3,587 matches
-
de 70�217 emigran? i care plecaser? din vechiul regat al Rom�niei �n Lumea Nou? , 67�301 erau evrei 30. Dar dac? evreii erau brutaliza? i, nu trebuie s? uit? m c? , �n Rom�nia, via? a era �n general despotic? ? i brutal? nu numai pentru evrei, care nu erau bineveni? i ? i erau privi? i drept agresivi ? i neloiali. To? i mării rom�ni cinsti? i au luat atitudine �mpotriva prezen? ei evreilor acolo �n secolul al XIX-lea, �n timp ce to? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scris rom�nilor din America c? era de datoria tuturor rom�nilor de acolo �care mai aveau �nc? un suflet rom�nesc� s? ajute ? i s? apere democra? ia din Rom�nia65. Via? a de zi cu zi a �nsemnat o trezire brutal? la realitate pentru cea mai mare parte a rom�nilor. �n octombrie 1922, la Albă Iulia, acolo unde Mihai Viteazul proclamase unirea tuturor rom�nilor, a avut loc ceremonia solemn? de �ncoronare a lui Ferdinand că Rege al Rom�niei Mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi explicat doar prin antisemitism. El trebuie s? fie considerat că o izbucnire protestatar? vulcanic? �mpotriva �sistemului liberal�. �Noul na? ionalism� consideră practicile liberale ? i �sistemul� bazat pe ele drept o imens? ipocrizie. Codreanu l? a �mpu? cat mortal pe brutalul ? ef al Poli? iei de la Ia? i, Manciu, pentru ca, dup? aceea, s? fie achitat de c? tre un juriu. Iorga spumega de indignare 116. �n fond, nu trebuie s?? i consider? m pe membrii unui juriu drept ni? te fiare �nsetate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a men? ionat niciodat? faptul c? acesta fusese marxist ? i c? era un socialist foarte radical. Dup? evenimentele din Italia, Iorga a fost informat asupra �anarhiei� �n plin? desf?? urare de acolo. ?i coresponden? a lui demonstreaz? c? era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu? i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci c�nd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial �n care sus? inea c? Mussolini salvase Italia de o dictatur? bol? evic?. Asemenea c�torva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
O violen?? ? i o contraviolen?? dezl? n?uite au luat formă �ac? iunii directe�. Evreii erau atacă? i at�ț la Ia? i c�ț ? i �n alte p? r? i. Prefectul de poli? ie al Ia? ului, Manciu, a apelat la mijloace brutale că s? st? vileasc? aceste atacuri. A fost �mpu? cat de Codreanu, care organizase ? i un complot de largi propor? îi pentru asasinarea tuturor liderilor evrei etc. etc. Ajun? i �n fă? a instan? ei de judecat? , Codreanu ? i tovar?? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acte violente, se predau de obicei că s? isp?? easc? �nc? lc? rile s? v�r? ițe �n numele unui ? el superior. De? i credincio? îi n? ar trebui s? fie convin? i c? ? elurile m? re? e pot fi atinse prin mijloace brutale. Legiunea apela la tinerii rom�ni dezorienta? i, z? p? ci? i ? i neglijă? i care se �nscriau �n num? r exagerat la universitate. Ea apela ? i la p? rin? îi lor ? i la mul? i rom�ni cinsti? i, deruta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inclusiv a Rom�niei fă?? de Mussolini. El supraestima �ns? sentimentul de solidaritate latin? , care �nsemna at�ț de mult pentru el ? i at�ț de pu? în pentru Mussolini. Iorga era influen? at ? i de dragostea lui subiectiv? pentru Italia. Trezirea brutal? la realitate se va produce �n 1939, atunci c�nd a fost nevoit s? priveasc? lucrurile �n fă??. Mussolini avea un dispre? suveran fă?? de na? iunile �fr?? e?ți�, �surori�, �cumnate�, �mp? r? ind �n schimb lumea �n na? iuni dominatoare ? i democratice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
hiar ? i un om cu s�nge rece, care nu se las? purtat de nici o pornire, este de preferat entuziasmului gata s? ? �?neasc? distrug? tor �n �ntuneric�6. Acest nou val de violen?? antisemit? a �nsemnat pentru Rom�nia re�nnoirea incidentelor brutale din universit?? i. Studen? îi asigurau mult prea des participarea celor mai abjecte elemente ale societ?? îi rom�ne? ți. Toate acestea s? au materializat �n atacuri �mpotriva templelor ? i a magazinelor evreie? ti7. H? r? uirea evreilor pe cale birocratic? (cer
