15,206 matches
-
a tuturor, are păsări, cer deasupra, are iarbă și rouă jos, are tată soarele, are mamă umbra, are frați dorul și iubirea, are avere frumusețea! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) . Referință Bibliografică: Alexandra Velniciuc. Un om, ca o câmpie... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ALEXANDRA VELNICIUC. UN OM, CA O CÂMPIE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353688_a_355017]
-
omnia fluunt, mișcarea browniană, umană. Roiuri de țânțari, precum gândurile zboară în jurul frunții obosite. Ne trezim încătușați de propriile temeri. Atunci ne punem alte cătușe. Apoi? Ce va fi apoi? Buzele gustând sângele scurs de pe tâmple. În adâncime se întindeau câmpii luminoase. Ne oprim și întindem mâinile după ceva. O cătușă care nu permite nicio săritură e lipsită de sens. Ne strecurăm în jurul focurilor ca în vremurile ancestrale. Ne legănăm, în timp ce alții întind brațele așa, în glumă. Omul este contrariul unui
IUBIM LUCRURILE MICI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353709_a_355038]
-
nici n-aș vrea să cunosc teritoriile secerate de molimă.. catafalcurile anchilozate mă-nfioară! Privesc, în genunchi, cum se naște, hidos, din semințele ieri sădite, copilul nopții cu trup străveziu și colți de absint. Îi împlântă sec în bucata noastră de câmpie. De ce taci? Ninge, să știi! Nu, nu cu dalbi fulgi, Nu...Fulgii de-acum au ruginit și scârțâie infernal când se revarsă. Nu-mi adormi! N-auzi? Înțeleg... Mă voi așeza cuminte la marginea timpului, în pădurea de scrum și-
ÎNGENUNCHEAŢI DE NONSENS de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353759_a_355088]
-
numele de OM Și-am hotărât să construiesc cetate. Am plâns, am râs și-am inventat cuvântul. Am inventat dorința și speranța, Iubirea pentru om și cutezanța Și am crezut că voi schimba pământul. Am vrut apoi un loc pentru câmpie, O casă cu balcoane și cerdac, O curte cu piscină și hamac Și-am transformat dorința-n lăcomie. Din lăcomie s-a născut și ura. În ură s-a pierdut ușor iubirea. Speranța mi-a adus dezamăgirea Și cutezanța stresul
ÎN PICĂTURA MEA DE LIBERTATE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354106_a_355435]
-
fetei, într-un gest de tandrețe și o strânse în brațe cu afecțiune. Fata radia de bucurie. Simțea cum liniștea i se revarsă în tot corpul. Picioarele i se mișcau singure. Nici pe gânduri nu mai era stăpână. Alergau pe câmpii înverzite, pline cu maci roșii, ca niște pete sângerii pe un cearceaf de un alb imaculat. - “Așa va fi oare și după prima mea noapte de dragoste? Vor înflori macii iubirii împărtășite, a dăruirii necondiționate?” Ridică ochii spre cel ce
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
spun localnicii), ca-ntre niște mitice „Scylle și Carybde” de-ale locului, intrând în culoarul și depresiunea Rucărului și afluind dezinvoltă și liniștită spre Dragoslavele, Stoenești și Cetățeni și mai încolo, către piedmontul Cândeștilor de Târgoviște, și mai departe spre Câmpia Română, pentru a-și netezi și încheia definitiv firul lângă Budeasa, la vărsarea în Argeș. Dacă munții Carpați a fost o adevărată fortăreață în fața atâtor vicisitudini istorice (din antichitate și până în zorii istoriei moderne), Cheile Dâmbovței au fost o fereastră
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
a început să pună în scenă unele piese de teatru clasice românești. Multe amintiri ale târgului părintesc s-au transmutat mai târziu în filmele ei, ca de pildă o scenă de luptă a păpădiilor cu personajele din „Veronica”, inspirată de câmpia Buhușiului, cu valuri de iarbă și păpădii galbene. Iubirea părinților și bucuria jocului zugrăvesc tablouri de amintiri ale regizoarei, ca acel despre ceata de copii pe care ea o organiza și care, într-o zi a vrut să zboare de pe
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
mi-a plăcut mult...probabil influențat de prezentul anotimp !! Primavară, soarele prinde putere cu fiecare clipă, cu fiecare ceas, cu fiecare zi. Se culcă în fiecare seară pentru ca dimineața să fie mai puternic, iar căldura lui să dezveleasca munții, pădurile, câmpia, să spargă lanțurile gheții care țineau captive râurile și lacurile. Gâzele se trezesc din adormire, ghioceii îi spun zăpezii că e timpul să plece. Doar eu sunt trist în toată această bucurie.Îmi văd maestrul, acest învățător și prieten drag
