5,493 matches
-
general în România femeia e mai puțin văzută în top management poate să fie, după spusele unora, un model de care e greu să ne desprindem. "Probabil că e și un model social în care femeia nu este văzută ca business man. Probabil că la noi în țară lucrurile s-au mișcat un pic mai încet. Dar sunt multe femei de succes în poziții înalte. Mă gândesc că înainte de 1989 prejudecata asta era mult mai pregnantă, iar cei care au învățat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
man. Probabil că la noi în țară lucrurile s-au mișcat un pic mai încet. Dar sunt multe femei de succes în poziții înalte. Mă gândesc că înainte de 1989 prejudecata asta era mult mai pregnantă, iar cei care au învățat business imediat după Revoluție au fost bărbații pentru că aveau deja poziții mai bune, posture de conducere". Angajații consideră că promovarea unei femei se realizează mai lent decât a unui bărbat, ascunzând de obicei un sacrificiu. (focus-grupuri) " Oamenii consideră că un bărbat
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Trei, București, 2002; Moscovici, Serge, Quelle unité: avec la nature ou contre?, pp. 286-319, în Pour une anthropologie fondamentale, éditions du Seuil, Paris, 1974; Mukhtar, S.-M., Differences în male and female management characteristics: a study of owner-manager businesses, Small Business Economics 18, 289-311, 2002. Pasti Vladimir,Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Colecția Studii de gen, Iași, 2003; Pastor Ioan, Petelean Adrian, Principiile managementului modern, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004; Viorica-Păuș, Viorica Aura, Comunicare interetnică și interculturală, Editura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
J.J., O.Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, versiune românească de Tudor Olteanu, ediția a II-a, Humanitas, București, 2000. Vecchio Robert P. în Search of Gender Advantage, The Leadership Quarterly, 2003; Verheul, I., Uhlaner, L.M. and A.R. Thurik, Business accomplishments, gender and entrepreneurial self-image, Journal of Business Venturing 20 (4), 483-518, 2005. Vinsonneau, Genevieve, Culture et comportement, éditions Armand Colin, Paris, 2000; Vlăsceanu Mihaela, Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași, 2003; Veur, van der, Shirley, Africa: Communication and
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
versiune românească de Tudor Olteanu, ediția a II-a, Humanitas, București, 2000. Vecchio Robert P. în Search of Gender Advantage, The Leadership Quarterly, 2003; Verheul, I., Uhlaner, L.M. and A.R. Thurik, Business accomplishments, gender and entrepreneurial self-image, Journal of Business Venturing 20 (4), 483-518, 2005. Vinsonneau, Genevieve, Culture et comportement, éditions Armand Colin, Paris, 2000; Vlăsceanu Mihaela, Organizații și comportament organizațional, Editura Polirom, Iași, 2003; Veur, van der, Shirley, Africa: Communication and Cultural Patterns, în Intercultural Communication. A Reader, Thomson
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Diversitatea la locul de muncă în scopul optimizării performanței". Am pornit de la ipoteza că societatea în ansamblu, dar și fiecare "micro-societate", inclusiv cele corporative, devin tot mai "cosmopolite". Am identificat un fenomen de reținut și anume potențialul diversității culturale în business și eficientizarea firmelor prin practicarea managementului diversității. Calitatea comunicării interculturale se bazează pe modul în care fiecare întelege, acceptă și respectă diferențele culturale ale celuilalt. Am încercat să demonstrăm în lucrare, cât de mult contează în business diferențele de fus
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
diversității culturale în business și eficientizarea firmelor prin practicarea managementului diversității. Calitatea comunicării interculturale se bazează pe modul în care fiecare întelege, acceptă și respectă diferențele culturale ale celuilalt. Am încercat să demonstrăm în lucrare, cât de mult contează în business diferențele de fus cultural. Am constatat prin analiza multor lucrări de specialitate și prin interpretarea chestionarelor utilizate în cercetarea psihosociologică, faptul că o bună comunicare interculturală contribuie substanțial la aplanarea unor clash-uri culturale și la valorificarea potențialului uriaș pe care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
and men în organizations" în Italy, "Diversity at work as a performance enhancer. "We started from the assumption that society as a whole, and each "micro-society", including corporate, becoming more "cosmopolitan". We identified a phenomenon that is retained în the business potential of cultural diversity and diversity management efficiency by practicing firms. Intercultural communication quality is based on how each understands, accepts and respects cultural differences of others. I tried to demonstrate în this paper, how important time differences în business
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
