KorAP: Find »[drukola/base=apuca & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...137 138 139 ...1055 >

26,366 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301

hîrtie ore Întregi dacă vrei, ca pe gumă. Împins Într-un colț de către frații și surorile mele cu mușchi, Încercînd să-mi trec cumva timpul cît mă străduiam să-mi umplu golul și ghiorăielile pîntecului imaginîndu-mi festinuri uriașe, m-am apucat să mestec bucățelele de confetti de la picioarele mele. Deși mă aflam În perioada tîrzie a prunciei, cred că ar fi corect să afirm că acest moment a fost, pentru mine, Începutul sfîrșitului. Ca multe lucruri ce Încep prin a fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Înmagazinat În trupul meu. Da, recunosc, le-am Înmagazinat Înainte de a fi pregătit. Îmi amintesc perfect, aproape visceral, cum stăteam, foarte mic, strîns ghemotoc Într-un colț Întunecos, pe un strat de hîrtie făcută ferfeniță (viitoarele mele mese), cum mă apucam de burta umflată grotesc și cum gemeam de durere. Și vai, ce durere ! - crampe lungi, tot mai intense, ce forau și mi se Încolăceau În stomac, În timp ce-și croiau drum către mațele mele, ce tremurau spasmodic. Încă mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
anume loc, Îmi vedeam reflexia În apa Întunecată - o priveliște nu tocmai plăcută la ora micului dejun. Și Norman era, la fel ca mine, un cititor Împătimit. BÎjbîia cu mîna pe birou după cană, ca un orb, o găsea, o apuca și o ducea la gură, fără ca măcar să-și ridice ochii de pe ziar. Aroma cafelei se Înălța spre tavan și rămînea agățată de el. Îndrăgeam acel miros, deși avea să mai treacă mult timp pînă cînd aveam să simt efectiv gustul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
asemeni unei ofrande. Însă cred că toată acea emoție, tot acel jind era prea uriaș ca să poată fi suportat de biata și firava mea constituție fizică, și În acele seri, Întorcîndu-mă acasă la culcușul meu prăfuit din tavanul librăriei, mă apuca o depresie cumplită. Iubirea neîmpărtășită e un lucru dureros, Însă iubirea imposibil de Împărtășit te poate aduce În pragul disperării. Nu mîncam două zile. Citeam Byron. Citeam La răscruce de vînturi. Îmi luam numele de Heathcliff. Mă Întindeam pe spate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
șoapta ei, articulată roșind -, Norman se răsucise pe călcîie și se Îndreptase cu pași mari și Încrezători către zona din spate, unde se aflau rafturile cu romane ieftine, cu brațul Întins În față, cu degetele lui groase pregătite deja să apuce volumul. Aproape că-ți imaginai cartea sărind din raft În mîna lui. Însă, de data asta, ți-ai fi imaginat În van. De data asta, vastul sistem cerebral de tip fișier a dat eroare. Parcă și auzeai clancurile din mintea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
asta, ți-ai fi imaginat În van. De data asta, vastul sistem cerebral de tip fișier a dat eroare. Parcă și auzeai clancurile din mintea lui Norman, cauzate de proasta funcționare a aparatului. Nu a sărit nici o carte, nu a apucat-o nici un deget. L-am privit, cu neliniște crescîndă, cum caută În susul și-n josul raftului În care ar fi trebuit să se afle, bătînd nervos cu degetul arătător șirurile de cărți, de parcă le-ar fi numărat, apoi dînd iama

