10,418 matches
-
asista la o procesiune de Paști, scânteia electrizantă atinge nevăzut cele mai adânci corzi vibrante din sufletul fiecăruia dintre noi, topind parcă și cele mai sceptice firi. Până și cei mai neastâmpărați copii rămân înmărmuriți, atinși parcă de o nevăzută, blândă mână divină. Care e secretul sentimentului înălțător? Poate el fi fixat în cuvinte? Probabil că e aproape imposibil, dar eu mă încumet măcar să încerc. O particularitate evidentă a bisercilor spaniole este prezența nișelor laterale cu altare împodobite fastuos, în care
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
l-am dansat înainte ca zorile să vină. Tu trebuia să pleci ca reușită la o școală de unde nu aveai să te mai întorci. Eu am rămas s- aștept această clipă ce mi-a amintit de tine, de anii noștri blânzi când tu săreai ferestra spre a veni la mine, când eu mă împiedicam de gardul cu uluci dintr-o hârtie creponată și toată noaptea te așteptam la poartă știind că vii dar nu știam că nu rămâi spre a fi
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
să salt piciorul Și cu baba să mă-nvârt; Cât să țină și ulciorul..., Nu-i făcut tot din pământ?! Și în barbă-i cad arginți Printre genele albite; Ochii lui sunt ca la sfinți, Au priviri nedefinite: Ori prea blânzi, senini ca cerul, Sau sunt triști și-nnourați; N-aș putea găsi misterul?... Că-s mereu înlăcrimați. Mâna-ntinde, mă atinge, Și oftează din rărunchi; Un copil - pare cum plânge, Și se lasă în genunchi. Își mai strânge o nojiță La
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
M-ai luat de mână și te-am urmat Nu știam cine ești, dar vocea ta îmi mângâiase trupul, Atingerea ta îmi înfiorase ființă. Am deschis ochii și te-am privit cu nesaț, Am descoperit o privire caldă, un chip blând, un zâmbet liniștit. Am savurat magia momentului și am alergat mai departe cu tine, Apoi am zburat îmbrățișați și am gustat un strop de nectar de pe buzele tale Mi-a placut gustul și am sorbit însetata, Nu știam că băusem
CHEMAREA TA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359830_a_361159]
-
aceea îngheață în tine totul e clar nu mai poți ieși nu mai poți reveni o voce străină decretează dezastrele tăcute ale zilei MÂINE VA FI așa și nu altfel o descriere a cuvântului căutându-ne căutându-ne pe după viețile blânde escamotări de rutină legi la marginea inimii tale o descriere a cuvântului o casă pe dealurile albastre atâta tot zădărnicia retinei în crângul înflăcărat du-te acum mâine va fi mâine ceva va veni din depărtare o respirație amară litere
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
e noapte, o neagră oglindă multiplicată în pajiști fierbinți. sinele se întoarce în lucrurile care pleacă, precum neodihna în oasele îngerului. vor fi arbori în amiaza ta fericită, iar timpul va fi o poveste, va fi o poveste. PRINTRE FIARELE BLÂNDE Ai vorbit despre măruntele ipocrizii ale zilei de ieri. Un discurs perfect ca lama unui cuțit în zori. Ca o ploaie neagră peste memoria unor zei infideli. Voiai să treci pe malul celălalt, să cunoști nebunia silabei în alveolele timpului
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
să cunoști nebunia silabei în alveolele timpului: simpla expresie a unei solemnități expirate. Căci nimeni nu mai știe strălucirea rănii, cenușa poemului în inima dimineții. Ai vorbit despre măruntele ipocrizii ale zilei de ieri. Cine te-a trimis printre fiarele blânde ale vieții tale? Referință Bibliografică: Poeme de Geo Galetaru / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1593, Anul V, 12 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
pierdusem. Undeva într-o poiană, m-am întâlnit cu un om îmbrăcat în alb, avea parcă un cearceaf pe el și pe cap purta ca domnitorii o căciulă aurită. Unde mergi tu, fiul meu?>- mă întreabă el cu un glas blând și binevoitor. Dar cine ești, tu?>- l-am întrebat eu, speriat de făptura lui în miez de noapte. <Eu sunt Dumnezeu!>- îmi răspunde el. Am rămas înmărmurit, cum adică eu să mă întâlnesc cu Dumnezeu? <Dacă ești tu, Doamne, du
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
