3,682 matches
-
compartimente structurate organic, de un real interes științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie în special activitatea de cercetare a lui Vasile Ciurea. Aici sunt reprezentate aproape toate secțiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatică și fotografii. Tot aici se găsește „Trăsurica”, un exponat de mare valoare, executat de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag și prezentat în 1937 în expoziția universală de la Paris
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
disciplinele "Istoria medievală a românilor", "Istoria Bizanțului", "Introducere în istorie și științele auxiliare" și "Limba și paleografia slavonă". Concomitent cu activitatea didactică, Constantin Cihodaru a îndeplinit și funcția de șef al Sectorului de istorie medie din cadrul Institutului de istorie și arheologie „A.D. Xenopol” din Iași (1952-1973). Paralel cu munca la catedră, Constantin Cihodaru s-a dovedit a fi un cercetător deosebit de prolific. A fost editor al izvoarelor medievale moldovenești și a colaborat la redactarea unor lucrări precum "Tratatul de istorie a
Constantin Cihodaru () [Corola-website/Science/317703_a_319032]
-
Ioan sunt considerate de către savanții moderni creștine ca fiind scrise la cel puțin un deceniu după căderea Ierusalimului în anul 70 d.Hr., și în special în jurul 90-95 d.Hr. Kenneth Gentry în lucrarea sa "Înainte de căderea Ierusalimului" argumentează cu ajutorul arheologiei și a unor texte antice (inclusiv Cartea Apocalipsei) că această carte, Apocalipsa, a fost scrisă în timpul domniei împăratului roman Nero, în anul 60 d.Hr. Tema profetică a Noului Testament este "Necazul", ca o oglindire a celei din Vechiul Testament. În
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
colaboratorii săi de la Universitatea din Chicago în 1949. Pentru această contribuție, Libby a luat Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 1960. În prezent există peste 130 de laboratoare pentru datarea cu radiocarbon, pentru diferite aplicații : hidrologie, meteorologie, oceanografie, geologie, paleoclimatologie, arheologie și biomedicină. Elementul Carbon are doi izotopi naturali stabili: C, (98,89%), C (1,11%) și un izotop radioactiv C (0.00000000010%). Carbonul - 14 se dezintegrează radioactiv, având un timp de înjumătățire de 5730 ani. Metoda radiocarbonului se bazează pe
Datarea cu carbon () [Corola-website/Science/317835_a_319164]
-
Marele Duce Constantin a fost președinte al Academiei Ruse de Științe (1889-1915), membru de onoare al Academiei Regale Suedeze de Științe (1902). Și-a adus contribuția la deschiderea noului Muzeu Zoologic din Sankt Petersburg. A fost președintele societății imperiale de arheologie ruse, a societății imperiale de naturalsim, de antrolpologie și de etnografie. A fost membru al societății imperiale pentru încurajarea artelor și a societății muzicale din Sankt Petersburg. Marele Duce Constantin a fost membru de onoare al societății astronomice din Rusia
Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318054_a_319383]
-
doctor honoris causa al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (2000). După școala primară din satul natal, a urmat ciclul inferior al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș (1933-1937), ciclul superior al Liceului „Decebal” din Deva (1937-1941), Facultatea de Studii Clasice și Arheologie a Universității „Ferdinand I” din Cluj, refugiată la Sibiu, ca urmare a cedării Ardealului de Nord către Ungaria (1941-1946). În timpul facultății a lucrat sub îndrumarea profesorului Constantin Daicoviciu pe principalele șantiere arheologice din Transilvania, în special la Sarmisegetusa Ulpia Traiana
Nicolae Lupu (istoric) () [Corola-website/Science/319261_a_320590]
-
de la un compresor. <br/br>Prin introducerea unui debit de aer la capătul furtunului la partea inferioară este antrenată împreună cu apa o cantitate de mâl, nisip etc. Draga absorbantă este utilizată la degajarea unor structuri aflate sub apă, baraje hidroenergetice, arheologie subacvatică, îndepărtarea amestecului de apă, nămol, nisip și sedimente din unele compartimente inundate ale epavelor, spălarea depunerilor marine și ușurarea epavei pentru micșorarea forței de adeziune la teren și ranfluarea acesteia. Funcție de diametrele conductei de refulare și conductei de alimentare
Dragă absorbantă () [Corola-website/Science/319276_a_320605]
-
câmp electromagnetic este detectat de bobina interioară (bobina de recepție). Avantajele detectoarelor VLF sunt: Dezavantajele detectoarelor ce folosesc principiu VLF sunt: Acest tip de detector este recomandat pentru căutări de suprafață a monezilor sau obiectelor mici din metale prețioase (în arheologie sau pe plaje). Acestea folosesc pentru detectare o bobină (single pulse technology) sau două bobine concentrice (double pulse technology). Bobina de căutare generează un câmp electromagnetic ce încarcă obiectul metalic, acesta la rândul său generând propriul câmp electromagnetic ce face
