5,546 matches
-
și ale lui Codruț Constantinescu nu fac prea multă filosofie Unii ar putea spune că enervarea are la bază comparația, pe care nu o putem niciodată evita, între „Paradisul“ Occidental și „Absurdistanul“ românesc, între „zâmbetul ipocrit“ al occidentalilor și „scuipatul balcanic“. Dincolo de aceste comparații, mai există însă o mulțime de motive pentru care România nu reușește, cum spunea Cioran, „să se descătușeze dintr-o condamnare, care o fixează în cămașa de forță a anonimatului“. Totuși, spre deosebire de scrierile cioraniene, Enervările lui Mirel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ce mișună prin Bucureștiul anilor 2000 nu mai au nimic în comun cu craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu Caragiale. Realismul magic al Balcanilor, surprins atât de bine de Ismail Kadare și Mateiu Caragiale, pare să fie înlocuit de „mocirla balcanică“, iar singura soluție salvatoare pe care o propun Mirel Bănică și Codruț Constantinescu este aceea de „a înnota pe spate, privind cerul“. Enervări cumplite, enervări mai mari sau mai mici, enervări progresive sau enervări imediate, enervări „stridente“ sau enervări „interesante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Deci omul, italianul, luase mită, fusese prins, condamnat și închis, apoi ieșise din închisoare, câștigase iarăși alegerile, luase iarăși mită și fusese din nou condamnat și închis. Știu, nu-i tocmai un model de funcționar public european. Sună mai degrabă balcanic. Și nici comunitatea care l-a ales nu pare să se fi sinchisit prea mult de moralitate și responsabilitate. Poate că exemplul ales nu a fost cel mai nimerit. E doar un caz izolat. Poate că până săptămâna viitoare o să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
care le-au înlocuit pe cele ale condiției post-comuniste din deceniul anterior. Dacă în țările Europei Centrale, cu legături istorice culturale mult mai strânse cu Vestul, discursurile artistice au început să semene tot mai mult cu cele occidentale, în spațiul balcanic artiștii au reflectat în forme contemporane contradicțiile din societățile lor, care în-cearcă din nou să „adopte“ modelul occidental. Semnificativă este lucrarea video a artistului kosovar albanez Erzen Shkololli, care a filmat-o pe una dintre cele mai cunoscute cântărețe populare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Erzen Shkololli, care a filmat-o pe una dintre cele mai cunoscute cântărețe populare din regiune interpretând un „bocet“, adresat atât albanezilor din Londra, Paris ori Berlin, cât și occidentalilor care ar trebui să ia în calcul „tăria și motivația“ balcanicilor de a lupta pentru independență. Gradual, producția artiștilor estici a început să fie vândută prin galerii din vest. „Divorțul“ dintre Politi și partenerul său ceh Intuind potențialul de imagine și comercial al artei estice, Giancarlo Politi a făcut o „mutare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
enclitic al articolului sau hotărît, prin dublă marcare (desinența și alternante fonetice) a unor forme flexionare sau prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dar în același timp nu posedă nici o corespondență de sunete, nici o corespondență în formă sonoră a elementelor morfologice și nici un cuvînt elementar comun - aceste grupări lingvistice noi le numim uniuni lingvistice"220. Un exemplu tipic de Sprachbund este Uniunea lingvistică balcanică 221. Acțiunea substratului traco-ilir, contactul lingvistic, interferență lingvistică, multilingvismul, zona de confluenta a civilizațiilor greacă și latină, conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li se adaugă numeroase similitudini lexicale și frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
doar parțial în română - formarea articolelor, formarea de clitice, dezvoltarea unei morfologii a verbului, o sintaxa a propoziției de-a lungul axelor subiect-predicat-complement și predicat-subiect-complement. Din punct de vedere tipologic, română este însă, deopotrivă - spre deosebire de celelalte limbi romanice - o limbă balcanică: ea are în comun cu limbile neromanice bulgară și albaneză folosirea unei declinări minimale, postpunerea anumitor articole, construcția viitorului cu verbul auxiliar a voi, substituirea infinitivului prin construcții conjunctivale"223. 6. CLASIFICĂRI GENEALOGICE 6.1. Noi teorii și practici în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Anghelescu, Nadia, Limba și vorbire, în Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald (redactori responsabili), Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, pp. 208-217. Baker, M., The Atoms of Language, Basic Books, New York, 2001. Banfi, Emanuele, Linguistica balcanică, Zanichelli, Bologna, 1985. Baron, Irène; Herslund, Michael, "Langues endocentriques et langues exocentrique. Approche typologique du danois, du français et du l'anglais", în rev. Langue française, nr. 1, 2005, pp. 35-53. Benveniste, Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I-II
