6,861 matches
-
Iași, pregătindu-se chiar să emigreze în Statele Unite, prin Rusia. Evenimentele de acolo îl întorc însă din drum. În 1917, se afla la Chișinău, de unde colabora la „Ardealul”, apoi la „Neamul românesc”. Este numit preot militar al corpului de voluntari ardeleni și bucovineni din armata română. Întors, pentru scurt timp, la Orlat, după înfăptuirea Unirii, renunță la parohie și acceptă, ca membru al Partidului Național Român, conducerea ziarului „Patria”, care apărea la Sibiu, apoi la Cluj, și pe care îl dirijează
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
este el însuși. El zugrăvește mai cu seamă intelectualitatea satelor de peste munți, compusă din preoți, notari, doctori. Stilul e potrivit materiei; fără coloare lexicală deosebită, curent și din ce în ce mai îndemânatic, excepție făcând, în scrierile de la început, limba de oraș, prea stângaci ardeleană. La Agârbiceanu discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului, și dacă ceva merită aprobarea neșovăitoare este tactul desăvârșit cu care acest prelat știe să facă operă educativă, ocolind predica anostă. Teza morală e absorbită în fapte, obiectivată, și
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
diacon dialogul mereu triadic.” Volumul de debut, Cum să vă spun, este dominat de o poezie vitalistă, frustă, ale cărei puternice accente expresioniste sunt transpuse într-un limbaj direct, lipsit de subtilități stilistice. Universul liricii sale este acela al satului ardelean, simțit ca loc originar, în care gesturile cele mai mărunte capătă o rezonanță cosmică, ritualică: „Într-o poiană largă am înălțat un foc / Cum știu să-nalțe focuri ardelenii unii; / Pui vreascuri piramidă, frunzare la mijloc, / Te-așterni apoi pe
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
de autor pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi, 1819), Ioan Budai-Deleanu (Scrisoarea către P. Maior, post 1815, Temeiurile gramaticii românești, ante 1820). Abia Gramatica lui Ion Heliade-Rădulescu, apărută în 1828, pune bazele așa-
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din băteliște un car cu var de la Bicazul ardelean ori chiar munteni de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii din Schit, cu foarfeci și tălănci, cântare și lați piepțeni din coarne de berbec. De la Humosu licanii aduceau testéle albe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
parte, în perioada administrației otomane, în Dobrogea s-au stabilit și români din nordul Dunării, la acest fapt contribuind fiscalitatea excesivă impusă de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dacă la acestea se adaugă numărul vitelor rămase în Dobrogea o perioadă mai îndelungată, precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel, Nicolae
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel, Nicolae Hagi Ghiță Poenaru a donat 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15 cai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
S-E de orașul Hârșova, în apropierea sa trecând șoseaua Hârșova-Constanța. Localitatea cuprindea, pe lângă satul de reședință, satele: Capugi, Cartal Seleuș, Pantelimon, Erkesek, Muslu, Muslu-bei, Satiskioi și Terzikioi. Satul Șiriu era un sat românesc întemeiat în anul 1858 de către mocanii ardeleni veniți în Dobrogea. Satul Capugi, denumire provenită de la termenul turcesc însemnând portar, era așezat pe valea Capugi "într-o pozițiune frumoasă"1134. Acesta se afla la 3 km sud de satul Șiriu, fiind locuit "de multă vreme de tătari"1135
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1900 cele două școli aveau 2 învățători și 95 de elevi. Plasa Hârșova cuprindea 11 comune rurale și avea reședința în orașul Hârșova. Acesta era situat în apropierea Dunării și a locului de trecere "Vadul Oii" utilizat de către mocanii ardeleni ce veneau cu turmele la iernat în Dobrogea. Biserica ortodoxă din oraș avea hramul "Sf. Nicolae" și fusese construită în anul 1857. De asemenea, în localitate existau și două geamii. După 1878 la Hârșova au fost înființate o școală primară
