4,175 matches
-
putred al falsei noastre culturi cu cunoștinți memo rizate și debitate cu emfază; leneș, plin de el și nemulțumit de cum merg lucrurile, dar neajutându-ți cu nimic, inapt cum era la orice treabă și dosindu-se de la orice răs punderi; cărturar sterp și anapoda cu veritățile cele mai simple și mai evidente, cât și cu lucrurile din preajma ta, cu sensul și necesitatea lor cea mai apropiată; purtând la subțioară, pe la popotă, spre prosteala noastră, tomurile de metafizică ale filo zofului spiritualist
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de tineri intelectuali Întorși din război cu veleități de reformatori și În căutare de relații noi - și care, e drept, nu prea știam ce vrem, hărțuiți când Într-o parte, când Într-alta de cei mai isteți dintre noi, de „cărturarii“ cei mai guralivi, precum exoticii Hurmuz Aznavorian, cel prea oacheș la față și impetuos, și Virgil Zaborowski, cel prea blond, grăsun și volubil; sau abandonați În voia soartei prin resemnarea tacită a majorității cercului nostru, Între care mi-amintesc de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îndeletniciri a scrisului, cercând, fără a reuși, să-și acomodeze mintea și scrisul, ambele de esență superioară, pe măsura unui culturalizator neapărat al maselor, a unui educator, vezi Doamne, al bietului nostru popor, de la al cărui geniu autentic, noi, scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii românești de după războiul nos tru cel norocos va trebui să insiste, odată și odată, asupra acestei farse a culturalizării maselor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Împiedicat să pricep, cât de cât, misterul, de pildă, al acelui „delco“, distri buitorul scânteii electrice, prin bujii În cilindri, unde se aprind, Într-o anume succesiune (dar care? aici nu mai știu!), gazele explozive. Mintea mea schimonosită, de fost „cărturar“, și ăla neisprăvit, Îmi refuza Înțelegerea unui mecanism delicat, Într-adevăr, și ingenios, dar pe care-l mânuiește și-l pune la punct orice găligan de băiat de-al nostru de la țară, orice primitiv. Propuneam zadarnic, Într-o vreme, să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Beldie În septembrie 1918, a fost dedicată băiatului său, Alexandru, și cuprinde eseuri Împărțite În două capitole: „Analiza critică a spiritului cărturăresc“ și „Câteva idei constructive“, Înscrise pe direcția „Întoarcerii la natură“. Constantin Beldie constată, necruțător, că „Sunt suflete de cărturari, adevărate localuri publice“. El declară ritos că „Sin gurele mele remușcări În viață sunt pentru timpul pierdut cu cărți inutile. Încalte să fi stat tot timpu acesta lungit În iarbă, cu ochii-n azur“. Ca la Stroești, am adăuga noi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
altă sensibilitate și viziune, un om care circulă, purtând cu el cărți și idei, experiențe, modele și sugestii pentru construcții proprii. Dintre bibliotecile particulare de la noi mai cunoscute sunt colecțiile adunate de Miron Costin, Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir, erudiți cărturari umaniști. Biblioteca particulară a familiei Sturdza de la Miclăușeni, consemnată la 1755, este în cercetările mai noi considerată o „instituție de cultură umanistă aparținând întregii civilizații românești”. Biblioteca lui Nicolae Mavrocordat de la Văcărești este cunoscută în întreaga Europă. Din spațiul transilvănean
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
să fie cunoscută în țară. Profesorul Vișan a promovat formațiunile pentru tineret: Cecetasia, Arcășia, Străjeria și Premilităria și a încurajat activitaea sportivă a tineretului. Din anul 1947 nouri negri ai prigoanei se abat asupra țării și implicit și asupra distinsului cărturar și dascăl Ilie Vișan, fiind arestat și închis 100 de zile la Văcărești, fără judecată, reîntors în 1948 a fost încadrat profesor de cultură genrala la Scoala tehnică Zootehnica din Raduti, unde a fost și director adjunct până în iulie 1952
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
la cele veșnice, la 13 august 1977, fiind urmat la trei luni și de iubita sa soție. Ambii soți își dorm somnul de veci, după dorința lor, în cimitirul din Putna voievodala, care la dat țării pe ilustrul profesor și cărturar Ilie Vișan. Opera cărturarului profesor Ilie Vișan a fost întregita în anul 1934, când a publicat albumul “Județul Rădăuți în imagini”, care cuprinde 151 de pagini cu fotografi, cu explicarea lor în trei limbi: română, germană și franceză, însoțite și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
