5,219 matches
-
În fața tabloului lui Giuseppe Pinacci, intitulat După bătălie: o pictură istorică spectaculoasă, cu o compoziție perfectă, echilibrată și ireală, pe care nici un artist lucid n-ar Îndrăzni vreodată s-o pună În discuție, În pofida tuturor preaînțeleptelor cuceriri tehnice postmoderne. Ce bizar, spusese ea (printre leșuri dezbrăcate, În agonie, un războinic ucidea cu patul armei un dușman căzut, cu chivără și armură, semănând cu un crustaceu), aproape toți pictorii interesați de bătălii sunt anteriori secolului XVII. De atunci, nimeni, cu excepția lui Goya
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de armă și zvârliți În uriașe gropi comune. Auzind vorba „noroc”, celălalt l-a privit ciudat pe Faulques. Și a continuat s-o facă. La urmă, a pus paharul pe masă și a mai aruncat o lungă privire În jur. - Bizar loc. Dar nu văd amintiri de pe vremuri. Faulques a arătat pictura: cetatea de umbre, În contralumină peste focul aidoma unui vulcan, reflezele metalice ale armelor moderne, gloata oțelită ce trecea prin breșa unui zid, chipurile de femei și copii, spânzurații
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
să mă văd ca din afară, Înțelegi? S-ar zice că altul mă privește. Deși cred că altul mă și privește. - Dar dumneata, a conchis, Întorcându-se pe Îndelete spre pictor, nu te-ai schimbat prea mult. Avea un ton bizar. Faulques l-a interogat cu o privire bănuitoare, În tăcere, și l-a văzut ridicând ușor o mână, de parcă Întrebarea lui neformulată n-ar fi avut sens. Nimic deosebit. Treceam pe-aici și-am vrut să te salut, spunea gestul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Brazilia ori pe-aici, se dezlănțuie un uragan la celălalt capăt al lumii. E corect? - Mai mult sau mai puțin. Teoria e cunoscută sub numele de Efectul Fluture. Markovic a surâs ușor, Împungându-l pe Faulques cu degetul. Un zâmbet bizar, totuși. Țeapăn, ca și cum nu era al lui. S-a oprit o vreme, Înghețat, dezvelind gaura neagră dintre dinții stricați. - E ciudat că ai vorbit despre el În acel interviu, fiindcă a fost ca o fluturare din aripi. Ostașul n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a pus jos tuburile cu vopsele și s-a spălat pe mâini În lighean. Se simțea ciudat de liniștit. Pustiu ca o coajă de nucă, a gândit brusc. S-a șters pe Îndelete, gândindu-se la ceea ce tocmai făcuse. Era bizar să se vadă parcă pictat pe frescă, aproape de capătul drumului. La sfârșit, a pus cârpa pe masă, a dibuit cutia cu pastile, a băgat două În gură și le-a Înghițit cu Încă o dușcă de coniac. Așa avea să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
îl roade vreo boală necunoscută nouă/ Căreia, când o vom descoperi, să-i putem găsi leacul” (Hamlet, p. 65). Cum gărzile nu-i furnizaseră informațiile necesare, Claudius elaborează o strategie specială, destinată să scoată la iveală motivele ascunse ale purtării bizare a lui Hamlet: „Când e vorba de un prinț, nebunia trebuie supravegheată”, spune regele, formulând aproape o regulă de conduită pentru uzul capetelor încoronate. De unde și porunca dată „prietenilor-agenți”, de a reține „din vorbele schimbate în cursul conversației” (p. 89
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
întâlnesc sub privirile celor doi pariori. Aceștia din urmă s-au retras într-un loc ferit și, la adăpostul întunericului, văd fără să fie văzuți tot ceea ce ce petrece în spațiul închis care, spune Marivaux, „formează un edificiu atât de bizar” și unde cele două perechi sunt libere să acționeze nestingherite, fără teama de a fi pedepsite. „Iată o galerie care se întinde de-a lungul întregii clădiri, de unde vom putea să-i vedem și să-i auzim, indiferent pe ce
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
extrem de improbabilele rădăcini iraniene atît ale gnosticismului, cît și ale creștinismului, precum și derivarea celui din urmă din cel dinainte și nu invers, nimeni n-ar trebui să se simtă jignit să recunoască existența unei legături nu tocmai precare Între această bizară opinie și acel Zeitgeist din care, Într-o etapă ulterioară, s-a ivit nazismul În floare. Faptul că astăzi curentul și-a inversat cursul, iar unii fac din gnosticism aproape o erezie a iudaismului, reprezintă cu siguranță un progres, Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o privire superficială, bogomilii și paulicienii evidențiază puncte comune - dar Între doctrinele lor nu se vede o legătură profundă. Spre deosebire de paulicianism, bogomilismul nu afirmă că lumea de aici ar fi produsul unui al doilea principiu. În ciuda prezenței unui mit aparent bizar, premisele bogomilismului par a fi ortodoxe; consecințele de ordin antropologic și etic care derivă din ele au Însă puternice nuanțe dualiste. Mișcarea se cuvine definită drept pseudodualistă (vezi, În continuare, capitolul 8). Bogomilismul este menționat pentru prima dată În Bulgaria
