5,096 matches
-
ducând cu ea clinuri însorite, miresme de tufișuri și tineri păstori urmăriți de fatalitate. Însuși sufletul Carpaților, sublimat de poezia populară, suia pe scara tristeții, căutând sprijin la stelele încă invizibile, și revenea pe pământ pentru desfătările dansului și iubirii. "Balada lui Ciprian", murmură locotenentul, cucerit sincer de interpretarea învățătorului, când a tăcut vioara. "Ești un artist, Nicolae, nu un simplu amator." Învățătorul roși de plăcere, dar își ascunse emoția culcându-și în cutie vioara. Simțind că locotenentul slăbise frâul, calul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în gura lui suna ca o insultă. Trebuie să-ți spun eu la ce convingeri făcea aluzie? Vreau să-ți relatez povestea lui, o poveste simplă și atroce." Ajunseseră la bârna nedată la rindea unde, în prima seară, învățătorul cântase Balada lui Ciprian Porumbescu. Nu s-au așezat, o răcoare de toamnă cobora din cerul înstelat, își continuară drumul dincolo de Bugaz. Dacă crezi că asta ar putea să-mi diminueze antipatia, spune-mi povestea lui, zise locotenentul. Ura pe care o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
contur de efigie. Însăși figura de bizantin a pictorului are strălucirea unei medalii vechi, a cărei valoare reverberează din adâncuri de vremi, trimițându-și razele pastelate cu mult dincolo de perdeaua prezentului. Ilustrațiile la o serie de mari opere literare, transfigurările baladei "Miorița" cu întreaga ei filozofie simplă și emoționantă, influențele din Velásquez transpuse într-o manieră de mare maestru, mișcările dansatorilor surprinși în vârtejul amețitor, arta portretului, plutitorul abur istoric iată universul unic al pictorului ieșean. Am privit atent și nostalgic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Buciumului, se bucură, odată cu fiecare licăr de soare, de picăturile aromate, purtând nume precum Fetească albă de Bucium, Fetească neagră de Uricani. În această cetate a viilor, livezilor și grădinilor veșnic deschise către soare, numele marilor înaintași se îngemănează cu balada și icoana, cu basmul și poezia, cu pomelnicul și rugăciunea. Ca strănepot al Vrâncioaiei statornicit în Iași, constant animat de mai bine și mai frumos, închin un pocal de suflet curat și rostesc: cinste ție, măreață Cetate a Moldovei! (Valeriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și al bucuriei de a asculta minunăția sunetului. Se spune că muzica ar fi cea mai de preț creație a umanității. Operei, care combină muzica, poezia și teatrul, se alătură oratoriile și misele, simfoniile, sonatele, concertele, rapsodiile, uverturile, preludiile, serenadele, baladele, încât ascultând versiunile celebrei Ave Maria, de pildă, scrise de Bach, Schubert sau Gounod, îl transportă pe om în atmosfera misterului sacru. De la culturile antice, care aveau propriul lor gen de muzică, la cea religioasă, apoi la cea a Renașterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne mișcă și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la biserică sau la serbările școlare. Eram îndrăgostită de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fanfară. Fiecare avea jocul și programul lui. Fetele care primeau acasă mascații intrau gratuit la horă. Dragomanii erau cinstiți de fete cu vin și prăjituri de casă. Sosirea lor de la o casă la alta era anunțată prin sunetul unui corn. Baladele, au circulat și în viața locuitorilor din Costișa, dar au fost reținute doar parțial. S-au păstrat totuși câteva din ele, ca Gruia lui Novac, legenda lui Dragoș Vodă. Multe dintre ele au fost cântate la nunți și petreceri: Sora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din Costișa, dar au fost reținute doar parțial. S-au păstrat totuși câteva din ele, ca Gruia lui Novac, legenda lui Dragoș Vodă. Multe dintre ele au fost cântate la nunți și petreceri: Sora, fratele și zmeii. Faptul că aceste balade au circulat un timp și după război în satul nostru este o dovadă că au avut puternice rădăcini pe meleagurile Bucovinei. Unele obiceiuri sunt legate de cele mai