business potential of cultural diversity and diversity management efficiency by practicing firms. Intercultural communication quality is based on how each understands, accepts and respects cultural differences of others. I tried to demonstrate în this paper, how important time differences în business culture. We found several works by analyzing and interpreting specialized questionnaires used în research psychosociological, good intercultural communication that contribute substantially to the settling of clash of cultural sites and to exploit the huge potential that diversity can play în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
practice de la televizor? Bărbații se uită la emisiunile de pescuit, în timp ce femeile se uită la emisiunile despre meșterit, care nu mai seamănă deloc cu cele de gen Julia Child cu centură de scule. Manifestarea energiilor feminine în acest tip de business a schimbat și modul de expunere al produselor. Nu mai poți atârna pur și simplu aplicele pe suporturi sau să le expui pe rafturi. Acum comercianții trebuie să demonstreze că acestea arată bine într-o cameră din casa clientului. În loc să
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
în viață și cei ce vor urmă. Acest coridor ilustru de civilizație și gândire europeana a fost mânjit de pretențiile publicitare ale statului comunist chinez și de noua capacitate de ambalare și auto-promovare a autoritarismului care s-a pus pe business.” Ex-Sir se desfigurează. „Flacără olimpică a intrat în Londra însoțită de un atelaj de șic afro-orientalo-dictatorial. La mijloc, mica celebritate locală, care poartă torță și încasează instant câteva minute și sute de metri de relevanță PR, la pachet cu recunoștința
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
decizii referitoare la dacă și cum se va contura viziunea americană a lumii lipsite de arme nucleare. Politica nucleară, preocupare a comunității de securitate: decizii NATO După 1990, NATO a evoluat de la imperativul out of the area or out of business, la a acționa oriunde este necesar, procesul de transformare presupunând îmbinarea dimensiunilor politică și militară. NATO și-a transformat rolul, capabilitățile, relațiile cu partenerii și cu alte organizații. În 1999 a fost adoptat conceptul strategic al NATO bazat pe principii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Lynne Rienner, pp.179-96. Garner, T. I. și K. Terrell, (1998), "A Gini Decomposition Analysis of Inequality in the Czech Republic and Slovakia During the Transition", în Economics of Transition 6(1): 23-46. Gates, Leslie C., (2010), Electing Chávez: The Business of Anti-Neoliberal Politics in Venezuela, Pittsburgh: University of Pittsburgh Press. Gehler, M., (2003), "Kontraproduktive Intervention: Die 'EU 14' und der Fall Österreich oder vom Triumph des 'Primats der Innenpolitik' 2000-2003", în M. Gehler, A. Pelinkaand și G. Bischof (eds.), Österreich
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
proză folositoare doar "în relație cu valorile umane concrete" devine o temă repetabilă în marginalizarea prozei jurnalistice de către consacrarea literară. Această provocare poate fi îndreptată în mod egal, împotriva comentariului lui Pattee din 1915 despre declinul eseului în categoria articolelor business, "cel mai în proză dintre toate prozele", și împotriva remarcii lui Hawthorne din 1906: "atâta timp cât jurnalismul are în vedere propriile preocupări (materiale), nu reprezintă nici un pericol, ci este chiar folositor". Noul Criticism al academiei engleze se va dovedi o moștenire
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
of the World Discovered in Essays and Characters, 1628-29, Ed. Harold Osborne, London: University Tutorial, 1933. Eason, David, "The New Journalism and the Image-World", Literary Journalism in the Twentieth Century, Ed. Norman Sims, New York: Oxford UP, 1990. Easterbrook, Gregg, "Toxic Business", New York Times Book Review 10 Septembrie 1995: 13. Easthope, Anthony, "Can Literary Journalism Be Serious?", Times Literary Supplement 20 Mai 1994: 17. Edmundson, Mark, "Theory's Battle against the Poets", Harper's Magazine August 1995: 28-31. Eisenstein, Elizabeth L., The
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
orașului și astfel se întâmplă oriunde în lume și, cum e lesne de înțeles, orice politician care se respectă se folosește de acest atașament atavic, prin natura lucrurilor necritic, pentru a-și asigura voturi. Astăzi, însă, fotbalul e un uriaș business și, mai ales în condițiile în care bugetele locale sunt insuficiente pentru problemele majore ale comunității, întrebarea logică este dacă o asemenea deturnare de fonduri în folosul unei echipe locale, care se zbate să nu retrogradeze, se mai justifică. Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
spiritului de turmă (de unde și excesul de basic instinct pe care îl exhibă pe stadion), Liga Campionilor este totuși altceva. Ea pune în evidență un tip superior de spectacol și o miza economică uriașă, care transformă acest sport într-un business planetar ce ilustrează conexiunile adânci ale locuitorilor "satului global" care se aprind, degustă îndelung emoțiile sau suferă dramatic și dureros (mix extatic care acoperă întreg orizontul erotic accesibil lui homo sapiens) împreună, în fața televizoarelor, sau pe viu, în arenă. E
