3,909 matches
-
Garabed din cartierul Durghut-Fiksi din Atena, devenind astfel Vazken Vartabed. În toamna anului 1943 (lunile octombrie și noiembrie), arhimandritul Vazken Balgian (viitor catolicos de Ecimiadzin și patriarh suprem al tuturor armenilor) a petrecut la Mănăstirea Hagigadar o perioadă de pregătire canonică, fiind instruit de către preotul stavrofor Mampré Biberian (care gira din noiembrie 1942 funcția de locțiitor de prelat al Eparhiei Armene din România), care a stat cu el la Suceava și l-a ajutat la învățarea și aprofundarea Liturghiei și a
Vazken Balgian () [Corola-website/Science/304666_a_305995]
-
fugă, în germană Fuge, în franceză și engleză fugue, a avut de-a lungul timpului mai multe înțelesuri și utilizări. Astfel, în Evul Mediu, termenul fusese larg folosit pentru desemnarea oricărui tip de piesă muzicală scrisă și interpretată în stil canonic, în timp ce în vremea Renașterii a ajuns să desemneze specific lucrări muzicale de imitație. Începând cu secolul al 17-lea, termenul "fugă" a început să desemneze folosirea să în sensul de astăzi, cel mai complet procedeu muzical de imitare contrapunctuală. O
Fugă (muzică) () [Corola-website/Science/304696_a_306025]
-
a stabilit discutarea cazului la ședința următoare a Sfântului Sinod , programată pentru 8-9 iulie 2008. În plenul Sinodului, ÎPS Nicolae și-a recunoscut vina și „și-a cerut iertare și a fost iertat”. Anterior, cazul a fost dezbătut de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, condusă de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Aici, părerile au fost împărțite, întrucât ambele tabere din BOR, atât cea așa-zis tradiționalistă, cât și cea ecumenistă, au fost bine reprezentate. A fost adoptată o soluție
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
care i-a acordat ca urmare iertarea, însă a interzis categoric pe viitor împărtășirea clericilor și laicilor ortodocși în alte Biserici creștine, precum și concelebrarea Liturghiei, a Sfintelor Taine sau a ierurgiilor cu slujitori ai altor culte, sub pedeapsa unor sancțiuni canonice severe. Interviuri
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
(în , în trad. "Strâmtoarea") este o mănăstire de pe Muntele Athos. este situată în nord-vestul peninsulei Athos și este subordonată canonic Patriarhiei de Constantinopol. Hramul mănăstirii este "Înălțarea Domnului". Obștea călugărilor de la Esfigmenu a refuzat actualizarea calendarului și se ghidează de aceea în continuare după calendarul iulian. În anul 1972 călugării de la Esfigmenou au arborat drapele negre în semn de protest
Mănăstirea Esfigmenu () [Corola-website/Science/303572_a_304901]
-
declarațiile de la dosar, activitatea mea de spionaj în dauna statului român și în folosul Vaticanului. Activitatea mea de spionaj a început la 1923, când Vaticanul m-a numit episcop romano-catolic la Timișoara. Activitatea mea de spionaj se baza pe dreptul canonic. În calitatea mea de episcop catolic, trebuia să dau din când în când rapoarte către Vatican despre cele ce se petrec în Eparhia mea.” Între 10 și 17 septembrie 1951 s-a desfășurat la București unul din cele mai sinistre
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
de Salamina, un anume Caius din Roma credea că Cerinthus, un gnostic, era autorul Apocalipsei lui Ioan. În secolul al treilea episcopul Dionisie din Alexandria respingea ideea că ea ar fi fost scrisă de un apostol, dar accepta cartea drept canonică. Dionisie credea că autorul era un al bărbat numit Ioan, și anume prezbiterul Ioan, învățătorul lui Papias, episcop de Hierapolis. Eusebiu din Cezareea a căzut mai târziu de acord cu Dionisie. Deoarece persoana autorului era una din considerentele necesare pentru
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
al lui Ioan, caracter care indică o dată ulterioară a scrierii. Cercetători cum ar fi Wellhausen, Wendt și Spitta au argumentat că a patra evanghelie este un "Grundschrift" adică „... o operă care a suferit interpolări înainte de a ajunge la forma ei canonică; era forma o unitate la modul cum era pe atunci.” F.C. Baur (1792-1860) a avansat ideea că evanghelia era pur și simplu o lucrare de sinteză a tezei și antitezei pe model hegelian — sinteză între teza iudeo-creștinătății (reprezentată de Petru
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
care erau puțin înțelese în mediul rural. În arhiva parohiei se păstrează evidențe riguros alcătuite, din care aflăm că preotul Vasile Coșbuc era implicat în orice acțiune care avea drept scop culturalizarea și promovare valorilor tradiționale ale satului românesc. Vizitele canonice ale vicarilor foranei Ștefan Buzilă sau Simion Pop (originar din Leșu), sau cea din 2 iulie 1938 a episcopului unit al Gherlei, dr. Iuliu Hossu (viitorul Cardinal), au consemnat buna rânduială și meticulozitatea preotului. Preotul Vasile Coșbuc a fost contemporanul
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