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor slave, Editura Universității din București, Burești, 2012. Paliga, Sorin, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. Pereltsvaig, Asya, Languages of the World. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2012. Petrovici, Emil, Despre uniunile lingvistice (Limbile balcanice și uniunile vest-europene), în "Romanoslavica" XIV, 1967, pp. 5-11. Pottier, Bernard, Sémantique générale, PUF, Paris, 1992. Ramat, Paolo, Linguistica tipologica, Îl Mulino, Bologna, 1984 (Trad. fr.: Typologie linguistique, PUF, Paris, 1985; Trad. engl. Linguistic Typology, Mouton de Gruyter, Berlin-New-York-Amsterdam, 1987
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Oxford Handbook of Linguistic Typology, Oxford University Press, Oxford, 2010. Song, Jae Jung, Toward a Typology of Causative Constructions, Lincom Europa, München, 2001. Stați, Sorin, Le Transphrastique, Presses Universitaires de France, Paris, 1990. Steinke, Klaus; Vraciu, Ariton, Introducere în lingvistică balcanică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1999. Sternemann, Reinhard; Gutschmidt, Karl, Einführung în die vergleichende Sprachwissenschaft, Akademie-Verlag, Berlin, 1989. Swiggers, P., Fonction du langage et typologie linguistique chez Humboldt, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", ăn XXXVII, nr. 4, 1986
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N Macedonia, Șerbia, Turcia; O populatie migratoare de origine altaica (turcica) cucerește în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este mai cunoscută sub numele de slavă veche (paleoslava, slavă bisericească), limba celor mai vechi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Le langage. Introduction à l'étude de la parole, Petite Bibliothèque Payot (nr. 104), Paris, 1953 (Titlul original: Language: an Introduction to the Study of Speech, 1921). Sapir, Edward, Linguistique, Éditions de Mînuit, Paris, 1968. Saramandu, Nicolae, Studiul tipologic al limbilor balcanice, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", ăn XXXVII, nr. 4, 1986, pp. 331-347. Schendl, Herbert, Historical Linguistics, Oxford University Press, Oxford, 2001. Sechehaye, Albert, Essai sur la structure logique de la phrase, Champion, Paris, 1926 (reeditare 1950). Shopen, Timothy (editor), Languages
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
286, 293, 295, 299, 304 lingvistică 12, 15, 17, 20, 25, 26, 28, 29, 30, 32, 37, 38, 41, 53, 55, 57, 65, 69, 80, 103, 119, 125, 159, 226, 345, 351, 354, 355, 357, 360, 361, 362, ~ areală 116, ~ balcanică 117, 133, ~ comparată 15, 20, 46, 124, 129, 132, 134, 140, 149, 160, 165, 166, 172, 173, 186, 190, 193, 198, 199, 207, 210, 216, 266, 362, ~ comparativ-istorică 49, 51, 57, 150, 217, 223, ~ descriptiva 34, ~ funcțională 77, 133, ~ generală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
55, 59, 89, 90, 257, 258, 292, ~ fuzional, ~ incorporant 49, 58, ~ izolant 58, 59, 90, 195, 238, ~ lingvistic 26, 32, 35, 36, 37, 43, 49, 51, 55, 56, 101, 126, 155, 298, ~ lingvistic integralist 64-85 passim, ~ lingvistic pur 56, ~ lingvistic balcanic 101, ~ lingvistic romanic 64-85 passim, 101, 155, ~ morfologic 51, 52, 59, 63, ~ polisintetic 90, ~ pro-DROP 55, ~ satem 120, 164, 310, ~ sintactic 55, ~ sintetic 55, 63, 90, 257, 258, ~ structural 55, 94, ~ textual 100 tipologie 20, 26, 32, 49, 50, 51
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
82, 105, 110, 120, 147, 163, 164, 204, 291, 296, 298, ~ a formei 54, ~ funcțională 64, 75, ~ simfazică (stil de limbă) 34, ~ sinstratică (nivel de limbă) 34, ~ sintopică (dialect) 34, ~ taxonomica 11, ~ tehnică 64, 73, ~ tipologica 204 uniune lingvistică 116, ~ balcanică 117 universalie/universalii 14, 20, 33, 49, 51, 53, 57, 67, 76, 99, 127, 129, 356 uralică 119, 120, 121, 122, 141, 175, 176, 177, 178, 179, 184, 185, 186, 259, 260, 274, 278, 279, 281, 283, 284, 286, 287
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bibliografie în Marius Sală, Limbi în contact, pp. 23-24. 3 Joseph Vendryes, Le langage. Introduction linguistique à l'histoire, Albin Michel, Paris, 1968, p. 308. 222 V. subiectul discutat pe larg în vol. Klaus Steinke, Ariton Vraciu, Introducere în lingvistică balcanică, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1999. Tema a fost pusă în discuție mai ales prin volumul danezului Kristian Sandfeld, Linguistique balkanique. Problèmes et résultats, Champion, Paris, 1930 și continuată pînă în zilele noastre mai ales prin lucrările unor lingviști