importante evenimente din viața unui om: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Venirea pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pensionar, fondator al Bibliotecii "Miorița", autor al multor volume, ca "Miorița" și alte semne poetice; Ed. Biblioteca "Miorița" Câmpulung, Bucovina, 2002; "Jumătate de mileniu întru vecinătatea lui Ștefan cel Mare, obol memorial din vechiul ocol al Câmpulungului Moldovenesc, 2003; La balada Mioritza en lenguas de la Union European, ed. 2008, "Apocrife", Ed. "Bucovina", Iași, 1999. Clemenciuc Visarion, absolvent al Academiei militare, profesor de științe sociale, cu gradul de colonel în București. Are la bază pregătirea de tehnician silvic, profesând în tinerețe la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
critică literară. Redactor la Bucovina literară (1990-2000). În 1984 se întâlnește, la Păltiniș, cu filozoful Constantin Noica, cu care va dezvolta o relație specială. Filozoful îi va influența profund opera. Preocupări de folclor, cu un interes aparte către fenomenul "Miorița" balada care a stârnit și încă stârnește un interes deosebit. Contribuie la realizarea unor filme documentare: "Vin caii și ne mângâie" (1973), "Cărările din Păltiniș". În 1981 publică lucrarea "Viitorul cineaștilor amatori", realizată cu G. Tonin. În 1991 a întemeiat, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Culegere de articole tipărite prin reviste, 1999); Drumul împărătesc al poetului (1999); Apocrife, versuri cu șapte icoane în peniță de C. Hrehor (1999); Șapte scrisori deschise și alta nu (2000); Miorița străbate lumea sau 123 de traduceri ale colindei și baladei, semnare de I.F. (2001); Miorița și alte semne poetice (2002). Ediții: G. Coșbuc, Elementele literaturii populare. Antologie, prefață și note de I.F. (1986); Vasile Posteucă: Catapeteasmă bucovineană, Versuri, Ed. a II-a îngrijită și postfațată de I.F (2000); Folclor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aceste pitorești și străvechi meleaguri, oamenii Cotișei au o fire veselă și blândă, ca și natura în mijlocul căreia trăiesc de câteva veacuri. Ei sunt cei care au preluat de la străbuni și au transmis mai departe spre noi, legănarea melodioasă a baladelor, unduirea valului scrijelit în lemnul lăzilor de zestre, străvechile motive solare crestate în stâlpii porților, culorile presărate pe țesătura veșmintelor. Multe sunt familiile satului care-și merită pe deplin cinstire și considerație! M-aș opri mai îndelung la cei ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu brâu și poale, cu mâneci (din șapte piei de oaie), foarte costisitor. Este o piesă de podoabă, fiind purtat în toate momentele de seamă ale colectivității sătești (avea mătușa Măriuța). Aceste cojoace cum se exprimă scriitorul Iordan Chimet în "Balade pentru vechiul drum" "Nu erau nici când destinate înlocuirii grăbite, ci erau de le bun început hărăzite să dureze: atât timp cât trăiește purtătorul și după sfârșirea sa, cu urmașii lui. Astfel, o viață se continuă aproape fără oprire în celelalte". Ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
română. Analizele lui pe text mi-au dat cheia plăcerii, au răsucit arcurile unei minți blocate de metoda papagalicească a profesorilor de până atunci. Îmi aduc aminte că la un extemporal pe care ni l-a dat, am analizat poemul Balada popii din Rudeni de Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu finețea perceperii unor sinestezii (căldărușa de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îngropat"! A.B.Dacă ați dori să mulțumiți cuiva despre ceea ce sunteți, cui ar trebui s-o faceți? Sunt foarte mulți! Încep cu bunica o femeie simplă, fată de viticultor din zona Jidvei care-mi recita de cum mă vedea din baladele germane, mătușii mele pianistă care de mic copil îmi cânta din Bach, Brahms, Chopin, Beethoven, Liszt sau Charles-Marie Widor. A.B. Mamei? Tatălui? (zâmbește) Desigur, mamei care ani de zile era publicul meu și mă încuraja să scriu mai departe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noaptea era timpul meu de