5,886 matches
-
comisiei de cultură din Senatul României. Într-un cuvânt, o parte din scribii rușinii au fost, după căderea regimului comunist, demnitari ai statului român, performanță la care nu ajunseseră încă în Epoca de Aur. O altă breșă pentru servitorii și cântăreții lui Nicolae Ceaușescu a fost cariera diplomatică. În buna tradiție comunistă a politicii de rotație a cadrelor, Ion Iliescu a promovat în diplomație pe numeroși susținători ai construcției socialismului. Astfel, Ioan Grigorescu, Simion Pop, Darie Novăceanu nu au sfârșit în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Eminescu în fruntea poeților, Ca soarele în miez de soartă, Stă el, clarvăzătorul fiu răsăritean Al celor douăzeci de milioane Ce trec prin stemă ca prin poartă. Iarna nu sunt privighetori pe plai, Nici flori de liliac să înflorească, Dar cântăreții sunt toți în România Fântâni de suflet și de grai Să cânte această zi ca o văpaie Pentru partid și Ceaușescu Nicolae.“ („El“, Ateneu, ianuarie 1973) „Rostind cuvinte, el grădini vestește Pe-acest meleag răsăritean cu brazi, El e poporul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Crișan, precum și ideile progresiste ale moștenirii literare a lui Eminescu, Caragiale, Ady sau Coșbuc.“ (România liberă, 11 ianuarie 1958) NEACȘU Iulian „Spectacolul, prin amploarea ideilor și sentimentelor exprimate cu adâncă emoție și dragoste, a fost omagiul pe care poeții, compozitorii, cântăreții și ceilalți interpreți l au adus, și cu prilejul acestei sărbători, tovarășului Nicolae Ceaușescu, expresie a sentimentelor de dragoste și profundă prețuire ale întregului nostru popor față de secretarul general al partidului, față de Partidul Comunist Român în rândurile căruia, timp de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unei posibile «căftăniri». La toate acestea m-am gândit citind îndemnurile Secretarului general al Partidului și cred că suntem prea puternici și prea bogați (sufletește) pentru a ceda în fața dificultăților pe parcurs; ne păstrăm în mijlocul națiunii noastre socialiste misiunea de cântăreți, dar și de arhitecți ai Cetății, ai luminiiă“ (România literară, 22 iulie 1971) „Republică, bătrânii te așteaptă Cu mâinile îmbătrânind pe arme, Vroind coroana regilor s-o sfarme În lutu-mbogățit cu cripte, Țară! Republică, tu te-ai născut din larme
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mâinile pe genunchii lipiți, am o privire de animal hăituit. E o fotografie în care viitorul și trecutul, în tot ce au ele mai neliniștitor, se întâlneau. O sperietoare. Paris, 2007. Cobor din Montmartre și dau de mai multe trupe. Cântăreți. Mă opresc la unii grozavi. Tineri, plini de energie, vreo 15, multe fete. Sunt îmbrăcați ca naiba. Camp. Ca unii dintre noi în anii ’80. Or fi din... Rusia, mă gândesc. Săracii! Sau din... Albania? Fetele au fuste urâte, de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din Asociația Culturală Club 8. Publică proză scurtă, traduceri și cronici literare în reviste de cultură (Timpul, ArtPanorama, Hyperion, Wienzeile) și în antologiile Junimea, azi (1996) și Poveștile de la Bojdeucă (1996). În 1996 obține Premiul Național „Ion Creangă“ pentru povestea Cântărețul. În prezent este doctorand la University of Washington, unde lucrează la o teză despre poetica și politica imaginarului lingvistic la Cioran. A-ha Telejurnal. Ceaușescu și nevasta-sa în vizită, nu mai contează unde. Se taie panglica, se gustă pâinea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Sus lăsând locul mai tânărului său coleg, preot Radu Farcașiu.care păstorește și azi, la data editării prezentei monografii, n.a.) La strana acestei biserici, (își continuă sfinția sa discursul aniversar, n.a.) au cântat laudă lui Dumnezeu după rânduiala noastră ortodoxă mulți cântăreți. Pe cei mai vechi îi știm după însemnările pe care ni le-au lăsat moștenire pe marginile îngălbenite de timp ale foilor cărților de slujbă. Aflăm astfel de aci pe Nicolae Scorobeț în 1847, pe Damaschin Banciu care a fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la Școala grănicerească din Scorei «singura ca lumea». Din lucrarea aceluiași C. Stan aflăm că la 1860 s-a întemeiat în satul Oprea la îndemnul episcopului din Sibiu prima școală organizată. La început instrucția se făcea în case particulare de cântăreții bisericii, sau de alți fruntași ai satului fără vreo pregătire pedagogică prealabilă. În 1865 arzând satul aproape în întregime, instrucția s-a oprit până la 1870, când biserica a primit în urma reorganizării comunii, un teren de 100 mp. Parohia, la îndemnul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce suflet, cu ce ochi, cu ce încordare, am urmărit procesul celebru pe atunci, uitat, cu desăvârșire uitat astăzi, în care trebuia să judecăm, pentru o grea acuzațiune, pe unul din cei mai prețuiți dintre preferații noștri: pe Coșbuc. Marele cântăreț al Ardealului scosese la lumină "Balade și idile". Poate și "Fire de tort": dar despre asta nu sunt sigur, și nici nu m-aș putea informa îndată. Poezia aceasta nouă, fragedă, sănătoasă, care aducea cu ea un parfum de brad
