3,553 matches
-
și unele preferințe subiective, atunci sper ca ele să nu fie altele decât acelea pe care le recunosc în cuvântul înainte la acest volum. 1.1.4. Noutatea eticii mediului Este etica mediului încă un domeniu al eticii aplicate, asemenea bioeticii, ceea ce înseamnă că ea nu ar aduce nimic nou la nivelul principiilor teoretice, fiind nimic altceva decât o aplicare a eticii 16 sau, dimpotrivă, ea reprezintă o schimbare fundasmentală de perspectivă, situație în care consecințele s-ar propaga până în filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe larg acest aspect fundamental. Reținem pentru moment teza potrivit căreia etica mediului nu este etică aplicată nici în sensul identificării unui nou domeniu al activităților umane (așa este etica afacerilor, aplicată în întreprinderi), nici în sensul specializării sectoriale (așa cum bioetica aplică morala, utilitaristă sau deontologică, la unele probleme ale dezvoltării tehnologice). În ce constă atunci schimbarea teoretică fundamentală pe care o propune etica mediului și care sunt consecințele teoretice ale acestei schimbări?18 Etica mediului este o cercetare care vizează
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aibă preferințe cu privire la starea lor viitoare. Aceasta înseamnă că vom opera o restrângere drastică, finalizată nu doar cu excluderea tuturor ființelor non-umane, ci și a unor oameni care au anumite deficiențe psihice. Ajungem astfel la o discuție deja purtată în bioetică și care a stârnit deja controverse. Teoreticienii mediului merg și mai departe, încercând să cuprindă în sfera moralității și alte entități. Bunăoară, Attfield propune un experiment imaginar. Pe pământ mai supraviețuiește o singură persoană care taie un copac sănătos, ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În mod asemănător stau lucrurile și în cazul ecosistemelor sau al altor entități naturale. Deciziile noastre sunt responsabile în măsura în care putem face binele întrucât ne bazăm pe o anumită cunoaștere a lumii. Asemănător se lucrează în etica aplicată, de exemplu, în bioetică, unde se admite această procedură. Este vorba de faptul că se ajunge la concluzii de tip etic pornind de la criterii stabilite științific. Este binecunoscută discuția despre avort și despre identificarea unei granițe de la care avortul să nu mai fie permis
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
identificarea unei granițe de la care avortul să nu mai fie permis întrucât foetusul capătă caracteristicile unei ființe umane. Așadar, se trece de la un este descriptiv la un trebuie moral. Asemănător, pentru a mai da încă un exemplu mult dezbătut în bioetică, este și cazul eutanasiei. Cred că cel mai discutat aspect în etica mediului cu privire la dihotomia descriptiv/normativ îl reprezintă posibilitatea elaborării unor reguli și reglementări cu încărcătură etică pornind de la cercetarea științifică a naturii. Întrebarea cheie este dacă putem și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi compasiunea și bunăvoința 212. Între Kant și Rawls avem un interval al tăcerii sau al ignorării acestei probleme. Problema drepturilor sau problema egalității și a echității apare în filosofia politică numai cu referire la oameni și comunitatea umană. Dezvoltarea bioeticii duce la luarea în considerare a unor cazuri limită care vor permite deplasarea treptată a discuției și dincolo de limitele teoretice tradiționale. Mă refer la cazurile de oameni cu anumite deficiențe și care nu își pot folosi pe deplin capacitățile, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
profesionistul. Determinarea limitelor libertății de a contracta este problematică în cazul actelor juridice cu privire la persoană, la corpul său ori la părți sau produse ale corpului uman. Deși o parte importantă ține de dreptul medical sau dreptul sănătății 121 ori de bioetică totuși ea interesează și dreptul contractelor tocmai pentru determinarea limitelor libertății de a contracta. Contractele referitoare la materialul uman viu122 sunt îngrădite nu numai de normele de ordine publică ci și de bunele moravuri. Unii autori consideră că aceste convenții
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
from a hands-on endoscopy course. Endoscopy 2000; 32: 911-913. 2. Alternative santé (Ex-L'impatient) Mensuel français d'information sur les médecines alternatives depuis 1977. 3. Azoicăi Doina: Etica cercetării clinice. O prioritate în medicina bazată pe dovezi Revista Română de Bioetică, vol 2 nr.2 2003, 40-44. 4. Badea Gh, Badea R: Atlas comentat de ecografie abdominală, Editura Medicală, București, 1990. 5. Bhatikar SR, Mahajan RL, De Groff, CA: Novel paradigm for telemedicine using the personal bio-monitor. Biomedical Sciences Instrumentation, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