repede la vaca mea care era legată în poiană, se urcă pe ea, confundând-o cu măgarul lui Brăican, și începu s-o călărească, zicând că el intră în Ierusalim ca un al doilea Cristos. Spre surprinderea mea vaca devenise blândă și se supunea stoic voinței lui. El își imagina Ierusalimul în acea poiană, făcea niște plecăciuni ca în fața unei imaginare mulțimi și recita tare din Psalmii lui Davidsau deborda cu o memorie uimitoare din Apocalipsă: <Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
un pulover nou. Spre el se furișau cu nerăbdare privirile fetei, când auzise spusele mamei, aparent fără nicio legătură cu ceea ce mai discutaseră puțin mai înainte. Arina își țintui mama cu priviri întrebătoare. Și mama răspunse privirii cu un zâmbet blând, apoi continuă: „Uite, ești destul de mare acum, ca să îți răspund la ceea ce mă tot întrebai de mică... Știi, de când cu glumele acelea nesărate ale mătușii”... adăugă ea, ca pentru a risipi nedumerirea fetei. Arina nu-i răspunse. Tot corpul i
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
rușii. Eram considerați ca și dușmani și, dacă ar fi fost doar după nemți, ar fi trebuit să fim mulțumiți că suntem lăsați în viață”. Zâmbi cu tristețe. Umerii îi păreau apăsați de o nevăzută povară, Își ridică apoi privirile blânde spre Arina și continuă: “După ce ne-au scos din oraș, ne-au despărțit; tata a trebuit să plece în spatele frontului la săpat tranșee, iar eu am rămas împreună cu frații tăi. Ce foamete am avut de îndurat, cum ne-au mai
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
disperat, bolnav de visuri, acel qui prodest?! încă nu devenise subiect de reflecție pentru mine, Magdalena cînta Wagner, o ascultasem la Cluj, în “Lohengrin”, vrăjit de timbrul vocii ei, care căpăta nuanțe eterne cînd îmi mîngîia fruntea cu palmele ei blînde și îmi spunea că mă iubește ca pe un zeu, eram blond, aveam ochi albaștri, trup de atlet, mușchi de oțel, aș fi dărîmat cerul pentru ea, pentru trupul ei perfect, cu moliciuni dumnezeiești. Cîntarea cîntărilor îmi răsărea în minte
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > RĂMÂI MEREU BLÂNDUL PĂSTOR Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tu ai venit cu sufletul deschis Tot risipind în jurul Tău lumină Pe drumul ce Ți-a fost de Tatăl scris, Poporul să-ți
RĂMÂI MEREU BLÂNDUL PĂSTOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359604_a_360933]
-
toți o șansă de-ndreptare, Ne-ai luminat Aleasa Ta Cărare, Ne iartă pentru clipa dureroasă. Și buni și răi cum soarta ne încearcă, Când bun creștin și când un delator Și pentru omul bun și pentru gloată Rămâi mereu blândul păstor. Referință Bibliografică: Rămâi mereu blândul păstor / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RĂMÂI MEREU BLÂNDUL PĂSTOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359604_a_360933]
-
ai luminat Aleasa Ta Cărare, Ne iartă pentru clipa dureroasă. Și buni și răi cum soarta ne încearcă, Când bun creștin și când un delator Și pentru omul bun și pentru gloată Rămâi mereu blândul păstor. Referință Bibliografică: Rămâi mereu blândul păstor / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 256, Anul I, 13 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RĂMÂI MEREU BLÂNDUL PĂSTOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359604_a_360933]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > RETETA "PRE-SCRISA" Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rețeta "prescrisă" Era una din acele după-amieze de vineri în care generozitatea climatului blând mediteranean avea efectul paradoxal de a mă scoate din sărite, în loc să mă facă să zburd de fericire. Firește, am auzit și eu de teoriile care susțin că lumina solară stimulează veselia, inducându-ne starea de bine și facilitând absorbția vitaminei
RETETA PRE-SCRISA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359601_a_360930]
-
lux de amănunte ce ați simțit, de ce ați leșinat? Pe un scaun strâmb, care scârțâia din toate încheieturile, un bărbat la vreo 60 de ani(aveam să aflu că avea mult mai mulți ani), în halat alb , cu o privire blândă și cu un glas de înger îi mângâia obrazul , încercând să îi ștergă , mai mult simbolic, lacrimile...unde se afla oare? în Rai? O fi auns în Împărăția cerurilor , lăngă Dumnezeu.Da, asta trebuie să fie! Stătea de vorbă cu
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
