5,949 matches
-
de iad. Mariedl intră pe scenă cu un aspirator în funcțiune, aspiră un pic și se oprește. Putem s-o vedem pe Mariedl povestind ceva pe un ton neutru dar nu auzim nici un sunet. Povestea fără sunete devine tot mai aprinsă. Un strigăt prelung fără sunete. Un suspin care nu se aude. Mariedl își vine în fire. Aspiră mai departe praful. DOI Spațiul eliberat. Mariedl și aspiratorul scos din priză. MARIEDL: Întreaga realitate a visat despre Mariedl. Odată ce realitatea a tras
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
razii de rutină a ghinionului. Ghinionul: Excitanta subterană a norocului. Sărmanul ghinion pitic, sărmanul ghinion pitic și umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea tic-tăitoare a gheretei de pază, a uniformei comune, a luminii de lună plină aprinsă, a chiflei cu cârnat, înfulecată la repezeală, berea rasă, toate-s gătate, gata, gata. Acolo stă nenorocul închis, închis, închis și Plictiseala îl atacă ca o femeie ordinară... ia spuneți-mi... Suptul, gaura de serviciu pentru.... Eh... iubirea puturoasă, de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Spre exemplu, dacă cumpărătorul încearcă să părăsească magazinul fără să plătească, el poate fi prins și arestat. Pe de altă parte, dacă casierul încearcă să încarce nota de plată mai mult decât trebuie, este posibil să se declanșeze o ceartă aprinsă care poate avea urmări neplăcute pentru acesta. Desigur, oamenii nu totdeauna se comportă potrivit așteptărilor de rol. Zilnic putem observa violarea acestora. Dacă aceste violări devin prea răspândite, asigurarea ordinii sociale poate fi amenințată serios. Așteptările unui rol particular sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și numeroase prevestiri. Vânturile se dezlănțuiră și furtuna izbucni. Când totul reveni la normal, locuitorii insulei Îl Înștiințară că unul dintre ei, și anume cineva dintre cei mai buni, dispăruse. (F) Așa se Întâmplă - explicară ei - Întocmai cum o lampă aprinsă nu aduce neplăceri, dar, stingându-se, este posibil să devină neplăcută șprin mirosul eiț pentru multă lume. Tot așa și cu marile spirite. Atâta vreme cât strălucesc, emană o lumină care nu supără. Dar În clipa când se sting și pier, destul de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
încetinirea ritmului economiei globale, șomajul tot mai ridicat și ascensiunea datoriei publice și private au adus lumea pe marginea unei crize istorice de proporții impresionante. Europa se găsește acum în acest vârtej și este în prezent angajată într-o dezbatere aprinsă privind modul în care poate fi salvată zona euro și, odată cu aceasta, viitorul visului european. Practic toată lumea recunoaște că este necesară implementarea unor noi programe severe de austeritate în țările membre pentru a reduce datoria guvernamentală și că trebuie puse
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
șansa de a păstra cultul moșilor și strămoșilor. Pe plan local, obiceiul de a lăsa pe patul de moarte moștenire copiilor diferite bunuri sfaturi, mari secrete este practicat și astăzi. După ce își dădea obștescul sfârșit, în mână cu o lumânare aprinsă, care să-i lumineze calea „dincolo”, defunctul era spălat de regulă de către două persoane care nu aparțineau familiei acestuia, după care era îmbrăcat cu haine noi și așezat în sicriu. Se confecționa o lumânare din ceară, având lungimea celui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legătură cu activitatea celui decedat. În aceste locuri se oficiau scurte slujbe numite ectenii sau evanghelii și se dădeau de pomană așa-numitele „punți”, care constau în bucăți de pânză albă și o găleată de apă, însoțite de o lumânare aprinsă. Carul mortuar trebuia să treacă peste aceste „punți”. Aceste „punți” reprezintă în credința ortodoxă cele douăsprezece vămi prin care trebuie să treacă sufletul mortului în drumul său spre Rai. Ecteniile, evangheliile și punțile distribuite pe drum reprezintă rugăciuni și