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
noi trupuri. Un discipol al școlii germane de istorie a religiilor, savantul belgian Franz Cumont, a consumat multă vreme Încercînd să demonstreze că toate credințele În metensomatoză provin din India și că pitagoricienii greci le-au preluat, În mod destul de bizar, prin Iran (unde acestea n-au lăsat nici o urmă)30. Dacă ar fi consultat cercetările de antropologie disponibile Încă dintr-o perioadă anterioară lucrărilor sale, Cumont ar fi descoperit că indienii și pitagoricienii nu sînt singurii care au crezut În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care o numea agnostică, și o veche civilizație „gnostică” ginecocratică, suprimată de invazia ariană. Aceasta este in nuce și teza savantei lituaniene, Întărită cu dovezi arheologice 87. Nu este prima oară cînd ipoteze serioase au fost inițial formulate de personaje bizare, cum se pare că ar fi fost și Eberz, În ciuda faptului lăudabil că antiarianismul său i-a atras, pe vremea lui Hitler, interdicția de a mai publica. Totuși, atunci cînd, după război, și-a reluat publicarea operelor, cărțile sale au
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ia o treime din putere, apoi Îi azvîrle În jos, către Sfera Fatalității și către Prima Sferă. Pe aceasta din urmă o pune În mișcare, imprimîndu-i o rotație alternativă: șase luni Înspre stînga și șase luni spre dreapta 95. Această bizară și simplă strategie reprezintă principala faptă a lui Isus, În scopul mîntuirii neamului omenesc. Care este rezultatul ei? Arhonții, Îngerii zodiacului și planetele exercită asupra lumii o cumplită constrîngere, prin magia (mageia) lor96. Cuvîntul magie se referă aici la astrologie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
părea (2); pentru (2); pleacă (2); plouă (2); se poate (2); prepoziție (2); sigur (2); vine (2); vrea (2); nu vreau (2); ar fi acțiune; adică; ajunge; a alege; alegere; altminteri; amenințare; aproape; ar fi fost; arzi; așadar; aveți; balanță; bizar; ca; cade; caz; chin; ci; cîntă; competiție; compromis; concav; condiții; condiționare; confuzie; consecință; conține; copac; cred că; cu 2 tăișuri; cu ce; cu condiția; cum poate; cum; cumva; curaj; curiozitate; dacă aș putea; de; din motiv; dormi; emerit; emoții; eroină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște (2); magie (2); minunat (2); noaptea (2); nor (2); nostalgie (2); paradis (2); plăcere (2); real (2); semn (2); subconștient (2); trăire (2); viață (2); viitor (2); adevăr; aerian; aiurea; albastru; amar; ambiție; America; amintiri; ascuns; aspira; Au!; avuție; bizar; boem; bogat; bogăție; bucurie; cai verzi; cald; căutare; ceva la care tindem; chiar că; chip; ciuperci; confuzie; consecințe; conștient; copac; copilărie; crepuscul; culori; curiozitate; cuvinte; deducere; demon; departe; deștept; destin; de a deveni ceva; divinitate; doarme; doleanță; dorințe; dormi; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o gheară” prezintă trei tipuri clinice: 1. „mâna de obstetrician”, în care indexul este ușor flectat și înclinat lateral, la fel și medianul; 2. „mâna strânsă”, cu degetele flectate în palmă; extensia nu poate fi efetuată; 3. „mâna în atitudine bizară”, cu podul palmei adâncit în medianul flectat, fără posibilitate de mișcare. Mâna reumatică Cele mai frecvente diformități de natură reumatică sunt: - diformitatea cu degetele 2-5 deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. Aceeași diformitate se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ontologică a trupului. Ele anunță triumful tehnoștiințific al minții asupra corpului „demodat” și limitat. Astfel de discursuri, promovate de oameni de știință futuriști, precum Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil, nu doar reiterează cartezianismul, dar și ating un nivel bizar de misticism tehnologic. Considerăm vulnerabil acest tip de corelare între tehnoștiință și religiozitate, astfel încât discredităm astfel de abordări ale corpului virtual. De altfel, aceste teorii tehnovizionare, în special americane, au fost deja criticate de cel puțin două poziții teoretice. Din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