Detector de metale () [Corola-website/Science/319264_a_320593]
-
Arheologia subacvatică este o ramură a arheologiei maritime și a arheologiei în general având ca obiect găsirea, recuperarea și studierea diverselor relicve istorice aflate sub apă. Arheologia subacvatică s-a dezvoltat îndeosebi în ultimele cinci decenii ale secolului XX, în special
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
Arheologia subacvatică este o ramură a arheologiei maritime și a arheologiei în general având ca obiect găsirea, recuperarea și studierea diverselor relicve istorice aflate sub apă. Arheologia subacvatică s-a dezvoltat îndeosebi în ultimele cinci decenii ale secolului XX, în special după inventarea în anul 1943 de către
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
Arheologia subacvatică este o ramură a arheologiei maritime și a arheologiei în general având ca obiect găsirea, recuperarea și studierea diverselor relicve istorice aflate sub apă. Arheologia subacvatică s-a dezvoltat îndeosebi în ultimele cinci decenii ale secolului XX, în special după inventarea în anul 1943 de către ofițerul de marină Jacques-Yves
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
Arheologia subacvatică este o ramură a arheologiei maritime și a arheologiei în general având ca obiect găsirea, recuperarea și studierea diverselor relicve istorice aflate sub apă. Arheologia subacvatică s-a dezvoltat îndeosebi în ultimele cinci decenii ale secolului XX, în special după inventarea în anul 1943 de către ofițerul de marină Jacques-Yves Cousteau și inginerul Émile Gagnan, a aparatului autonom de scufundare prevăzut cu regulator de presiune și
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
special după inventarea în anul 1943 de către ofițerul de marină Jacques-Yves Cousteau și inginerul Émile Gagnan, a aparatului autonom de scufundare prevăzut cu regulator de presiune și butelii cu aer comprimat. Echipamentul a fost folosit, pentru prima dată, în domeniul arheologiei subacvatice în 1948, la cercetarea unor epave antice scufundate în largul portului tunisian Mahdia. În 1952, lângă Marsilia, sub coordonarea comandantului Jacques-Yves Cousteau și a profesorului Fernand Benoit, s-a realizat prima excavație arheologică subacvatică din lume. Arheologia subacvatică a
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
în domeniul arheologiei subacvatice în 1948, la cercetarea unor epave antice scufundate în largul portului tunisian Mahdia. În 1952, lângă Marsilia, sub coordonarea comandantului Jacques-Yves Cousteau și a profesorului Fernand Benoit, s-a realizat prima excavație arheologică subacvatică din lume. Arheologia subacvatică a luat ființă ca disciplină de sine stătătoare la începutul anilor 1960, ca o consecință a numeroaselor vestigii descoperite sub apă de către scafandrii: amfore, epave antice, coloane de marmură, tunuri etc. Pe lângă studiul epavelor antice și încărcăturilor lor, arheologia
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
Arheologia subacvatică a luat ființă ca disciplină de sine stătătoare la începutul anilor 1960, ca o consecință a numeroaselor vestigii descoperite sub apă de către scafandrii: amfore, epave antice, coloane de marmură, tunuri etc. Pe lângă studiul epavelor antice și încărcăturilor lor, arheologia subacvatică și-a extins domeniul de cercetare asupra unor orașe, construcții și așezări scufundate sau acoperite de ape în urma unor catastrofe geologice sau eroziunii țărmurilor mării. Arheologia subacvatică este în prezent o disciplină complexă, având o activitate reglementată pe plan
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
antice, coloane de marmură, tunuri etc. Pe lângă studiul epavelor antice și încărcăturilor lor, arheologia subacvatică și-a extins domeniul de cercetare asupra unor orașe, construcții și așezări scufundate sau acoperite de ape în urma unor catastrofe geologice sau eroziunii țărmurilor mării. Arheologia subacvatică este în prezent o disciplină complexă, având o activitate reglementată pe plan internațional, cu metode proprii de investigație, studiu și interpretare, presupunând un ansamblu de activități ce constau din: localizare și identificare, aducerea la suprafață, conservarea și studierea relicvelor
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
tunuri, arme individuale, veselă, obiecte personale, truse de unelte și scule, instrumente de navigație etc. ce au adus multe informații prețioase referitoare la situația socială din Anglia de la acea vreme. Căutarea de tezaure submarine a constituit perioada de început a arheologiei subacvatice. Căutarea de comori și a altor obiecte de preț aflate în încărcăturile unor epave situate pe fundul mărilor și lacurilor, a stârnit continuu imaginația și dorința de aventură a scafandrilor, uneori căutările fiind încununate de succes, iar alteori creând