MOARTEA MAESTRULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354220_a_355549]
-
3) - UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! Autor: Constantin T. Ciubotaru Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Este Zâmbetul care a făcut înconjurul lumii. S-a născut undeva, într-n sat aparent pierdut în Marea Câmpie Română, numit Țigănești, la câțiva kilometri de Alexandria. Aparține scriitoarei Elena Buică, cea care și-a zis și Buni. („De la bunică, dar și de la... om bun, oameni buni!) Este un zâmbet special, care se adresează milioanelor de români sortiți să
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
dorul pentru locurile natale propriile trăiri, amintiri. „Întoarcere la origini” este o monografie de suflet. Faptul că a trebuit să trăim „în altă țară” l-am simțit și eu fiindcă țăranul din Bucovina privește cumva diferit viața față de cel de la Câmpie (Teleoltenia). Drum de întoarcere nu mai există. Așa se face că încerc să înțeleg afirmația: „Canada este o țară minunată, pe care o prețuiesc și o iubesc fiindcă mi-a oferit multe motive să fiu fericită! Teleormanul este o provincie
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
cei prezenți în sală. Sute de români, nemți, maghiari și ruși s-au îndreptat spre Casa de Cultură pentru a-și stinge dorul de țară, dar și setea spirituală a sufletului, unindu-și vocile cu ale îngerilor și păstorilor din câmpie. A fost un moment sublim, de cinstire a Celui ce S-a născut în ieslea din Bethleem. S-au intonat imnuri în cinstea Pruncului Isus, Cel care a coborât din Slava-i cerească să se nască umil într-o iesle
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
prețioasă sub aspectul biodiversității și culturii sunt: citadela fortificata cu numele de „Dalt Vila” din centrul orașului-capitală, așezarea feniciana „Să Caleta” (Șanț Josep de Șa Talaia), necropola feniciano-punică de pe colina „Puig des Molins” și extinsele câmpuri de alge marine supranumite „Câmpiile lui Neptun”. Dincolo de aspectele teoretice care pledează pentru includerea insulei Ibiza în patrimoniul umanității, farmecul ei rezidă în aspectele volatile ale vietii de zi cu zi. În pofida glamourului care înconjoară numele insulei că o aură, sufletul rural și esență ei
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
în străfundurile lui. La vama din Republica Moldova ne-a întâmpinat o oază de frumusețe și de prospețime, o grădină de trandafiri multicolori. De-a lungul celor aproximativ 100 de kilometri dintre vamă și Chișinău peisajul colinar alternează cu cel de câmpie. Am admirat pământurile Moldovei bine cultivate, șirurile de copaci și pomi frunctiferi, mai ales nuci, care cresc de-a lungul drumurilor. După cum am aflat mai târziu, Republica Moldova este mare cultivatoare de nuci, care au fost aduși aici pentru prima dată
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
Ediția nr. 553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului stă pustiul sub cămilă sub privirea mea umilă și eu văd numai erori, umblând cu capul printre nori, din aproape în aproape, ochiul meu visează ape de izvoare cristaline și câmpii cu șesuri line, cu luna care-a luat foc și c-un munte de noroc. degeaba vorbesc pe frunză, risc ca lumea să n-auză, degeaba cânt pe oboi că-nțelegem numai noi, scapă pendula în gol ostenită de ocol
CÂNTEC DE OF... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354650_a_355979]
-
singuri, neștiuți, alții cu renume Pe toți ne tulbură amintirea acelui început Și dorul pământului sacru pe care ne-am născut Ne înduioșează cântecele despre tata și mama Despre iubirile vinovate sau pure, fapte de seamă foșnetul vântului prin pădurile, câmpiile noastre Valurile mării, focul gândului ce coboară din astre Dar când e vorba de dăruire și dragoste de țară Vâltoarea din sângele strămoșilor ne împresoară Si toti că unul ne adunăm cu dârzenie mare Să veghem cu ochiul minții și
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