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de recreere legionare au fost interzise, �ntr? o �ncercare disperat? a birocra? iei de a reprima Legiunea. Care a replicat, ca de obicei: a fost organizat un atentat la via? a rectorului Universit?? îi de la Ia? i, urmat de alte �ac? iuni directe� brutale. Dup? alegerile din decembrie 1937, Iorga va adopta o pozi? ie tot mai violent? fă?? de Codreanu ? i de orientarea pronazist? a Legiunii. Legiunea (mai ales Codreanu) se bucură de simpatia personal? a lui Hitler. Pe l�ng? �locuin? ele de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi l? au respectat p�n? �n 1870. Anul 1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ? inut. Declară? ia demonstra c? Bucovina de Nord nu apar? inuse niciodat? Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul c? nu avuseser? loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum �nc? lc�nd dreptul la autodeterminare a trei milioane de ?? răni rom�ni. Rom�nia declară solemn c? refuz? s? recunoasc? o asemenea violare a legilor internă? ionale. Acest document era �semnat de fondatorii autodetermin? rîi Rom�niei Mari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anun? at �n scris retragerea. I?a mul? umit lui Georgescu? Coco? pentru colaborarea acestuia (acela? i Georgescu-Coco? care �l sfidase de at�tea ori). Acesta a devenit ulterior un adept al lui Antonescu ? i un partizan al Germaniei naziste. Era un om brutal, care �ncercase s? pun? m�na pe �Neamul rom�nesc�. A?a cum i? au explicat autorului c? r? îi de fă?? membrii familiei Iorga, Iorga a luat decizia de a desfiin? a ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici de libertate, nici de democra? ie, nici de prosperitate. Iorga istoricul a devenit politician �că s? �mpiedice s? i se fac? r? u� Rom�niei5. Trebuie oare că un istoric s? coboare din turnul de filde? al ? colii �n arena brutal? a politicii? Via? a lui nu d? nici un r? spuns �n acest sens. Pe l�ng? obligativitatea men? ionat? mai sus, Iorga este extraordinar de ne�nzestrat pentru politic?. ?i această datorit? personalit?? îi sale, principialit?? îi sale apolitice sus? inut? cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
S?m? n?torismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiasc? a celor care f? ceau parte din �Leg? m�ntul de colonizare�, iar �n regiunea respectiv? se aflau foarte mul? i evrei. �n cele din urm? , pe la sf�r? ițul anilor �30, persecu? iile brutale din perioada aceasta au spulberat speran? ele lui Iorga �n privin? a asimil? rîi evreilor. �n disperarea lor, ace? tia �? i c? utau adesea salvarea peste grani?? , �n sionism (chiar ? i �n comunism) ? i �n interven? iile str? ine (occidentale) �n favoarea lor. Iorga era �mpotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
privin? a Transilvaniei sau a Basarabiei, dar mai exist? o solu? ie ? i �n alt? parte a Balcanilor. �n acest mod poate fi rezonabil? contradic? ia dintre autodeterminare ? i inviolabilitatea frontierelor. Alternativă este revenirea la anarhie internă? ional? sau la o reprimare brutal?. Dac? vor veni asemenea vremuri, va fi oare Iorga considerat drept un vizionar sau �un om al secolului al XIX-lea�? Probabil c? ambele. Dac? nu ar fi fost �un om al secolului al XIX-lea� n? ar fi putut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exprime punctul de vedere, oricare ar fi acesta. Mul? i politicieni rom�ni i-au trimis telegrame lui Iorga: Grigore Gafencu, dr. Lupu, P.�Halippa, D. Ioani? escu ? i Gheorghe Br? tianu, �n care ace? tia se pl�ngeau de metodele brutale utilizate �mpotriva lor. Pl�ngerile erau tipic adresate nu sursei (Argetoianu), ci lui Iorga, care era considerat a fi foarte diferit de acesta. Iorga a dat r? spunsuri stereotipe (scrise pe spatele fiec? rei telegrame de protest) cum c? �nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
legitimitate; în schimb, cinicii moderni se simt bine în "masele de adunătură" (după expresia lui Canetti), iraționale și capricioase, exhibiționiste și fluide, ce pot fi ușor manipulate. Mai nou, cinicii cultivați, provenind din medii intelectuale, nu cultivă în public luciditatea brutală. Cel puțin nu în spațiul autohton. Tocmai de aceea, deși îi disprețuiesc inclusiv pe cei care cred în vorbele lor, nu arată acest lucru și preferă să-i instrumenteze pe ceilalți după reguli seci și reci stabilite de intelect. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vorbit, de la "Omul cel bun din Sîciuan" al lui Andrei Șerban, despre un spectacol-eveniment. Procurorul este un spectacol despre drumul lung, nesigur, sinuos, dificil, al Adevărului, și o demonstrație tăioasă despre triumful acestui adevăr. [...] Teatrul lui Visarion este un teatru brutal, lucid, fără menajamente, necruțător, un teatru politic în cel mai înalt sens al cuvântului, un teatru umanist în înțelesul lui cel mai profund. Rareori am văzut, pe scenă, o pledoarie atât de deschisă și de încrâncenată, despre libertate, pentru vigoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dintr-o casă aflată în renovare, o cameră plină de ziare... Pentru regizor O noapte