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
de cantitatea de metal prețios. Potrivit estimărilor, bogățiile cunoscute a se fi pierdut și aflat pe fundul apei, sunt estimate la zeci sau chiar sute de miliarde de dolari. Căutarea de tezaure submarine presupune cunoașterea foarte bună a tehnicilor de arheologie subacvatică, de pătrundere și cercetare la epave, planificare a scufundării și utilizarea de echipamente și utilaje specifice arheologiei subacvatice. "Slot ter Hooge" a fost un bric olandez ce avea la bord o importantă cantitate de aur și argint în monezi
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
sunt estimate la zeci sau chiar sute de miliarde de dolari. Căutarea de tezaure submarine presupune cunoașterea foarte bună a tehnicilor de arheologie subacvatică, de pătrundere și cercetare la epave, planificare a scufundării și utilizarea de echipamente și utilaje specifice arheologiei subacvatice. "Slot ter Hooge" a fost un bric olandez ce avea la bord o importantă cantitate de aur și argint în monezi și lingouri ce trebuia transportată în Indiile Orientale și care a naufragiat în anul 1724 lângă insula Porto
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
uscat a simțit dorul de „înălțimi ale adâncurilor”, de peisajul mirific și înălțător ce se dezvăluie privirii când pătrunzi în „lumea tăcerii”. Marina Militară al cărei ofițer a fost, i-a înlesnit migăloasa dar plăcuta corvoadă în slujba istoriei și arheologiei subacvatice. După ce absolvă cursul și examenul de comandant de navă în 1965 și altul de hidrometeorologie în 1971, se dedică total cercetărilor acvatice. Pasionat cercetător al adâncurilor, a adus o importantă contribuție la explorarea interdisciplinară a platformei continentale a Mării Negre
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
Martin Garrod au căzut în anii 1916-1917 în primul război mondial, iar cel de-al treilea frate, Lt.Basil Rahere, a murit inainte de a fi demobilizat din armată, în pandemia de gripă spaniolă din 1919. Pasiunea pentru istorie și arheologie Dorothy o datora atât îndrăgitei ei profesoare particulare, Miss Isabel Fry, cu care a vizitat în copilărie locuri însemnate de arheologie romană, cât și tatălui ei, care făcuse la un moment dat parte din conducerea muzeului Ipswich. Ea a urmat
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
murit inainte de a fi demobilizat din armată, în pandemia de gripă spaniolă din 1919. Pasiunea pentru istorie și arheologie Dorothy o datora atât îndrăgitei ei profesoare particulare, Miss Isabel Fry, cu care a vizitat în copilărie locuri însemnate de arheologie romană, cât și tatălui ei, care făcuse la un moment dat parte din conducerea muzeului Ipswich. Ea a urmat lecții private și apoi la Școala de fete Birkland din St Albans, apoi a studiat istoria antică și clasică între anii
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
loviți de pieirea în cursul luptelor a primilor doi băieți. Se spune că ea însăși își pierduse logodnicul în război.. Tatăl ei servea pe insulă ca director al spitalelor militare britanice. Încurajată de el în a se îndrepta spre domeniul arheologiei Dorothy a asistat la excavațiile arheologului maltez Sir Temistocles Zammit (1864-1935) și sub influența acestora, a devenit pasionată de preistoria mediteraneană.. În 1921 familia s-a mutat la Oxford în urma obținerii de către Archibald Garrod a unui post de profesor la
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
și peștera Bacio Kiro din Bulgaria(1938). În 1938, pentru lucrarea ei,„Epoca Pietrei pe Muntele Carmel” Dorothy Garrod a obținut titlul de doctor în științe al universității Oxford. După ce, din 1934 a deținut postul de directoare de studii în arheologie și antropologie la Colegiul Newnham din Cambridge, începând din anul 1939 și până în 1952 Garrod a fost profesoară, șefa catedrei de arheologie Disney a universității Cambridge. În felul acesta, ea a fost cea dintâi femeie numită în funcția de profesor
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
de doctor în științe al universității Oxford. După ce, din 1934 a deținut postul de directoare de studii în arheologie și antropologie la Colegiul Newnham din Cambridge, începând din anul 1939 și până în 1952 Garrod a fost profesoară, șefa catedrei de arheologie Disney a universității Cambridge. În felul acesta, ea a fost cea dintâi femeie numită în funcția de profesor la una din universitățile Cambridge și Oxford. În această calitate ea a pus bazele învățământului preistoriei la Cambridge. Din 1948 i s-
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]