daruri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia „moșilor” de vară și de toamnă, de iarnă și din post. Atunci se dau de pomană străchini cu mâncare caldă, ulcele cu vin, colaci și lumânări aprinse, de sufletul celor morți. Exista credința conform căreia lumina și aburul mâncării calde ajung la sufletul celui decedat. Înainte de a se împlini un an de la înmormântare, se face praznicul cu bucate tradiționale. Până a nu se împlini 7 ani de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grupuri către pădure în căutarea ghioceilor și a altor plante miraculoase (folosite pentru descântece de dragoste), iar dacă vremea era urâtă se adunau acasă la unul dintre ei, unde se țineau de jocuri și de povești. În pădure, în jurul focurilor aprinse, fetele și băieții stăteau de vorbă. Fetele strângeau viorele și tămâioasă, pe care le păstrau la icoane, folosindu-le apoi în diverse farmece de dragoste. La prânz, fetele începeau să coboare în fugă înspre sat, urmărită de băiatul care o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zi înainte, femeile coc colăcei în diferite forme, îi ung cu miere și îi presară cu nucă, împodobindu-i cu cercuri mici care simbolizează echinocțiul de primăvară. „Mucenicii” se sfințesc la biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările de primăvară să înceapă bine. Dacă tună în această zi, vara va fi neroditoare. La Tarnița, scoaterea plugului la câmp era însoțită de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc curat sau la rădăcina unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de trei ori peste fruntea bolnavului. Uneori, vitele șchiopătau și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alături șezând /Batista albă schimbând,/ Pâini albă mâncând./ Dacă Doina n-a avea ursitori/ Să înghisăză o neagră călugăriță/ Prin pădure umblând,/ Lână neagră torcând,/ Caraoțchi să îl aduci/ Iute ca gândul,/ Tare ca vântul,/ Cu mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
galben 2 Cicoare-creață 1,6 Caise 1,5 Ficat de vită tânără 1,4 Rasol de vită 1,1 Sos tomat 1 Morcovi În conservă 0,8 Licopenul Din familia carotenoidelor, licopenul, pigment roșu care conferă tomatelor frumoasa culoare roșu aprins și care se găsește și În pepenele verde, În guave și În grepfrutul roz, joacă un rol important În prevenirea cancerului. O echipă de cercetători a constatat o diminuare cu 45% a riscului de cancer prostatic la indivizii care consumau
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
fiind judecat pentru ambele omoruri, Dragomir va fi închis sine die. Asta deoarece, așa cum știm tot de la Caragiale, Codul Penal avea o lacună: nu prevedea pedeapsa cu moartea. Lacuna se menține și azi, recreată după 1989, și e discutată la fel de aprins și doct ca pe vremea lui Lache și Mache. În imperiul habsburgic, în vremea Primului Război Mondial, această lacună nu exista. Așa că, în Pădurea spânzuraților, locotenentul ceh Svoboda și ofițerul român Apostol Bologa sunt spânzurați pentru tentativă de dezertare la inamic, după
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
manifestată printr-o secreție apoasă persisitentă, care apare din cauza răcelii, a timpului friguros și a umezelii reci. " Tratamente populare Inhalații cu fum de făină de porumb, de coji de ceapă, coji de usturoi puse pe cărbuni; cu semințe de busuioc aprinse, cu ardei iute, flori de bujor roșu, flori de cimbru de grădină, cu sămânță de cânepă, cu cotoare uscate de mărar, cu putregai de răchită, cu fum de tămâie, cu tutun. Inhalații de aburi de la pietrele de râu Înfierbântate În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierbinți la picioare cu apă sărată. Inhalații cu fum de rădăcini de brusture, cu făină de porumb, cu vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la o piatră fierbinte peste care se toarnă apă rece, fum de busuioc aprins. Când tusea (chihăiala) nu trece cu una cu două sunt folosite: Consum de lapte de măgăriță, de iapă, de capră, amestecate cu pucioasă, zeamă de ciocălăi, de zeamă de balegă de măgar amestecată cu ceai sau cu lapte dulce. Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de aceste plante, cu propietăți antiseptice. Contra "Înfundării" (decongestionării) sinusurilor se folosesc: Apă cu sare, o linguriță la un pahar. Se trage saramura pe nas și se elimină pe gură. Fumigații cu făină de porumb, care se presară peste cărbuni aprinși, iar fumul se inhalează. Se mestecă faguri de miere de mai multe ori pe zi, ultima, seara la culcare. Inhalarea de aburi rezultați din fierberea de cimbru, rădăcini de tătăneasă, de muguri de plop, de oțet de mure. În caz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se acoperea cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea fitilul, "răul" dispărea. Românii din teritoriile românești din Ucraina luau o oală cu apă caldă, o puneau pe burta bolnavului și o Întorceau ușor de 3 ori În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
XVIII-lea Într-un document aflat la Academia Română, preciza: "laptele de la scroafă neagră vindecă pântecăraia și baghita". În Moldova de peste Prut (și nu numai), celor "stricați tare la burtă", care au și dureri, li se fixa pe pântece un fitil aprins, acoperit imediat cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea lumânarea datorită consumului de oxigen, se producea În acel loc o umflătură, unde se aduna "răutatea". Cufureala mai era tratată cu miez uscat de castane necomestibilă, plămădită În rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de garofiță de mare, limba boului, limba peștelui sau cu ceai de mătură de grădină (frunze și flori), de mai multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fumul să fie inspirat, timp de câteva minute. Pentru "lipitură" (când o persoană este sperioasă și tresare noaptea prin somn, Înspăimântată sau plânge), se bea vin alb În care s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zahăr, lapte dulce sau zeamă de lămâie. Se pun comprese cu apă rece sau oțet la inimă sau la furca pieptului. I se fac bolnavului inhalații pe nas cu oțet tare, oțet din trandafiri, oțet aromat sau fum de cârpă aprinsă, de balegă de cal, de plante sau substanțe cu miros Înțepător puternic. Se freacă cu putere venele de la mâini, de la gât, tâmplele și se stropește cu apă rece pieptul bolnavului. Se dă celui leșinat să inspire oțet tare. Se dă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Înăbușit. Trânji (hemoroizi): bei zeamă de secară fiartă. Tuse: bei lapte dulce cu untură de gâscă. Bei ceai de tărâțe de grâu, de floare de tei, de romaniță, de sunătoare, de coji de nucă. Tragi În piept fum de busuioc aprins. Bei lapte de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche usturoi pisat sau să bagi o măslină În urechea bolnavă. Alt leac: râme spălate, cu vin alb, să le pui Într-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
indispune profund: Datoria noastră nu era să ne Întrebăm de ce, Datoria noastră era să ne avântăm pe cai și să murim. Al doilea exemplu mi-l oferă terorismul. Am În fața ochilor fotografiile unor tinere studente musulmane, cu ochii de tăciune aprins, frumoase, cu seriozitatea asumată a fetelor care au fost nevoite să se ocupe de timpuriu de problemele celor mari, dispuse să se transforme În bombe ambulante și să moară pentru a face rău inamicului. Sinuciderea lor este curajoasă, dar contextul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
datorește în bună parte existenței lui Virgil Caraivan, însușirilor lui deosebite, dintre care cea mai importantă a fost dragostea de satul natal, de neam, de țară și de istoria lui. ... Acolo, la Șuletea, Virgil Caraivan a fost o candelă 414 aprinsă a dragostei de neam, de istorie și de limba românească.” Iată și ceva din informațiile „de cronică bârlădeană” ale profesorului Traian Nicola, care‐ l privesc și pe Virgil Caraivan: „1933: s‐a constituit la Bârlad Sindicatul presei: G. Alexandrescu (președinte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]