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fost stors ca o lămâie, până la ultima picătură. Erau date în buclă montaje „poetice“ cu fotografiile celui decedat, imagini de la Cenaclul Flacăra, scrisoarea fiicei AnaMaria, ultima poezie, scrisă pe patul de spital... Erau che mați folkiști de toată mâna sau cântăreți de muzică populară și puși să interpreteze lălăieli pline de trăire. Erau întrebați oa meni din studio sau trecători de pe stradă ce au simțit sau ce simt. „Cu ce ați rămas în suflet după dispariția maestrului, domnule Țăndărică?“ „Ce ați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
aduce vreo injurie filosofului, comparîndu-l În Banchetul lui Platon cu Marsyas. Masca silenică, adaugă el, acoperă la Socrate o inimă divină; Însă de reținut e faptul că filosoful producea asupra celor ce-l ascultau aceeași impresie ca și muzica abilului cîntăreț sfîșiat de Apolo. Nu el-, ci judecătorii săi reprezintă clasicismul. Turbulentul Socrate e un spirit baroc. Cum și sfinxul e un animal baroc. Amîndoi pun Întrebări ciudate Într-o lume care sărbătorea ieșirea lui Tezeu din labirint și care, În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
orice singurătate, mai puțin a acelora ce se Întreabă ca Orfeu: zeița memoriei e Înfățișată susținîndu-și bărbia Într-o atitudine de meditație, dar de ce i-au Împodobit părul cu perle și pietre scumpe cînd aceasta nu-i adevărat pentru toți? CÎntărețul trac vrea să vadă o asemenea seară fără amintiri. Tot ce-i aduce aminte Îl pune În dilemă. A coborît pentru a-i Îndupleca pe zeii Infernului să i-o restituie pe Euridice, le-a vorbit despre dragostea sa neconsolată
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
2001). În activitatea muzicologică a prezentat referate și comunicări, printre care: Elemente de tehnică vocală în opera „Pescărușul“ și ciclul de lieduri Anotimpuri japoneze de Roman Vlad (Cluj-Napoca, 1995); Exemplele sonore și imaginea în predarea cântului (Iași, 1995); Idealul actorului cântăreț atins în opera „Salomea“ de R. Strauss (Cluj-Napoca, 1997); Metode de identificare și remediere a deficiențelor de tehnică vocală (1999, ClujNapoca); Signifiance of auditory Kinestethic feedback to singer’s pitch control (2004, Timișoara, în colaborare cu P. Ciochină, Al.D.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
tineri care respectă valorile morale, își cunosc prioritățile și au principii sănătoase și bine definite. Serbările anuale dedicate Zilelor Colegiului au fost mereu prilej de bucurie și mândrie pentru profesori și părinți. Vedem crescând sub ochii noștri viitorii mari artiști - cântăreți sau actori și un sentiment nebănuit se înfiripează atunci când știm că am avut și noi o mică „vină” în educația lor. Lucru lăudabil, activitățile de voluntariat s-au înmulțit în ultimii ani, elevii sunt dornici să ajute, să facă ceva
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nr 4. Piatră fundamentală a noului local de școală va fi pusă la 20 octombrie 1928. La Huși au mai funcționat școală catihetica (1846-1856; 1857-1859) și seminarul teologic ortodox (1852-1893; 1919-1932; 1996-si astazi 2013), dar și o școală de cântăreți bisericești între 1893 și 1948. Episcopul catolic Rafael Arduini (1838 1863) deschide o școală confesionala la Huși în anul 1843, atestata în 1848 (cu încetarea activității la 13 aprilie 1849), și 18 ianuarie 1852, funcționând după reforma învățământului din 1864
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Huși. Ceva mai încolo altă clădire în un rând; acolo erau clasele, căci în casele cele mari erau dormitoarele și locuința direcorului, sălile de meditație și reflectorul, adică sala de mâncare”. Localul Seminarului, revenit Gimnaziului „Anastasie Panu” și Școlii de cântăreți bisericești înființată în 1892 de Episcopul Silvestru Bălănescu, avea temelie de piatră, 21 de camere, beci, un turn cu ceasornic, clopoțel și o inscripție pe frontispiciu care amintea de vechea destinație: „Seminarul eparhiei Hușilor”. În curtea școlii se găsea o
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