muncă (pe vremea când practicam încă medicina), dar de câțiva ani am văzut că fără disciplină și creierul și corpul intră în grevă... O dată pe săptămână (de obicei iarna) mă plimb pe malul Rinului (țara baladelor și a legendelor), mergând pe urmele lui Goethe, Schiller, Heine, Chamisso, Heidegger și mă las dus de atmosfera încărcată de istorie și cultură germană. Vara merg în direcție opusă, pe Moselă, tot aproape de mine unde la un Cappuccino urmăresc trecerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este emoție, teatrul este o derulare continuă a unor raporturi emoționale. Legătură dintre ele este logică și inseparabilă. Varianta de teatru poetic pe care am promovat-o și pentru care am scris câteva scenarii premiate la nivel național, cum este "Baladă pentru nașterea lui Pătruț", un colaj de variante din Transilvania ale baladei Miorița, a fost formă ideală de a ridică poezia pe scenă. Această mergând în continuare pe dezvoltarea concepției mele potrivit căreia atunci când aduci poezia în față spectatorilor, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dintre ele este logică și inseparabilă. Varianta de teatru poetic pe care am promovat-o și pentru care am scris câteva scenarii premiate la nivel național, cum este "Baladă pentru nașterea lui Pătruț", un colaj de variante din Transilvania ale baladei Miorița, a fost formă ideală de a ridică poezia pe scenă. Această mergând în continuare pe dezvoltarea concepției mele potrivit căreia atunci când aduci poezia în față spectatorilor, o transformi în spectacol, o pui plenar în valoare. Lucrul acesta foarte puțini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vrut să mai facă și altele, dar nu a avut timp. Eu am ținut foarte mult la el, ne-au legat multe și, pentru că este vorba de Galați, pot să spun că o frumoasă amintire este de la Festivalul de poezie "Baladele Dunării", nu mai știu exact în ce an, 1980 și ceva. Știu că după câțiva ani ai luat tu Marele Premiu, deci spuneam că atunci, eram în juriu împreună cu Ioanid, într-o iarnă teribilă și după jurizare urma să susținem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
La Cozia de D. Alesandrescul (în loc de Grigore Alexandrescu) dar 20 și poezia Dorul Țării - o colecție de poezii ce se va publica peste curând”... În Bucovina s-au publicat primele poezii populare ale românilor: Toma Alimoș la 13 ianuarie 1850, Balada Mioarei (Miorița), la 18 februarie 1850, Mihu Copilu la 22 martie 1850, cu mențiunea din nota redacției: „acestea constituie un drept la recunoștința nației pentru asemenea îmbogățire a literaturii naționale.” Vasile Alecsandri trimițând lui Al. Hurmuzachi poeziile populare culese de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri. Poveștile Peleșului conțin următoarele legende: Peleșul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra arsă, Jipii, Caraimanul, Peștera Ialomiței, Ceahlăul, Valea rea, Balta. Râul doamnei, Dâmbovița, Puiul. Poeme romnești, traduse în limba germană, publicate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără ciobani și fără oi. Spre țara unde numai noi Mai creștem, fără să se vadă: În Bucovina de baladă Ne vom întoarce înapoi!” * Despre Octavia LupuMorariu citesc în Moldova Literară de la MihăileniDorohoi în nr.3-4/1933 următoarele scrise de I. Pană: ...” Dincolo de rândul cântăreților de meserie chiar meritul adevăratei arte pe care nimeni n-o poate plăti, doamna Octavia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Webb - Cartea țăranului de pretutindeni”, „Oamenii Măriei Sale” de Mihail Sadoveanu, Lumea cosmică de Robert Heuseling. „Femeia română scriitoare” se intitulează tema semnată de Strungariu Dorina, care își începe relatarea cu Carmen Sylva, venită de departe, aducând cu ea poezia vechilor balade și a lăsat să răsară pe pământul României duioase poezii de dor și de bucurie, de suferință și de izbândă; Regina Maria, suflet nostalgic și plin de duioșie, care în « Povestea vieții mele» reînvie lumea vieții de la curțile europene dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]