13 august 1977, fiind urmat la trei luni și de iubita sa soție. Ambii soți își dorm somnul de veci, după dorința lor, în cimitirul din Putna voievodala, care la dat țării pe ilustrul profesor și cărturar Ilie Vișan. Opera cărturarului profesor Ilie Vișan a fost întregita în anul 1934, când a publicat albumul “Județul Rădăuți în imagini”, care cuprinde 151 de pagini cu fotografi, cu explicarea lor în trei limbi: română, germană și franceză, însoțite și de o hartă a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
trei limbi: română, germană și franceză, însoțite și de o hartă a județului de atunci, care are o valoare documentare deosebită. Profesorul Ilie Vișan a fost o pesonalitate complexă a Bucovinei și în special a zonei Rădăuți, a fost un cărturar cu o pregătire de excepție, era o fire severă dar drepta, era un profesor cu adevarat, care a făcut foarte multe pentru că Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți să își câștige faima unei școli deosebite. Cei care i-am fost elevi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93279]
-
Alexandru Hurmuzaki se situa printre primii intelectuali care susțineau și promovau această idee. El aplică tezele lui Lazarus și Steinthal, referindu-se direct la societatea bucovineană, în același timp făcând aluzie și la condițiile dezvoltării culturii în România. De asemenea, cărturarul bucovinean înțelegea foarte bine că în condițiile istorice care se formează în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea obiectivele mișcării naționale a românilor nu puteau fi prezentate în toată complexitatea lor, pentru a nu atrage ostilitatea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a deschis cursurile liceul din Suceava (actualul liceu Ștefan cel Mare) și în 1862 altul la Cernăuți, ambele întreținute din Fondul bisericesc ortodox. În anul 1872 s-a înființat liceul de băieți din Rădăuți, care astăzi îi poartă numele eruditului cărturar Eudoxiu Hurmuzaki. Începând din anul 1896 numărul liceelor din Bucovina va crește înființându-se licee la: Cernăuți, Cosmeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului. În anul 1865 Consistoriul episcopal sesizat de Dieta Bucovinei că în școlile din sate copii nu învață în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
viitoriu”. „Oare acest biet popor - se întreba Alexandru Hurmuzaki - nu merită din partea celor care pretind a se îngriji de el să afle măcar pe scurt, unde, pe ce pământ, în ce parte a lumii trăiește și cine l-a născut?” Cărturarul bucovinean era convins că atât conștiința, cât și cunoștința de sine cu cât se dezvoltă mai mult, devin cele mai puternice mijloace de afirmare și de succes în lupta pentru viață a oamenilor și a popoarelor. În același timp Gheorghe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
de cunoaștere al acestui dascăl riguros. Cu multă stăruința și o mare capacitate în domeniul matematicii, profesorul Traian Galan a elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost scrisă și “într-o caligrafie de invidiat”, carte analizată și apreciată elogios de mari profesori din domeniul matematicii de la prestigiosa Facultate de Matematică a Universității “A.I. Cuza” din Iași. A dorit, în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
unora. S-a stins din viață în municipiul Rădăuți în ziua de 23 martie 1989 și se odihnește în cripta să din cimitirul Radautilor. Profesorul Pantelimon Socaciu a fost o personalitate a vietii culturale din Rădăuți, a fost un adevărat cărturar care a făcut multe pentru Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți și pentru elevii săi pe care i-a îndrăgit. Că foști elevi ai regretaului profesor Pantelimon Socaciu nu vom uita erudiția să, cu care ne impresiona, am fost și vom
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
DE LA ȘCOALA DE ELECTRICITATE INDUSTRIALĂ LA FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ 1.1 Școala de electricitate industrială Începuturi ale învățământului superior pe teritoriul actual al României pot fi identificate încă din sec. XVIII, ca încercări ale unor cărturari și domni ai principatelor române, dar a căror existență a fost de scurtă durată. Cea mai însemnată dintre acestea a fost „clasa de inginerie și hotărnicie” condusă de Gheorghe Asachi; înființată în anul 1813, a funcționat cu numai o serie
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
mâini lungi”. Aceleași structuri au reușit ca nici până acum să nu fie promovat Procesul comunismului în care să fie rejudecate toate procesele politice și casate sentințele pronunțate împotriva tuturor martirilor și mărturisitorilor credinței, a marilor oameni de stat și cărturari, pentru a li se recunoaște meritele și a nu rămâne în istorie ca spioni, făptuitori de crimă de înaltă trădare, complicitate la aceasta, etc. O inițiativă lăudabilă e și cea întreprinsă de dr. Dănuț Doboș din Iași care a studiat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