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
asamblîndu-le la loc. Avea vederea atît de proastă Încît practic trebuia să lucreze cu nasul lîngă masă și, din cauza asta și a faptului că avea degetele groase, cîteodată mai scăpa unele părticele minuscule pe jos. Îmi plăcea mult cînd se apuca să le caute stînd În patru labe. Parcă era un urs. Cred că aș putut foarte bine să i le caut și să i le dau eu, Însă n-am făcut-o niciodată. Și era amuzant să-l văd așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
groază de timp lenevind prin cafenele, unde are conversații scînteietoare cu oameni de spirit și că uneori aduce acasă cîte o fată frumoasă cu păr lung și negru, pe care o dă afară a doua zi dimineață, ca să se poată apuca de lucru - „Scuze, păpușă, am de scris o carte”. Mi l-am imaginat Încuiat În camera lui zile la rînd, bînd dușcă după dușcă de whisky dintr-un pahar Woolworth și țăcănind la mașina lui de scris Underwood pînă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Ginger și mă duc să-l caut. Întotdeauna reușeam să dau de el Înainte să fie prea tîrziu, de obicei În cine știe ce speluncă din apropierea debarcaderului, singur Într-un separeu, uitîndu-se cum se topește gheața În whisky-ul din pahar. Îl apucam timid de mînecă. — Haide, Jerry, te rog. El Își trăgea brațul și Îmi Întorcea nervos spatele. — Te rog, Jerry, Întoarce-te acasă. Am nevoie de tine. Și, pînă la urmă, reușeam de fiecare dată să-l conving. Îmi plăcea cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
În debara de săptămîni bune, Însă, În loc de asta, el a dat jos din stivă cutia cea mai de sus, a pus-o pe podea și a Început să scoată din ea cărți, pe care le-a așezat În căruț. Am apucat să zăresc coperta cu roșu și galben a Cuibului, dinții uriași și Însîngerați ai șobolanului uriaș, Însă erau și foarte multe exemplare ale unei alte cărți, una cu copertă simplă cartonată și pagini dezlipite. A Încărcat În cărucior exemplare și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
firește, Însă Îmi plăcea ideea că aș fi putut s-o fac. În ciuda faptului că Îmi purtam masca plin de curaj, aceasta se fisura de fiecare dată și cîteodată nu mă puteam abține să nu-i ronțăi marginile. CÎnd mă apuca, Îmi plăcea să fac caca În locuri delicate, pe farfuria lui Jerry sau pe perna lui. El nu se supăra deloc, Însă mesajul meu nu ajungea deloc la el - În loc să mă facă dobitoc mic și spurcat, pentru el rămîneam același

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
pe care-l trăiam. Văzusem fiecare film de la Rialto, unele dintre ele de multe ori, Însă nu mă plictiseam niciodată de ele. CÎnd am ajuns la ghișeul de bilete, Jerry m-a Împins mai bine În buzunar, așa că n-am apucat să văd afișele și n-aveam nici cea mai mică idee ce film e În program. Am rămas pitit așa cît și-a cumpărat o cutie de floricele și o Cola, după care ne-am dus pe rîndul din față

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
miezul nopții. Am sperat că o să Încheie cu Ginger Rogers, ca să vadă și Jerry scena cu moartea și transfigurarea, Însă În locul ei a fost Charlie Chan. La miezul nopții, cînd celebrul chinez a dispărut de pe ecran pîlpîind scurt, fără să apuce să-și termine replica, În sala aflată În beznă au Început tusea și foiala obișnuite. Apoi proiectorul a Înviat iar zumzăind și a Început parada Îngerilor. De această dată a fost Pisicuțe Înnebunite după bărbați, unul dintre filmele mele preferate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
erau obscene și imorale. Cel mai tare au Înfierat-o pe Sally Keith, care purta ciucurași la sfîrcuri și pe fese, pe care Îi rotea precum elicele de avion, În direcții opuse. Îmi pare nespus de rău că n-am apucat s-o văd și eu. După asta, Howard a devenit casa șobolanilor. Jumătate din șobolanii din piață locuiau aici. Iar acum, iată că, În fine, lumea chiar pierea cu adevărat, și teatrul Howard odată cu ea. Atunci cînd a luat foc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
a răspuns. Pantalonilor negri le-a urmat o cămașă albă, apoi un sacou negru sobru, de afaceri, asortat cu pantalonii. Mă părăsea. Dac-aș fi fost bărbat, m-aș fi putut tîrÎ la picioarele ei, aș fi putut s-o apuc de glezne și să plîng. Nu voiam să mă părăsească niciodată. Nu pleca. Expresia de pe chip i s-a Înăsprit. Nu te prosti, Firmin. Ăsta e sfîrșitul, și o știi prea bine. Nu. O să te fac eu să rămîi. Fii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
și fărîmițe, cum cade orezul din gura unui bebeluș. O fereastră către sfîrșitul lumii. CÎteva clipe mai tîrziu, i-am Întors spatele. Petrecusem o viață Întreagă privind lumea prin crăpături, și mă săturasem pînă la gît. Însă nici n-am apucat bine să-i Întorc spatele acelei fisuri și vederii pe care o oferea asupra prezentului muribund, că m-am trezit În față cu o alta, de această dată o crăpătură În timp. Amintirile curgeau din ea, ca un ocean. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310

că o să afle despre ce comoară era vorba. Și după aceea, nu-i mai rămînea decît ghicitoarea - era Într-adevăr taraba unei ghicitoare, și nu un closet improvizat. Deasupra intrării atîrna o perdea dintr-o țesătură algeriană. O femeie Îl apucă de braț, spunîndu-i: — Trebuie neapărat să intrați. Doamna Bellairs e uluitoare... Mi-a ghicit că fiul meu... Nu-și sfîrși vorba, căci se agăță de o cucoană, care tocmai trecea pe acolo, și-i spuse pe nerăsuflate: — Tocmai Îi povesteam