trec parcă prin cantare și prețul plătit îl știe doar vântul Că nu sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământa aceasta țină știind să îndrăgească tunetul, care pe altii spăimânta Dăruirea lor, cometă arzând pulsatila risipită-n câmpie, reincarnata în mac înhamă raiul la a țarii grădină leagănul carpatic al strămoșului dac Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce au clădit
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > ION IANCU VALE - MARȘUL SUICIDAR AL PROTEZELOR Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 570 din 23 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
Încotro te îndrepți, Popor al Protezelor, spre ce țel iluzoriu îți porți pașii? Lumina aceea e înșelătoare, Universul spre care ne ademenește, fals. Oprește-te, Popor al Protezelor! Marșul nostru este suicidar. Să rămânem unde suntem și să redăm vieții câmpia aceasta, să ocrotim sâmburele încă viu, să întemeiem pe tărâmul acesta un nou spațiu vital! Să ne oprim, Popor al Protezelor, lumina aceea ne ademenește spre autodistrugere! Opriți-vă, cât mai e timp, opriți-vă!” Inspirata Tripletă tace așteptând reacția
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
planează demențial deasupra gloatei. Apoi, antrenate de o groază totală, scoțând un vaier prelung, protezele se aruncă într-un ultim asalt, rostogolindu-se unele peste altele în gura larg căscată a Nelimitatei Crevase, care le înghite horcăind abisal. Pe întinsa Câmpie a Tăcerii, uriașul spațiu plumburiu nu mai este tulburat de nimic. Doar farmacistul Figueras caută în continuare absolut nimic. Ion IANCU VALE Târgoviște 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: Ion IANCU VALE - MARȘUL SUICIDAR AL PROTEZELOR / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
în prestigioasa Uniune a Scriitorilor Români. Viziunea profundă a autorului, dovedind un ochi atent la problemele sociale, constituie confirmarea că, pe lângă har are și aptitudini de bun sociolog. Punând față în față „sudiștii”, așa cum sunt numiți mai recent oamenii de câmpie din sudul țării, cu oamenii de la deal sau de la munte, crează pagini asupra cărora îți vine să faci un popas mai îndelung, sau chiar să revii asupra lor pentru a reciti din perspective diferite ceea ce ele oferă. Umorul descins din
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
de unde tinerii studioși s-au întors cu recolte bogate de neologisme, adevărate „pietre rare” pe care le-au agățat la gâtul limbii române. Și astăzi zestrea limbii române crește văzând cu...urechiile (și ochii), alte „pietre rare” fiind aruncate pe câmpiile țării, de data asta americane (adică, englezești). Așa să fi fost? Evident că Ov. Densușianu et. comp. mă contrazice cu dispreț savant. Mai ales profesorul G.Ivănescu cu a sa „Istorie a limbii române” în care afirmă că geto-dacii, după
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Latium cu egeo-cretanul lat se confirmă și prin aceea că Eneas a trecut cu troienii săi și prin Creta (Enciclopedia civilizației romane, p. 27). Sunt numeroase comparațiile ce se pot face cu limbile semitice (încă nesemnalate): sp. vega, port. veiga „câmpie“ v. campidanez bega „câmpie roditoare“, puse în legătură cu substratul preroman cf. basc i-bai „fluviu“ (Tagliavini, op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
se confirmă și prin aceea că Eneas a trecut cu troienii săi și prin Creta (Enciclopedia civilizației romane, p. 27). Sunt numeroase comparațiile ce se pot face cu limbile semitice (încă nesemnalate): sp. vega, port. veiga „câmpie“ v. campidanez bega „câmpie roditoare“, puse în legătură cu substratul preroman cf. basc i-bai „fluviu“ (Tagliavini, op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul de față semitic. La
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
numeroase comparațiile ce se pot face cu limbile semitice (încă nesemnalate): sp. vega, port. veiga „câmpie“ v. campidanez bega „câmpie roditoare“, puse în legătură cu substratul preroman cf. basc i-bai „fluviu“ (Tagliavini, op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul de față semitic. La fel lat. decanus poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]