îndeamnă la veridicitatea receptării, „fără judecăți apologetice și fără desconsiderente ironice”, - așa cum afirmă Valentin Marica în intervenția de început. Să ne lăsăm cuprinși, așadar, de vraja receptării și de emoția autorilor transpusă-n cuvânt de prețuire înlăcrimat și pios, pentru blândul și atât de sensibilul poet român Grigore Vieru. E ca și cum am pătrunde în pădurea fermecată unde se află ascunsă o comoară neprețuită pe care suntem invitați s-o descoperim. Albumul de față sporește „a lumii taină”, acea „Taină care mă
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Mereu trebuie să‑i împac eu, până nu se supără Vasile și‑i chelfănește puțin ca să‑i astâmpere pe amândoi”. - Hai, vino la mama, că le tai pe urmă! Ce fac ei la câmp acuma? l‑a întrebat cu voce blândă, după ce el s‑a apropiat încet, neîncrezător și o privit‑o cu cea mai autentică nevinovăție în ochi. - Ce să facă? Prășesc la floarea soarelui, că a crescut iarbă multă, a răspuns Gavrilă destul de liniștit, dar fără să poată anula
CHEMAREA DESTINULUI (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359622_a_360951]
-
gândire românească pe care îl reprezintă, de apreciere pentru valorile românești autentice: „Prea cucernici părinți, iubiți confrați, români din Ulmenii Maramureșului, participăm cu bucurie și înălțare sufletească la manifestările . E toamnă frumoasă aci, cu oameni frumoși, și cu un soare blând și generos, și cu un aer care e chiar aerul Istoriei. , sună un celebru vers al poetului Tudor Arghezi. Preacucernicii părinți vorbeau de Modelul Hristos pe care trebuie să-l urmăm, la care aș adăuga și Modelul de ființare în
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > POEM PENTRU PRIETENIE Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-ar plăcea să pot să-ți privesc chipul, Atunci când îți construiesc un mulțumesc blând. Să pot să-ți netezesc zâmbetul, Cu amintiri din ierni târzii. Mi-ar placea ca vocea ta să fie încărcată, De amintiri rătăcite. Apoi eu să modelez, Zeci de secunde ce apar din zgomote reci. Mi-aș dori ca eu
POEM PENTRU PRIETENIE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359692_a_361021]
-
de moarte/ prin dulci râpe în vertrebe/ sculând fluturii departe/ strânși ân coamă-n flori deșarte. (Luceafăr) Vrsuri memorabile sunt și în „Iarna străveche”: E verde frigul dincolo de tine Corăbii lungi alunecă pe lume Fruct înaintea florilor virgine c-un blând adio de curate brume Sau: Și baruri mari se umplu de pahare o ceață moale închizându-mi chipul ca morții fără glorie-n uitare în fața nopții-nsângerând nisipul Poet al melancoliei, Horia Zilieru temporizează atmosfera poemelor din semitonuri, din cuvinte meșteșugite
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
învoiți, sărut mâinile! Cred că așa o să fac.... Dumneavoastră aveți întotdeauna dreptate, șefa... - Iar cu apelativul acesta? Te rog frumos să scoți cuvântul din vocabularul tău. Hai, închide-ți sertarele și mergi la medic! l-a îndemnat Ramona, mult mai blândă ca de obicei, în timp ce trecea pragul ușii deschisă larg de Mișu. Odată ajuns în stradă, acesta s-a debarasat de schimonoseala ce-o dăduse chipului său și aproape că-i venea să izbucnească în râs amintindu-și de grija ce-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
acoperit de o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce umbreau ghiocelul. Înfuriată , Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit ghiocelul cu palmele ei încălzite. Din nebăgare de seamă s-a rănit într-un spin și o picătura de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie. Astfel, Iarna a fost
MĂRŢIŞORUL...TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359747_a_361076]
-
plângea sub valul ei sau poate se topea zăpadă albăstrie și-i tremura sub gene o mare de scântei ori un ocean de cețuri sub fruntea sidefie S-a măritat fecioara, mi-a mai murit un vis cum moare floarea blândă strivita sub picior Ghiceam prin val pupila-i furată de abis și am știut că iarăși m-am otrăvit cu dor... DIMINEAȚĂ ABSURDĂ mi-e inima o brumă, se face dimineață să plec mă bate gândul, să mă afund în
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (2) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359765_a_361094]