furtunoasă devine prilej a dezvălui "măștile" unor oameni, dezlănțuiți în cadrul aparte al "nopții" într-o cavalcadă tragică și grotescă, dominată de două motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale. Alexa Visarion nu vede în eroii lui Caragiale doar niște mahalagii oarecare mimând ridicol dragostea și crezul politic, ci niște ființe încrâncenate, obsedate de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scurta secvență în care filmul atinge punctul său de maximă concentrare expresivă: e vorba de bâjbâita întâlnire dintre circarul îmbătat cu sila și soldatul orb ambele personaje (unul "arta", celălalt "conștiința"?) fiind deturnate de la rostul lor fundamental de aceeași forță brutală (personificată, în film, de mâna care ucide porumbelul)... Și cred că tocmai în lipsa de ostentație a acestei scurte dar bine pregătite secvențe trebuie căutată adevărata măsură a înzestrării regizorului-scenarist Alexa Visarion. Tot de Caragiale sau, poate, de Dostoievski: celălalt pol
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
anticipație în Năpasta. În tot cazul, pe la 1890, nici teatrul francez, cu toată noutatea lui Maeterlinck și a lui Claudel, nici cel englez, cu toată vâlva lui Bernard Shaw, nu ajunseseră la acest stadiu"... Filmul lui Alexa Visarion subliniază aceste brutale și neîntrerupte convulsiuni ale lui Dragomir, zgomotoase și constant incoerente. Asta contrastează cu stilul celuilalt personaj, Anca. Ea nu se agită niciodată. Așteaptă ani de-a rândul. Și ține, cu voce calmă, isonul frazelor explozive ale lui Dragomir. Contrastul între
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pregătirii legii cu privire la prevenirea tratamentelor rele și a protecției copilului din Franța, comisia de lucru a utilizat ca definiție pentru copilul maltratat următoarea formulă largă: „Copilul victimă a părintelui sau a adultului care îl are în grijă, fie prin acte brutale voluntare comise contra copilului, fie prin omisiunea intenționată a îngrijirilor, fapte care conduc la răniri fizice sau comportamentale, mai greu de evidențiat pentru că nu lasă urme fizice: brutalități controlate, comportamente sadice, manifestări rejectante, disprețuitoare față de copil, abandon afectiv; exigențe educaționale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nașterea de orice sintaxă psihologică și spirituală, transformând mama și copilul în două legume insensibile și mult prea detașate pentru a onora un asemenea eveniment crucial. Cercetând agenda posibilelor traume care pot surveni la naștere, nu putem omite nici unele manevre brutale (precum utilizarea forcepsului), la care apelează echipa medicală în cazul complicațiilor obstetricale și care traumatizează bebelușul, fizic și psihic, fertilizând ulterior tulburări de comportament și chiar delicvență și criminalitate (Pasamanick, 1956; Lewis et. al., 1979; Litt, 1971; Kandel, Mednick, 1991
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând copilul într un „erotic bucal”, ceea ce complică lucrurile. Pe linia postulată de Freud, înțărcarea brutală a copilului se poate însoți de efecte multiple: asupra tipului de alimentație, asupra importanței zone erogene care este gura, asupra statusului afectiv al copilului (care acum este obligat să trăiască un clivaj extrem de frustrant și anume acela între mama, sursă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
totul specific prin natura sa, îl deosebește chiar de criminalitatea ordinară, de banditism, este opțiunea sa constant violentă pentru a atinge un scop. Chiar și atunci când astfel de acte apar sub o anumită motivație, ele traduc o voință de constrângere brutală, lovind orbește, în afara obiectivului urmărit, efectele lor fiind neînțelese și fără sens. Teroriștii sunt puțini ca număr, dar ei sunt în mod special pregătiți să folosească și să exploateze cu dibăcie punctele nevralgice ale societății, ei au avantajul inițiativei și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
frontiera sa de Est, dar și cea comunitară duce totalmente la delimitarea-ruperea, pe Prut, a Europei de Moldova și prin aceasta, devine veșnică domnia țărilor de tentă asiatică și descendenților lor asupra unui ținut care a rămas românesc, în ciuda rusificării brutale, iar populația românească din această zonă este condamnată în continuare să rămână sub domnia lor. ANEXA I DECLARAȚIA DE LA CHIȘINĂU a Conferinței Internaționale "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia" (26-28 iunie 1991) Noi, participanții la Conferința Internațională "Pactul Ribbentrop-Molotov
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]