1988. 9. Bronzino JD: Introduction to biomedical engineering, San Diego, CA: Academic Press, 2000. 10. Cucoș C: Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002 11. Damir Dana, Toader Elena, Importanța expertizei medico-legale în practica drepturilor fundamentale ale persoanei, a-III-a Conferință Națională de Bioetică, Sibiu, 2007. 12. Davis AB: Medicine and its technology: An introduction to the history of medical instrumentation, Westport, CT. Greenwood Press, 1981. 13. Dumas R: Traitement endoscopique des stenoses du tractus digestif. Acta endoscopica, 1999;29:351-357. 14. Enderle JD
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
and management. Br Med J 2000 ; 320 768-770. 35. Rogers EM: Diffusion of innovations. 4th ed. New York: The Free Press. 1983. 36. Rusu V: Mic dictionar medical, Litogafia IMF Iași, 1983 37. Scripcaru Ghe, Astărăstoae V, Scripcaru C: Principii de Bioetică, Deontologie și Drept Medical, Ed. Omnia, Iași, 1994. 38. Scripcaru Ghe, Ciucă A, Astărăstoae V, Scripcaru C: Bioetica, Științele vieții și Drepturile Omului, Iași, Ed. Polirom, 1998. 39. Sox HG jr: Probability theory in the use of diagnostic test. An
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Free Press. 1983. 36. Rusu V: Mic dictionar medical, Litogafia IMF Iași, 1983 37. Scripcaru Ghe, Astărăstoae V, Scripcaru C: Principii de Bioetică, Deontologie și Drept Medical, Ed. Omnia, Iași, 1994. 38. Scripcaru Ghe, Ciucă A, Astărăstoae V, Scripcaru C: Bioetica, Științele vieții și Drepturile Omului, Iași, Ed. Polirom, 1998. 39. Sox HG jr: Probability theory in the use of diagnostic test. An introduction to critical study of the literature. Annals of internal Medicine, 1986,104,60-66. 40. Spencer FC: Human
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
2003. 45. Toader Elena, Rusu Lidia, Popescu Gh: Ethic in info statistical analysis of clinical-epidemiological medical date base, Revista Medico-Chirurgicală, 2007, 111(2), supl.2: 187-190. 46. Toader Elena, Toader T: Drepturile pacientului vs. Obligațiile corpului medical, Revista Română de Bioetică vol 1, nr. 3, 2003, 24-29. 47. Transplant Commission of the Council of Europe, La ONT estima en 94.500 los transplantes de órganos solidos realizados en 2006 en todo el mundo, 28 August 2007. 48. Trif AB, Astărăstoae V
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
care postulau că Pământul e plat, În centrul Universului, dar și că la „sfârșitul lumii“„stelele vor cădea pe Pământ“; cel mult, Pământul va cădea pe o stea, anume pe Soare... Discuția are totuși o pronunțată și declarată aplecare spre bioetică. Cam aici ar vrea să se implice creștinismul, uitând că el a Început prin deturnarea spre delincvență a oamenilor antichității, păgâne dar supuse dictonului dura lex, sed lex, legii, bune sau rele, a vremii: Un general, Gheorghe, care refuză să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Înseamnă decât ușa deschisă altei, viitoare, boli. Și cheltuieli. Unde e limita Între tânăr și bătrân? O spune concepția mea, acceptarea ideii de a trăi cât pot face/produce ceva. Iar de aici apare și ideea de limită, pe care bioetica o pune dezvoltării esenței umane, crearea de informație, fie ea cultură, fie ea știință, fie ea tehnologie. Iată cum se Închide cercul vicios, căci taman acestea ar putea Împinge obștescul sfârșit, mai departe, cu tot mai multe și alte probleme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie ea cultură, fie ea știință, fie ea tehnologie. Iată cum se Închide cercul vicios, căci taman acestea ar putea Împinge obștescul sfârșit, mai departe, cu tot mai multe și alte probleme. Mă declar Împotriva avortului, dar nu În contextul bioeticii. Cred că această practică e doar o consecință a lungirii vieții omului: unde să Încapă unul nou - prin excelență superior - când locul e ocupat de altul care nu se hotărăște - consecință a stării de vegetare la care-l silesc tarele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
1. The international journal of the Romanian Society of Endocrinology 1.2. Chirurgia 1.3. Journal of cognitive and behavioral psychotherapies 1.4. Journal of gastrointestinal and liver diseases 1.5. Journal of operator theory 1.6. Revista Română de Bioetică 1.7. Romanian Journal of legal medicine 1.8. Farmacia 1.9. Gineco Ro 1.10. Revista Română de Medicină de Laborator 2. Matematică 10 2.1. Balcan journal of geometry and its application; 2.2. Buletin mathematique de la societe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
se dizolvă continuu într-o ectoplasmă planetară, un non-loc magic în care deja cei mai puternici își instalează imperiul. A treia revoluție este cea genetică, promovată pe suportul biotehnologiilor și guvernată mai curînd de legile pieței decît de cele ale bioeticii. Or, aici întrebările sînt și mai tulburătoare: perspectiva clonării umane nu reinventează sclavajul, măcar la nivelul categoriilor sale mantale? Genetica nu ne aduce în fața unui rasism? Biotehnologiile nu favorizează deja un nou colonialism? O teribilă cursă a genelor s-a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
