.000 locuitori (3.200.000 în Basarabia
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Convorbiri literare pe care a condus-o mulți ani): "Cuvântul Studențesc", "Duminica poporului", "Lamura", precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: "Analele Academiei Române", "Buletinul Societății Române de Geografie", "Analele Dobrogei", "Natura", "Anuarul de Geografie și Antropogeografie", "Volkermagasin" (Germania) și multe altele. Marginalizat după instaurarea comunismului (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică), s-a stins din viață în anul 1962.
Simion Mehedinți () [Corola-website/Science/299299_a_300628]
-
trupele rusești și turcești aflate în războiul din 1806 -1812. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și avea 1753 de locuitori în unicul sat, o moară de aburi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 2864 de locuitori în satele Slobozia și Florica. În 1931, a căpătat statut de comună suburbană a comunei urbane Giurgiu. În 1950, comuna a fost arondată orașului regional
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
mai funcționa în aceeași plasă și comuna Buhalnița, cu satele Buhalnița, Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Lacu Buhalniței, Poenari și Potoci, cu o populație totală de 1979 de locuitori. Această comună avea 14 mori de apă, două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ, comuna Hangu având 5185 de locuitori în satele Audia, Boboteni, Fârțigi, Gura Hangului, Lețești, Răpciuni și Schitu-Durău; iar comuna Buhalnița avea 2940 de locuitori în satele Buhalnița
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
decembrie 2005 Biserica Română Unită a fost ridicată de papa Benedict al XVI-lea la rangul de biserică arhiepiscopală majoră, cu autonomie și drepturi similare celor aferente patriarhiilor catolice orientale, conform can. 151-154 din CCEO. Potrivit ediției din 2005 a "Anuarului Pontifical", la sfârșitul lui 2003, Biserica reunea 737.900 de credincioși, 716 preoți eparhi și 347 de seminariști. Conform datelor recensământului din 2002, în România au fost înregistrați 191.556 de greco-catolici, dintre care 160.896 etnici români, 19.645
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
că numele a fost aprobat oficial de către Biroul Longitudinilor francez. În octombrie el s-a gândit să-i pună propriul său nume, "Le Verrier", având pentru aceasta sprijinul lui François Arago, directorul observatorului. Această propunere a fost respinsă în afara Franței. Anuarele publicate în Franța au revenit atunci la numele "Herschel" pentru Uranus, după descoperitorul William Herschel, iar noua planetă a fost numită "Leverrier". La 29 decembrie 1846, astronomul Struve s-a exprimat în favoarea numelui "Neptun" în cuvântul adresat Academiei de Științe
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]