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
opinia redactorilor săptămânalului Santinela Dobrogei, "toate poeziile recitate erau o persiflare a patrioților de contrabandă, a acelor patrioți cari vând interesele neamului spre a satisface interesele lor proprii"1832. În cadrul acestui concert de o apreciere unanimă s-au bucurat "studenții ardeleni"1833. Aceștia "au excelat (...) prin corul lor, care a întrecut toate așteptările"1834 unei asistențe entuziasmate de calitățile lor vocale. Autorii articolului inserat în paginile săptămânalului Santinela Dobrogei precizau faptul că "ziua ultimă a congresului (...) a fost rezervată exclusiv chestiunii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1842 din România și din provinciile istorice românești ai cărei reprezentanți s-au întrunit la Constanța, pe țărmul Mării Negre. După citirea raportului "studenți au mers la statuia lui Ovidiu și au depus o coroană"1843. Cu acest prilej "un student ardelean a ținut o importantă cuvântare arătând că românii trebuie să lupte cu puteri unite spre a scăpa de influența panslavismului care caută să ne înghită"1844. Același orator a amintit "de idealul lui Ovidiu (...) de a răspândi cultura latinismului pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
trecutului Dobrogei", în Pontica, 4, 1971. Mihăilescu, V., "Regiunea Techirghiolului", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Moise, Leonida, "Apărarea frontierei de sud în planurile de campanie în perioada 1900-1916", în Analele Dobrogei, 7, 2002. Munteanu, Ion, "Contribuția ardelenilor la organizarea administrației românești în Dobrogea", în Poliția, an 10, nr. 494/22-28 aprilie 2000. Nedioglu, G., "Mânăstirea Cilicului", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Negulescu, N., "Administrația în Dobrogea veche", în Analele Dobrogei, an IX, vol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mult, iar în locul lor sunt semănături și livezi”. (Simion Mehedinți) Depresiunea Colinară a Transilvaniei “Ieșind din Ardeal pe poarta cea mare a Someșului, vedem altfel de dealuri. Nu mai sunt la fel cu cele născute din păturile moi ale podișului ardelean (vechi fund de mare), ci au și sâmburi de pietre tari, ca cele din munte. Lucrul se lămurește îndată, dacă ne aducem aminte de rămășițele unor munți mărunți, care legau odinioară Munții Apuseni cu lanțul Rodnei. Dar ploile, vânturile și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Dar ploile, vânturile și râurile i-au ros cu totul. Afară de aceste două regiuni, care cuprind miezul Ardealului, mai sunt de jur împrejur câteva petece de podiș acolo unde marea făcea golfuri între munți. Cel mai însemnat colț al podișului ardelean e șesul Bârsei. La drept vorbind łinutul Bârsei e podiș numai prin înălțimea sa față de Marea Neagră, altfel ca înfățișare, e neted, întocmai ca și cea mai netedă câmpie.” (Simion Mehedinți) „Ardealul e străbătut în toate părțile de drumuri vechi și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
să ne vorbească. Era un tip tânăr, de douăzeci și opt de ani, cu plete lungi de parcă ar fi făcut parte dintr-o trupă rock și nu din colectivul de profesori, cu ochi albaștri și priviri blânde, cu un glas liniștit de ardelean sadea și un zâmbet care-i făcea toată fața să lumineze. Înalt, cu o constituție atletică, părea că va impune ordinea lui pe acolo, dar din felul în care ne vorbea, înțelegeam că dorește mai mult să ne fie prieten
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Străbunicul meu, român get-beget a luptat în primul război mondial alături de austrieci, în Italia. A murit pe front, dar nici bunicii, nici mama mea nu aveau nici o ură pe Kaiser. Dacă-i întrebai ce sunt, ei ziceau întâi că sunt ardeleni, după aia români. Măcar 10-20 de ani dacă ar mai fi dăinuit imperiul ăsta, acum eram și noi în Europa și nu ne mai ploconeam pe rând, ba la un comisar sovietic, ba la un comisar european. Acum noi știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pas ușor și nesimțit. Carabina și-a lăsat-o la locul ei, pe umărul stâng; n-avea ce face cu carabina. Însă, cu mâna dreaptă, și-a tras din cap pălărioara verde, împodobită cu pămătuf de păr - după moda paznicilor ardeleni - și s-a gândit să se arate deodată în vederea observatorului și să-l salute pe Traian întocmai ca un domn mare: —Servus, amice! Cu tot veninul de grijă și năcaz pe care îl ducea în el de câteva zile, Culi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