le-a Întâlnit În procesul de negare și respingere a cunoștințelor sale, așa cum l-a stabilit chiar Descartes: „...pentru că nu putem accepta să concepem că ceea ce gândește n-ar exista cu adevărat tocmai atunci când gândește că, În ciuda tuturor celor mai bizare supoziții, nu ne vom putea Împiedica să credem că această concluzie gândesc, deci sunt nu ar fi adevărată, și prin urmare, prima și cea mai sigură ce se prezintă celui care Își conduce gândurile sale În ordine”. 2.1. COGITO
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cu toate acestea, nu am putea presupune că nu existăm, În timp ce ne Îndoim de adevărul tuturor acestor lucruri; pentru că nu putem accepta să concepem că, ceea ce gândește n-ar exista cu adevărat tocmai atunci când gândește, că, În ciuda tuturor celor mai bizare supoziții, nu ne vom putea Împiedica să credem că această concluzie gândesc, deci sunt nu ar fi adevărată, și prin urmare, prima și cea mai sigură ce se prezintă celui care Își conduce gândurile sale În ordine. §8. Mai apoi
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
vrea să stai de vorbă cu îngerii și ești nevoit să iei masa în oraș...” (I, 235). Or, tocmai această coborâre în derizoriu și în Infern pare să-l salveze pe Cioran. Recunoaște într-un loc: „Oricât ar părea de bizar, nu mă simt bine decât pe stradă” (I, 105). Altundeva: „Parisul se repopulează, se întorc șobolanii” (I, 199). Ei, bine, ce s-ar fi făcut Cioran fără acești șobolani? I-ar fi inventat?! În bună măsură, chiar i-a inventat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fiind că sînteți o mîndrie a blocului nostru. Comitetul vă dorește petrecere bună, în liniște, prosperitate și pace." (începe să aplaude, ceea ce vor face și ceilalți pînă ce ușa se va închide după delegat; realizîndu-se, totuși, situația la limita între bizar, penibil și comic, se trece într-un rîs nu lipsit de crispare) Maria: Ca să vezi! Comitetul de bloc! Hm! Dar, la urma urmei, drăguț din partea lor! Ei, hai, ce ați rămas așa! Gata, pe loc repaus! Am mai făcut încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dumneavoastră, ca șef de familie, ar trebui să fiți mai atent... că de aia... Maria: Asta-i bună! Vecin 3: (mîncînd ceva) E excelentă! Mihai: Domnule, nu-mi vine să cred! E fantastic! Ce căutați dumneavoastră aici? Trăiesc cea mai bizară situație din viața mea! Pe cuvîntul meu de onoare! Și nu știu ce să zic și ce să fac! Asta-i nebunia nebuniilor! Vecin 4: Am să-l mai strîng nițel, să vedem ce se întîmplă. Vecin 2: Dacă aș avea cartoane
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nebuni... Mona: (incomodă) Octav, totuși, de ce ții tu să stai aici... Toți cred că stai aici ca să fii mai aproape de... Octav: Ce tîmpenie?! Nu-i chip să spui ceva... să faci ceva care sparge "superba" și anonima normalitate, că devii bizar, straniu... nebun! Nu cumva ai stat și tu de vorbă cu psihiatrul? Mona: Dar eu nu cred asta. Octav: Dar ce crezi? Mona: Octav, sunt obosită... Dacă m-ar întreba cineva ce e între noi, nu știu dacă i-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pulsează o tematică, se vede bine, obsesivă, provocatoare și tămăduitoare deopotrivă, prefirînd vinovății ale trecutului, ale acelui trecut marcat de steaua roșie bolșevică, și răsfirînd nădejdi care se îndărătnicesc să pîlpîie. Un aer de nefiresc învăluie scena în care entități bizare se confruntă. Se confruntă și se înfruntă... De aici, nervozitatea lor crescîndă, răbufnind în violențe de limbaj. Suntem, parcă, martorii unui canon fără sfîrșit, un canon cu aparențele izbăvirii la care cu toții s-ar părea că rîvnesc. Și Dosar numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
am mai văzut în Tecuci aflasem că directorul spitalului de atunci, doctorul Rădulescu, un doctor excelent de altfel care îi va da o nouă viață și mamei mele, îi asigurase o masă la spital. Câteodată George Mavridi făcea un cuplu bizar cu “Tinca nebuna”, o femeie cu mintea rătăcită al cărei nume întreg și origine nu le mai știa nimeni. Impreună dădeau spectacole grotești, uneori susținute cu alcool de cinicii “oameni ai muncii”, pentru a dovedi “ce au fost și ce
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întrebat pe cineva cât costă un kilogram de lapte și cât câștigă un măturător. Nu dorea să fie o povară pentru familie . După 14 ani de închisoare, Aspazia Oțel Petrescu la eliberare, în 1962, era de nerecunoscut, avea o figură bizară, având “părul foarte alb și fața foarte tânără”. Fusese condamnată pentru că era legionară și participase la greva studenților de la Cluj. Atunci muncitorii de la Dermata îi bătuseră pe studenți pentru că erau anticomuniști, întocmai cum făcuseră minerii cu studenții la mineriada
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]