zece ani a predat tratatele „De Iustitia”, „De virtute Religionis” și „De Poenitentia” (dreptatea, virtutea religiunii și penitența sau spovedania). În 1976, în urma morții neprevăzute a eminentului jusrist belgian - Gustave Leclerc - a fost chemat să preia conducerea Facultății de Drept Canonic, unde a predat până în 1991. Tratatele prezentate au fost: „Dreptul Public Bisericesc (ecleziastic)”, în cle două tradiții specifice (occidental și oriental); „Dreptul Constituțional al Bisericii”, „Raporturile dintre Biserică și Comunitatea Politică”, „Dreptul Internațional”, „Dreptul mionorilor” (în sintonie cu specializarea pedagogică
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
În 1978 a fost invitat să predea același „Drept Public Bisericesc” și la „Institutum Utriusque Iuris” al Universității Pontificale Laterane. Pe lângă o intensă activitate publicistică, a plinit și funcția de Director al teologilor (1974 - 1976), Decan al Facultății de Drept Canonic (1979 - 1985), Vice-Rector și mai apoi Rector Magnific al Universității Pontificale Saleziene al Universității „Don Bosco” (1989-1991). Pe tot timpul activității sale didactice la Roma a desfășurat și o intensă activitate pastorală în diferite parohii romane; a contribuit în mod
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
parohii romane; a contribuit în mod eficient la promovarea laicilor (în Centrele de Formare teologică și apostolică), cu intervenții specifice teologiei morale sociale și raporturile dintre credință și politică. A colaborat la ultima fază de revizuire a codului de drept canonic străduindu-se mai apoi să promoveze primirea lui așa cum se cuvine în diferitele Biserici particulare vizitând în acest sens câteva sute de Dieceze, atât în Italia cât și-n afara ei,pentru prezentarea „marii discipline a Bisericii” (cum o numea
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
au recăpătat de curând democrația pentru a emana texte constituționale și organisme, cum ar fi Curtea Supremă, demne de marile tradiții europene. A focut parte dintr-un grup de lucru pentru revizuirea tuturor deliberărilor Conferinței Episcopale după promulgarea noului Cod Canonic. A colaborat cu Consiliul Pontifical pentru promovarea unității creștinilor în redactarea „Noului Director Ecumenic” (1993). Pe 4 iunie 1991 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop al celei mai vechi dieceze din Piemonte, ca arhiepiscop mitropolit de
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
și apreciat voi în acești ani pentru calitățile sale, la fel și eu tocmai pentru aceste calități l-am voit, aici la Roma". În acest oficiu vine ca succesor al Cardinalului Angelo Sodano, demisionar pentru împlinirea vârstei, așa cum prescrie Dreptul Canonic. Pe 29 august 2006 chiar el l-a anunțat pe succesorul său (în persoana lui Angelo Bagnasco) numirea din partea papei, numire care va intra în vigoare tot pe 15 septembrie. În data de 6 septembrie 2008, în cursul vizitei președintelui
Tarcisio Bertone () [Corola-website/Science/303946_a_305275]
-
umanismului ca andromorfism și argumentează necesitatea ginomorfismului pentru întregirea umanismului. În ultima parte a cărții: „Stăpânire, mediere, sacrificiu”, completează tabloul cauzelor care conduc la păstrarea femeilor ca umbre ale gândului filosofic și nu ca “gânduri ale umbrei”, prin analiza relației canonice între „gânditori/creatori” și femei ca mijloace pentru scopurile creatorilor, sistematic împiedicate să aibă acces direct la producerea de "weltanschauung." Exemplul paradigmatic pe care îl dezvoltă, pentru cazul culturii române, este cel al Anei lui Manole, din legenda "Mănăstirea Argeșului
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Calvaria"", . Prima construcție certă al locului actualei biserici, aflată în imediata apropiere a bastionului nordvestic al cetății pentagonale a Sătmarului, numită colina toboșarilor, a fost capela Calvaria construită în anul 1844 de către episcopul János Hám, după planurile lui Albin Tischler, canonic titular și paroh al comunei Urziceni, spre a servi călugărilor iezuiți. Datorită solului netasat al dâmbului artificial pe care fusese înălțată, pereții bisericii au început să se fisureze astfel încât, în anul 1908, a devenit necesară reconstruirea clădirii. Reconstrucția a fost
Biserica Calvaria din Satu-Mare () [Corola-website/Science/304404_a_305733]
-
diferențe majore: viața izolată pe care o duceau esenienii și sistemul mult mai complex de norme care le reglementau comportamentul. Astăzi există grupări religioase care se declară descendenți ai esenienilor, unele dintre acestea susțin că Biblia, dar și alte scrieri canonice, au fost modificate prin traducerile făcute, cu scopul de a schimba adevărata credință. Unele dintre doctrinele și practicile esenienilor se regăsesc mai târziu în evanghelii: - Practicarea botezului. - Combaterea fariseilor și saducheilor. - Îndemnuri la blândețe și supunere, spre a fi pe