n.ns.); Ghiitan (Găitan, n.ns.) Manucevici, arman; Andronic sân Găitan, arman; Ghiorghi sân Andrei Bercu, el și Dutcovici; Danciu Bulgariu, posbil un etnic bulgar sau doar un grădinar localnic, după cum Ion Neamțu, el și Merindi ar putea fi un ardelean venit din vreun oraș săsesc, sau, poate, un autohton din ținutul Neamț<footnote Ibidem, passim.. footnote>. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II 2018/887, “Tăblița” reprezenta un recensământ preliminar, în temeiul căruia comisia
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
matale. <Apâi cum altfel? Trebuia să mă duc cu fata asta la Buhai șî amu’ ni întoarcim acasî>. Bine, mamaie. Dacă o fost musai să mergi cu fata la Buhai, ce să-i faci? Când trebuie... trebuie. N-ai încotro”. Vorba unui ardelean pe care îl aveam în companie când am făcut armata de drept:<Păi, no! Dacă trebă, trebă șî gata, no!> ,. ― Și fata... fata cum arăta? - a întrebat tot cel cu cușma cât o oaie. ― Păi dă-ți și dumneata cu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fata cum arăta? - a întrebat tot cel cu cușma cât o oaie. ― Păi dă-ți și dumneata cu părerea. Cum să arate? Ca... după ce-a fost la... buhai, vere. Cum altfel? Da’ era frumoasă de „numa’-numa’”, vorba aceluiași ardelean din armată. Un hohot de râs a zguduit pereții vagonului... Odată cu ultimul icnet de râs, de sub claia aceleiași căciuli mițoase s a auzit din nou glasul, care încă gâlgâia de un râs abia stăpânit: ― Dragii mei, nu știu dacă noi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care își vor petrece restul zilelor, sau cârjele care le vor înlocui picioarele. Nimeni, citind acest adevăr al statisticilor, nu se va duce speriat la C.E.C și va da ailtă destinație banilor pe care îi strânge pentru mașină. Deși ardeleanul, mai înțelept parcă, are o vorbă: dacă vrei să more cumpără-ți motore... Și nimeni, având deja acest motore, nu se va duce să dea un anunț la mica publicitate: vând Fiat 1300, stare excepțională, ducă-se pe pustii! Nici
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
povestește undeva că Slavici, fiind la închisoare, a cerut în clipa când temnicerul a venit să-l anunțe că e liber să i se mai prelungească șederea cu câteva zile fiindcă avea de terminat o nuvelă. Nu știu câți ani avea clasicul ardelean pe atunci, mi se pare că chiar șaptezeci. Însă pe lângă aceasta performanță, isprava mea, de pildă, că la nouăsprezece ani am putut să scriu o povestire în plin vacarm pe lângă Piața Bălcescu, unde e acum Teatrul Național nou, pe atunci
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
întru caria iaste hrana cia de viață viacinică sufletească”<footnote I. Bianu și Nerva Hodoș, op. cit., p. 215 footnote>. În adresa către domnul ocrotitor, Dosoftei își întărește crezul la care ține așa de mult, ca și cum ar voi să arate calvinilor ardeleni, care nu dădeau pentru moment, în criza păstoriei lui Sava Brancovici, nici o operă tipărită, că și ortodoxia se îndreaptă în grai înțeles către inima poporului: ,,Măria Ta, milostive Doamne, te nevoiești pentru țara Măriei Tale, să o aduci la bine
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi spart nu un ou în frunte, cum am mai făcut-o, ci o cloșcă de ouă, direct în creștetul său de premier de paie. Dar poate că nu omul acesta mărunțel, bolnav de un mișcorici, suspect pentru un ardelean adevărat, este de vină, ci poate cel care-l folosește drept cataplasmă bună la toate. Să nu vă mirați dacă mâine, sau poimâine, va apare la televizor o reclamă concepută și redactată de către Traian Băsescu în persoană, reclamă care să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]