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
iar pe cap avea o pălărie enormă, de sub care Îi cădea pe umeri un fel de văl. Scoțînd din buzunar o jumătate de coroană, trase cu ea o cruce În palma femeii. — Întinde mîna! Întinse mîna, iar ea i-o apucă zdravăn, ca și cînd ar fi vrut să-l avertizeze că va fi necruțătoare. O minusculă lampă de noapte lumină protuberanța Venerei și liniile Încrucișate care indică, după cît se pare, numărul copiilor și durata vieții... — V-ați modernizat, zise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
căutători de comori se Îndreptau spre poartă și că sub platanii Înalți nu mai rămăseseră, În afară de el, decît tarabagiii. CÎnd Își dădu seama, se simți stînjenit, aidoma ultimului mușteriu rămas Într-un restaurant sub privirile fixe al ospătarilor. Dar n-apucă să ajungă la poartă, căci pastorul Îi aținu calea, spunîndu-i foarte jovial: Nu cumva te grăbești să pleci cu trofeul ăsta?! — E foarte tîrziu. — N-ai fi dispus să restitui cozonacul, ca să fie pus din nou la loterie, În folosul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
de dezastrul din jurul tău. Apărarea antiaeriană mitralia acum rachetele; două dintre ele se stinseră cu un zgomot de veselă spartă, iar a treia căzu În plin Russell Square. Întunericul se așternu din nou peste oraș, rece și odihnitor. Dar Rowe apucase să vadă multe În lumina rachetelor: descoperise, În primul rînd, unde se afla: În bucătăria de la subsol. Fotoliul de deasupra lui era cel din propria lui cameră de la etajul Întîi. Zidul din față și Întreg acoperișul se năruiseră, iar schilodul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
de o lună cîte cincizeci de lire săptămînal pentru efectuarea cercetărilor. Domnul Rennit Îi explicase că va avea cheltuieli mari de făcut, avînd În vedere că Orthotex folosea numai agenții cei mai experimentați; și Într-adevăr agentul pe care Rowe apucase să-l vadă Înainte de plecare părea foarte experimentat. Domnul Rennit Îl prezentase la Început ca „A-2“, dar peste cîteva minute, distrat, Îi spusese pe nume: Jones. Acest Jones era un om mărunțel, foarte șters la prima vedere, cu un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
Vorbești de nemți? Îl Întrebă Rowe. — Da, dacă vrei, de nemți. Mai bine zis de naziști. De fasciști. De roșii, de albi... În clipa aceea, sună telefonul de pe biroul domnișoarei Hilfe. — E lady Dunwoody, spuse ea. Hilfe se aplecă și apucă repede receptorul: — Vă sîntem foarte recunoscători pentru darul dumneavoastră, lady Dunwoody. Niciodată nu putem spune că avem prea multe hăinuțe de lînă pentru copii. Da, dacă nu vă deranjează, trimiteți-le la noi. Sau poate să vină cineva după ele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
alt băiat, care vorbea cu acest străin. Băiatul acesta avea un cîine care răspundea la numele de Spot; cîinele prinsese un șobolan și se tot juca cu el, lăsîndu-l să se tîrască pe pămînt, cu spinarea sfîșiată, pentru a-l apuca apoi cu botul și a-i da iarăși drumul, din ce În ce mai ațîțat. Simțind că nu mai poate să asiste la chinurile șobolanului. Rowe apucă o crosă de criket și prinse să-l pocnească În moalele capului, Într-una, ca nu cumva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
se tot juca cu el, lăsîndu-l să se tîrască pe pămînt, cu spinarea sfîșiată, pentru a-l apuca apoi cu botul și a-i da iarăși drumul, din ce În ce mai ațîțat. Simțind că nu mai poate să asiste la chinurile șobolanului. Rowe apucă o crosă de criket și prinse să-l pocnească În moalele capului, Într-una, ca nu cumva să rămînă În viață, deși o auzea pe dădacă strigîndu-i: „Oprește-te, Arthur! Cum de poți face așa ceva? Încetează!“ Și În tot acest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
plînsese, firește, și ea. — SÎntem mîndri de Doris. Întreaga conducere a Apărării Civile i-a lăudat curajul. Îi vom așeza pe sicriu uniforma, da, uniforma ei curată, iar pastorul va rosti o predică frumoasă... — Îmi pare foarte rău, Henry... — O apucase un fel de nebunie, Îi tăie acesta vorba cu furie. N-avea nici un drept să... Și doar i-am spus că zidul o să se năruie! — Dar sîntem mîndri de ea, Henry! zise doamna Wilcox. SÎntem mîndri de ea! Ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]