Esenieni () [Corola-website/Science/312610_a_313939]
-
că văduvele, orfanii, săracii, persoanele cu handicap și șomerii pot avea drepturi asupra averii tale deoarece nu își pot utiliza forța de muncă, de asemenea mai au dreptul la avere oamenii care datorită situației financiare nu au putut studia. Legislația canonică o tratează ca pe o taxă religioasă obligatorie și o reglementeză în detalii: se specifică bunurile impozabile, categoriile de persoane care trebuie să plîtească impozitul și cel cărora le este destinat. Cuantumul variază între 3-10% în funcție de bunuri. Dania poate fi
Stâlpii islamului () [Corola-website/Science/312611_a_313940]
-
teritoriul Imperiului Akkadian, pe care erau gravate liste de cuvinte sumero-akkadiene. Aceste tăblițe au fost descoperite la Ebla (Siria modernă) și datează din jurul anului 2300 î.Hr. Glosarul Urra=hubullu ce datează de la începutul mileniului al II-lea î.Hr. este versiunea canonică babiloniană a acestor vocabulare sumeriene bilingve. Erya, un dicționar chinez din secolul al III-lea î.Hr. (aprox.), a fost cel mai vechi dicționar monolingv care s-a păstrat. Deși unele surse susțin că Shizhoupian din jurul anului 800 î.Hr. ar fi
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
de Sergiu Celibidache. Biserica din Berlin a fost deservită de următorul personal clerical: Ca urmare a bombardamentelor aliate efectuate asupra Berlinului biserica românească este distrusă în 2 mai 1945. În timpul regimului comunist parohiile ortodoxe române din Europa de Vest au fost subordonate canonic episcopiilor ortodoxe aflate sub ascultarea Patriarhiei de Constantinopol. Asupra preoților trimiși de Patriarhia de la București a planat suspiciunea colaborării cu regimul comunist din România. Astfel, din nefericire, majoritatea parohiilor ortodoxe române nu au avut o administrație canonică care să le
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
au fost subordonate canonic episcopiilor ortodoxe aflate sub ascultarea Patriarhiei de Constantinopol. Asupra preoților trimiși de Patriarhia de la București a planat suspiciunea colaborării cu regimul comunist din România. Astfel, din nefericire, majoritatea parohiilor ortodoxe române nu au avut o administrație canonică care să le mențină în comuniune cu Biserica Ortodoxă Română. Între 1945-1958 parohiile ortodoxe române din Europa Occidentală s-au aflat sub păstorirea mitropolitului Visarion Puiu, excomunicat de Patriarhia de la București și condamnat în contumacie la moarte de către Tribunalul Poporului
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
Berlin și Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe pentru Germania și Europa Centrală. În 12 ianuarie 1994 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române verifică și confirmă alegerea Prea Sfințitului Episcop Vicar Dr. Serafim Făgărășanul, dând Gramata Patriarhală prin care este confirmată înființarea canonică a Mitropoliei și numirea primului ei Mitropolit. Imediat i se încredințiază de către partea română conducerea Comisiei de Dialog cu EKD-ul. La 5 iunie 1994 este instalat la München. Mitropolia a avut la acea vreme în jurisdicția canonică proprie teritoriul
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
confirmată înființarea canonică a Mitropoliei și numirea primului ei Mitropolit. Imediat i se încredințiază de către partea română conducerea Comisiei de Dialog cu EKD-ul. La 5 iunie 1994 este instalat la München. Mitropolia a avut la acea vreme în jurisdicția canonică proprie teritoriul Germaniei, Austriei, Luxemburgului, Danemarcei, Suediei, Finlanda și Norvegia. După evaluarea făcută de IPS Serafim Joantă astăzi trăiesc în Germania și sunt membrii ai eparhiei lui peste 300.000 de români botezați ortodox.
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
apărute în Germania, în prima jumătate a secolului XIX. Apariția unui nou repertoriu centrat pe ultimele simfonii ale lui Haydn și Mozart și Simfonia a IX-a de Beethoven, a ajutat la extinderea orchestrei simfonice. În același timp, același repertoriu canonic a făcut acceptarea lucrărilor noi mult mai dificilă. Prima simfonie a lui Beethoven a apărut pe scena muzicală în anul 1801, când muzica instrumentală în general, în special simfonia, a început să se bucure de o creștere fără precedent în
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
scrisese cu zece ani în urmă și l-a încredințat episcopului Demosten, spre păstrare . Datorită conjuncturii materiale nefavorabile a episcopiei pentru care a fost hirotonit, PS Demosten și-a stabilit reședința episcopală la Mănăstirea Brădățel din județul Suceava, de unde coordonează canonic și administrativ întreaga regiune episcopală a Neamțului. PS Demosten participă frecvent la diferite slujbe de sfințire de biserici sau la hramuri ale bisericilor de stil vechi.
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]