iubească, să se urască pe săturate, ca să poată muri în pace... Lăsați oamenii să soarbă tot vinul Bucuriei și al Tristeții mele: să-și coacă sufletele în spuza tăciunilor mei, până s or rumeni și s-or împlini! Către voi, cărturari, legiuitori și judecători ai pământului, grăiesc astăzi: — Lăsați oamenii să fie vii! 7 noiembrie 1955 Nu-mi găsesc locul - acesta este adevărul. și nici rostul. Nu sunt în stare să mai fac nimic din ceea ce cu atâta încredințare făceam până
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
CFR, la care nimeni dintre colegii noștri nu se aștepta. Totul sună și este absurd. Proverb românesc savuros, citit la ora 0.30, crud și direct, așa cum sunt toate marile vorbe de duh de extracție tradițională: Dacă toți ar fi cărturari, atunci care ar mai fi văcari?". Și tot în același stil, citit astăzi pe Net, într-un ziar românesc: "Adrian Păunescu cerșea prune", scrie Cornel Nistorescu. Afirmație de o simplicitate năucitoare, dar care spune totul nu doar despre un personaj
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
societăți“, Viața studențească, 29 iulie 1987) PĂCURARIU Francisc „Îndemnul secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la o participare mai vie și mai largă la marile confruntări ideologice din lumea contemporană izvorăște dintr-o necesitate simțită de orice cărturar român atent la principalele direcții ale dezbaterilor teoretice de peste hotare și conștient de caracterul profund creator, original și eficient al unor poziții românești cristalizate față de ele.“ (Scînteia, 7 septembrie 1978) PĂUNESCU Adrian „N-am cerut să fiu primit în rândurile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă pentru eroul patriei“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) „Dar mai presus, pe inimile noastre, Toți, muncitori și cărturari, țărani, Am scris cu litere de foc, măiestre: Trăiască Ceaușescu! La Mulți Ani!“ („Lozinca inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1989) SZÁSZ János „[...] Și-o întrebare mă frământă: De nu m-ar fi luat EL la sine, Partidul, dându-mi febra sfântă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
află matca puterea și cuvântul Și omenirea noastră, solarul meu Partid.“ („Partidului“, România liberă, 20 decembrie 1973 „Cel de-o seamă cu lumina, De la sânul doinei dat să ne apere grădina. Vivat, crescat, floreat! Cel viteaz, cel Bun, cel Mare Cărturar, obștean, bărbat Veghetor de dor și soare, Vivat, crescat, floreat!“ („Vivat, crescat, floreat! Colind la cel de-un vis cu țara“, Luceafărul, 28 ianuarie 1978) ȚIC Nicolae „Cred că marea ambiție a scriitorului angajat de azi este aceea de a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cum i-am zice noi astăzi, ne putem închipui ce carte vor fi știut preoții satelor în veacurile de dinaintea acestuia. În afara învățăturii sporadice, au fost cunoscute în Ardeal patru nuclee unde s-a făcut școală de unde trebuiau să iasă adevărații cărturari ai satelor: Brașovul, Făgărașul, Blajul și Sibiul. Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului va rămâne pururi pomenită ca cea dântâi flacără culturală a românilor transilvăneni, dar mai ales pentru toții românii de pe latura de sud a Transilvaniei. Această biserică n-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mari au cântat cu mult «entuziasm», ca să-i placă tovarășului de la regiune: Zdrobite cătușe în urmă rămân, În frunte-i mereu muncitorul, Stăpân pe destin e poporul. Trăiască, Trăiască Republica noastră În marș de năvalnic șuvoi, Revărsat. Muncitori și țărani, Cărturari și ostași Zidim România republicii noi! În «entuziasmul general», serbările s-au încheiat cu o telegramă de felicitare și de mulțumire din partea sătenilor către mult iubitul și stimatul conducător de partid și de stat Gheorghi-Dej, luptător pentru țară și popor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
limba de predare germană. Prin decretul imperial din 15 august 1871, se aprobă înființarea unui Gimnaziu Inferior de Stat din Rădăuți. 1 noiembrie 1872 - Încep cursurile, prin manifestări sărbătorești organizate, la 1 noiembrie 1872. Primul director al liceului a fost cărturarul Ernst Rudolf Neubauer, profesor de istorie la Cernăuți al lui Mihai Eminescu. 1878 - Liceul din Rădăuți se transformă din liceu real în liceu clasic. 18 octombrie 1880 - Prin decizia împăratului Francisc Iosif, liceul se întregește cu clase din cursul superior
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93270]