școlii se găsea o cișmea cu inscripția: „Fântână profesorilor”. Zidul dintre Episcopie și clădirea Seminarului este demolat. Clădirea amintită constituie sursă unui conflict între Episcopia Hușilor și conducerea Gimnaziului „Anastasie Panu”, amplificata în 1907. Evacuarea clădirii de către elevii Școlii de cântăreți bisericești se va petrece în anul 1910. Construirea unui nou local (actualul local vechi) se desfasoara între 1912 și 1913, fiind inaugurat în septembrie 1913. În acest context au fost distruse de antreprenor havuzul și cișmeaua, care se datorau lui
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1905-1990), epigramist; CODREANU, Lină (n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-), fiu de cântăreț bisericesc din Huși, muzicolog; CRĂCIUN, Emil (1896-1976), medic anatomopatolog, autor; CREANGĂ, Nicolae S., autor și traducător; CREȚESCU, Ioan (n. 1976), actor. Își desfășoară activitatea la Teatrul „Mihai Eminescu”din Botoșani (1999 2003), iar din 2003 la Teatrul Dramatic „Fani Tardini
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
dar, mai ales, ilustrează locul unui pictor atipic, în ansamblul artei plastice românești și europene. PETRU IR. POGÂNGEANU (1910-1993) Petru MATEI În ziua de 6 iulie 1910 se naște în cotuna Gugești, Petru, fiul lui Irimia Ir. Pogângeanu, de profesie cântăreț bise ricesc, clasa I, și al Emiliei Pogângeanu, casnica. Era întâiul născut dintre cei patru copii (un băiat și trei fete) din prima căsătorie, mama decedând la vârsta de 28 de ani, după doar 10 ani de la căsătorie (23 mai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
pe stradă, Gaby a plâns de ciudă că n-a ajuns la timp pentru plecarea ta. Am prins un post parizian: reclamă pentru briantina Roja: „Briantină - Cea mai bună, cea mai fină - Este doar o briantină - Roja“, apoi „Cântece și cântăreți din Franța“. Am să-l las să meargă până la sfârșit. Ora 10 Shaga mi-a spus că Mihai are și el intenția să vină pentru studii la Paris. Nu știu de ce fraza asta a țâșnit pe româ nește din condeiul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
casa unde stai. Noroc în casa ta cea nouă! Lucruri precise, răspunsuri la întrebările tale, comisioane. 1) Rainer e de negăsit; doar o dată un telefon când am aranjat, sau aproape, problema celor cinci mii de franci. 2) Telefonat Mariei pentru Cântărețul Tristeții Sale. Mâine-dimineață o să-l vadă pe Negreanu și are să-mi dea răspunsul. 3) Telefonat lui Camil; se duseseră la cinema; el, mai ales, e cel mai caraghios și înduioșător tătic. Îl tot pisează pe mititel - o minune - cântându-i
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Din Wilson, nu am putut încasa nimic, Enache stând foarte prost financiar. Am revăzut astăzi bietul nostru Wilson, complet de[s]figurat; nici n’am îndrăsnit să-ți regăsesc urmele, atât de impersonal era. 4) Am telefonat Mariei Botta pentru Cântărețul Tristeței Sale. Nu mi-a dat încă semn de viață; am retelefonat azi d[irecto]rului, mi a făgăduit că va vorbi cu Negreanu; am vor bit cu Camil, preocupat de lipsa de foc pentru „puștiu“, care stă toată ziua
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ainer], Pauline mi-a spus că va veni sus, cu câteva rânduri pentru tine. Vreau să primești vești cât mai multe și variate, care să mai rupă monotonia alor mele. Acum, lucrurile serioase care te interesează: cred că vei avea Cântărețul Tristeței Sale. Dorina s’a dus de două ori acolo, azi, și mâine se va duce iar, dimineață la 7½; poate vei avea norocul să-l primești mai devreme. Maria a obținut, după nesfârșite tribulațiuni, să nu mai joace Mademoiselle
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
elementului de referință. Dacă românii se autopercep ca un fel de „greieri” În raport cu „evreii-furnici”, În schimb aceiași români se autopercep ca un fel de „furnici” În raport cu „țiganii-greieri”. Într- adevăr, În imaginarul colectiv al românilor, aceștia din urmă apar ca fiind „cântăreți Înzestrați, sentimentali și senzuali, dar leneși, dezordonați, incapa bili de muncă susținută și, În consecință, pe drept săraci”. Utilizarea opoziției socio- economico-culturale prin această banală tipologie livrescă - remarcă antropologul Vintilă Mihăilescu - este „nu numai un mijloc de clasificare socială, dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pare că În epocă evreice „animatoare” nu erau doar În tavernele din sate și târguri, ci și pe la curțile suveranilor. În secolele XVII- XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși „de la Țarigrad”. Erau deci mai ales de origine orientală : În afară de evrei, apar „harapi”, „pehlivani” sau „mehteri” turci și chiar „hindii” <endnote id="(822, p. 246)"/>. Într-o monografie istorică a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]