precizează finalitățile ("suprimarea durerilor rebele la tratament medicamentos, ca și în unele tulburări grave de comportament"), se enumeră modalitățile acțiunii ("distrucția poate fi chirurgicală, chimică, termică sau radioizotopică") și se atrage atenția asupra faptului că "practica pune serioase probleme de bioetică" (evidențierile prin italice ne aparțin). O privire de ansamblu de actualitate, la M. Meier, "Adjusting" people: conceptions of the self in psychosurgery after World War II (/www.zora.uzh.ch/). 2.1.2. În discuție mai intervine un fapt: scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fie buni meșteri de poduri și luntrii. Cheagul teologiei crește, la urma urmei, din comunicarea cu alteritatea. Este inadmisibil, atunci, ca provocările diverselor științe contemporane - de la filozofie, antropologie, psihologie, istorie ori sociologie până la dezvoltări mai recente, precum medicina genetică sau bioetica - să nu fie interpelate teologic, cu tâlc și premeditare, prin atenția generoasă a acelui spirit creștin care a făcut din epoca patristică un reper normativ pentru conștiința eclezială ortodoxă. Dacă ar fi să măsurăm amploarea misiunii sale sociale și culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
uneori, în chip lamentabil, este injecția cu „moralină”, administrată timp de două ore pe săptămână 3. Or, de la insipidele cursuri de morală (o categorie a gândirii apusene secularizate) ar trebui să se treacă, fără cusur, la cursul de etică și bioetică creștină 4. Câteva seminarii ar trebui acordate delicatei probleme a sexualității și a vieții conjugale, care se cuvine tratată fără pudibonderii fariseice 5. Pentru că adăparea la surse este condiția sine qua non a mărturisirii ortodoxe, predarea limbilor clasice studenților de la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
natura capitalului în epoca globalizării, religie și democrație, dispariția țăranului, sociologia religioasă în mediul rural, cultura memoriei și patrimoniul național, ecologie și resursele naturale, libertatea individuală și justiția socială, flagelul corupției și etatismul, violența pe stradă, puterea mass-media, sănătatea populației, bioetica privată și spitalul public, viitorul conceptului de națiune, legea și autoritatea statală, consumerismul și filozofia creditului bancar etc.1 De ce oare inteligența teologică autohtonă ratează sistematic aceste teme de reflecție specifice condiției omului în modernitate? Să fie vorba doar despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
armonizăm respectarea tradiției răsăritene cu procesul nostru de integrare europeană? Care este deontologia relațiilor etnico-religioase dintre majoritate și minorități? Cum putem extinde asistența pastoral-caritativă a Bisericilor în sfere precum reconversia profesională, etica familiei, morala publică, educația constituțională, reinserția marginalilor sau bioetica? Ce trebuie să facem pentru ca afirmarea diversităților multiculturale să nu afecteze pacea socială și minima coeziune națională? Cum putem reflecta valorile creștine în activitatea legislativă? Cum vom reduce decalajele materiale dintre persoane fără să subminăm proprietatea, concurența, selecția și inițiativa
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
virtuțile clasice, acelea cardinale prudența, dreptatea, tăria și cumpătarea -, care adesea vin înlocuite cu cele teologice, credința, speranța și dragostea. Însă această optică părea prea individualistă! O altă posibilitate era să îl organizăm după domenii problematice precum etica sexuală și bioetica, etica economică, medicală și etica statului. Prea complex pentru perspective globale. La cina care se organizase după seminarul meu, avusesem o conversație animată cu specialiști ai tradițiilor hinduiste, budiste, chineze, musulmane și creștine ce mă determinase să decid pentru o
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
supărați față de fanaticii religioși și atacurile teroriste devastatoare. Alții, în special catolicii, sunt scandalizați de cultul personalității manifestat de Papă, împotriva Evangheliei, și pentru intenția restauratoare a politicii ecleziastice a actualului pontif în materie de liturghie, dogmatică, etică sexuală și bioetică, precum și față de Bisericile evanghelice, iudaism și islamism, dar și de indios și de africani. Alții sunt îngrijorați de manevrele creaționiștilor protestanți din multe state și școli americane, din cauza declarațiilor lipsite de orice fundament ale anumitor oameni ai Bisericii despre teoria
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
radio Moldova și în această calitate a rostit vorbele inaugurale ale radioului ieșean, la 2 noiembrie 1941. Membru fondator al Fundației Academice Petre Andrei, rector fondator al Universității cu același nume, membru al societății culturale ETHOS și al Societății de Bioetică a Medicilor Naturaliști din Iași, prof. dr. Petru P. Andrei a fost un spirit nobil, un veritabil dascăl, creator de școală științifică, un ctitor de școală superioară și un cercetător neobosit în domeniul dreptului. Prețuit de studenți și colegi, a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]