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cinic-individualiste a capitalismului de sușă protestantă, capabil adică să facă bani chiar și din activități culturale, grație inteligenței, a conexiunilor lucrative cu lumea politică și cu noii îmbogățiți, dar și a unei capacități de organizare și de administrare a unui business neobișnuite pentru intelectualii români, mai curând bovarici și maladiv dependenți de statul paternalist. De aceea, opiniile sale suscită întotdeauna o atenție sporită tocmai pentru că funcționează ca un reper în domeniu chiar dacă domnia sa nu se prezintă astfel (merită poate totuși amintit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
simbolice a distincției, cea mai așteptată manifestare culturală de pe mapamond. Ea reprezintă o culme a interesului nu numai pentru că oferă cea mai râvnită distincție din lumea filmului, ci și pentru că industria cinematografică, cu precădere cea americană, reprezintă cel mai profitabil business din lume. Filmele cu succes de box office aduc, la investiții de peste o sută de milioane de dolari, câștiguri finale de peste miliard, ceea ce, în termeni economici, înseamnă o rată a profitului de neegalat în niciun fel de altă activitate, fie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vreți să știți mai mult BENARTZI S. (2001Ă, «Excessive extrapolation and the allocation of 401 (kă accounts to company stock», The Journal of Finance, 56(5Ă, 1747-1746. MEULBROEK L. (2002Ă, «Company stock in pension plans. How costly is it?», Harvard Business School Working Paper. 16 De ce sectorul colectare deșeuri industriale nu îi atrage pe investitori? Raționamentul afectiv Pe lângă raționamentele reci, complete și decontextualizate pe care se sprijină teoria economică, indivizii sunt capabili să emită judecăți și să ia decizii pe baza
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
intuiție... Biais et al. (2005Ă au creat o piață experimentală cu scopul de a vedea cum determină trăsăturile psihologice individuale comportamnetele și performanțele de trading. Participanții la experiment sunt studenți de ciclul trei de la Universitatea din Toulouse și de la London Business School. Pe piață, o singură acțiune este negociată. Cu o durată de viață de o singură perioadă, ea produce o dividendă la sfârșitul perioadei care poate lua în mod echiprobanil trei valori: 50 euro, 240 euro sau 490 euro. În
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
BARBER și ODEAN T. (2001Ă, «Boys will be boys: gender, overconfidence and common stock investment», Quarterly Journal of Economics, 116, 261-292. LEWELLEN W., LEASE R. și SCHALBAUM G. (1977Ă, «Patterns of investment strategy and behavior among individual investors», Journal of Business, 296-333. PRINCE M. (1993Ă, «Women, men and money styles», Journal of Economic Psychology, 14(1Ă, 175-183. 35 De ce Venus începe să semene cu Marte odată cu trecerea timpului? Diferențele b/f și experiența piețelor financiare Diferențele naturale vis-a-vis de risc par
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
la finanțele personale, chiar și cele mai fundamentale (economiile pentru pensieă. Dacă vreți să știți mai mult BAILEY J., NOFSINGER J.R. și O’neill m. (2004Ă, 401 «(kă retiremenet plan contribution decision factors: the role of social norms», Journal of Business & Management, 9(4Ă, 327-345. DUFLO E. și SAEZ E. (2002Ă, «Participation and investment decisions in a retirement plan: the influence of colleagues’choices», Journal of Public Economics, 85, 121/148. DUFLO E. și SAEZ E. (2003Ă, «The role of information
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și Pedagogică R.A, București, 1996. Reiman, Tonya, Limbajul trupului: cum să ai succes în plan profesional, cât și cel personal, traducere de V. A. Serac, Editura Curtea Veche, București (The Power of Body Language: How to Succeed in Every Business and Social Encounter, Simon & Schuster, Inc., Londra), 2007/2010. Rimé, Bernard, Schiaratura, Loris, Hupet, Michel, Ghysselinckx, Anne, Effects of relative immobilization on the speacker's nonverbal behavior and on the dialogue imagery level, Motivation and Emotion, 4 (8), 311-325, 1984
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
to Lose Power" (Barry James), 15 ianuarie. URL: www.iht.com/articles/ 1999/01/15/eu.t 5.php. International Herald Tribune (2005) "Lobbying Brussels: It"s getting crowded" (Dan Bilefsky), 29 octombrie. URL: www.iht.com/articles/2005/10/28/business/ wblobby.php. Irlenbusch, Bernd și Matthias Sutter (2006) "An experimental analysis of voting in the Stability and Growth Pact in the European Monetary Union", Public Choice 129(3): 417-34. Issing, Otmar (1999) "The eurosystem: transparent and accountable or Willem in
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]