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lucrările unor lingviști germani (v., de pildă, recentul volum Wolfgang Dahmen, Günter Holtus, Johannes Kramer, Michael Metzeltin, Wolfgang Schweickard, Otto Winkelmann (editori), Südosteuropäische România. Siedlungs-/Migrationsgeschichte und Sprachtypologie. Romanistisches Kolloquium XXV, Narr Francke, Tübingen, 2012). V. și Emanuele Banfi, Linguistica balcanică, Zanichelli, Bologna, 1985; Victor Friedman, The Languages of the Balkans, Oxford Bibliographies; Vladimir Gheorghiev, Le problème de l'union linguistique balkanique, în Actes du Premier Congrès Internațional des Études Balkaniques et Sud-Est Européennes, Sofia, 1966, vol. VI, pp. 6-19; Gheorghe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
balkanique, în Actes du Premier Congrès Internațional des Études Balkaniques et Sud-Est Européennes, Sofia, 1966, vol. VI, pp. 6-19; Gheorghe Mihăilă, Langues et culture roumain dans l'espace sud-est européen, Editura Academiei Române, București, 2001; Emil Petrovici, Despre uniunile lingvistice (Limbile balcanice și uniunile vest-europene), în "Romanoslavica" XIV, 1967, pp. 5-11; Alexandru Rosetti, Istoria limbii române, vol. I: De la origini pînă la începutul secolului al XVII-lea, ediție definitivă, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1986; Helmut Schaller, Die Balkansprachen. Eine Einführung în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
special pentru cucerirea redutei Grivița. După cel de-al patrulea asalt spre seară, prin lupte la baionetă cu turcii, dorobanții au reușit să pătrundă în șanțurile inamicului și reduta a fost cucerită cu prețul unor mari pierderi. Au urmat războaiele balcanice (1913) și apoi primul război mondial, când hudeștenii au luptat pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. Condițiile vieții de militar erau foarte grele pentru armata română: mâncare puțină și slabă, fără echipament corespunzător, plini de păduchi și cu armament
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tragic și nemeritat. Este dr. Petre Topa cel care a realizat și condus cu competență, timp de peste 14 ani Spitalul de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie; a fost Vicepreședinte al asociației Generale a Medicilor (1928), Vicepreședinte al Uniunii Medicale Balcanice (1927), Președinte al Societății române de chirurgie (1939), deputat în Parlamentul României (1931) de mai multe ori Secretar de stat în Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății și Ocrotirii Sociale. Născut în anul 1889 la Malovăț, Macedonia, absolvent al Liceului român din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și Petre Topa (București), din partea Ministerului Sănătății. În 1942, va face parte din Comisia care a acordat titlu de medic primar, „chirurgie infantilă”, dr. Dimitrie Vereanu, viitorul profesor la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu” [35]. Se înscrie în Uniunea Medicală Balcanică, este ales vicepreședinte al Secțiunii române și participă activ la toate reuniunile Uniunii în perioada de până în 1944. Relatăm un moment semnificativ, de la una din aceste reuniuni care a aut loc în București, iunie 1935, cu participanți din Iugoslavia, Grecia
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aut loc în București, iunie 1935, cu participanți din Iugoslavia, Grecia, Turcia. Dr. Petre Topa (1889-1957) Președinte al Societății române de Chirurgie (1939). Din relatarea Buletinului Asociației Generale a Medicilor din România, reținem: „Ziua a II-a. Membrii Uniunii Medicale Balcanice, participanți la săptămâna medicală, au vizitat dimineața Facultatea de Medicină, Institutul de anatomie, Institutul de Igienă, Institutul Cantacuzino, „Salvarea” și Spitalul de Urgență al acesteia. În același timp chirurgii au asistat la ședințele operatorii care s-au făcut la Clinica
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mare autoritate profesională în chirurgia și ortopedia pediatrică: profesor agregat Ion Marian (1885-1967). Profesorul Iacobovici mai funcționase - ca medic primar suplinitor al serviciului de chirurgie din Spitalul de Copii - timp de un an, începând din anul 1912, până la începerea războiului balcanic din 1913 [35]. În Buletinul Ministerului Sănătății din 1941 este publicată structura serviciului de chirurgie și ortopedie de la Spitalul de Copii. Acest serviciu este denumit Institut Clinic chirurgical (clinicile, conform legii sanitare din 1933 puteau fi numite și institute clinice
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]