3,766 matches
-
nu susține îndeajuns cauza lor, se organizează curînd într-o Uniune Sfîntă a catolicilor sau Ligă Sfîntă, din care Henri de Guise caută să facă un instrument al ambițiilor sale personale. Între cele două, "politicii" sau "malcontents" îi grupează pe catolicii moderați, mai ales ofițeri care doresc ca regalitatea să se plaseze deasupra grupărilor. Ei sînt susținuți de ultimul fiu al lui Henric al II-lea, François, duce de Alençon, ambițios și încurcă-lume, care, pe deasupra, mai duce și o politică personală
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Navarra ca succesor al său. Henric al IV-lea. Dar acesta, devenit Henric al IV-lea, rege al Franței și al Navarrei, promite în zadar să mențină religia catolică și să studieze posibilitatea de a se converti, întrucît chiar catolicii regaliști, rămași fideli lui Henric al III-lea, îl părăsesc. Noul rege trebuie așadar să se gîndească la cucerirea regatului său cu trupe protestante. El îl învinge de două ori pe ducele de Mayenne în Normandia (la Arques, septembrie 1589
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de Sully, sau de catolici care i s-au raliat încă din timpul Ligii. Reluînd opera întreruptă a lui Francisc I și a lui Henric al II-lea, el supraveghează îndeaproape marile instituții ale statului. Parlamentele nu mai pot prezenta observații critice decît după înregistrarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în două ramuri după abdicarea lui Carol Quintul în 1556. În 1609, Henric al IV-lea este la un pas de un război împotriva împăratului în legătură cu succesiunea ducatului de Clèves. Dar la 14 mai 1610, el este asasinat de Ravaillac, catolic exaltat care a afirmat că ar fi acționat singur (document 2, p. 195). DOCUMENT 1 Un episod din războaiele religioase în Auvergne Jean Burel (către 1540-1603), burghez din Puy și înfocat partizan al Ligii, a lăsat un jurnal prețios în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
socotim și faptul că soldații contribuiau adesea la răspîndirea ciumei. DOCUMENT 2 Loialitate monarhică, patriotism și toleranță în 1610 Protestantul Philippe Duplessis-Mornay (1549-1623), guvernator al orașului Saumur din 1589, anunță, la 19 mai 1610, adunării orașului, compusă din protestanți și catolici, moartea lui Henric al IV-lea, asasinat cu cinci zile mai devreme. "Domnilor, avem de rostit aici o tristă și detestabilă veste. Regele nostru, cel mai mare rege pe care Creștinătatea l-a avut de 500 de ani încoace, care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un asediu de 13 luni (1627-1628), permite ruinarea partidului hughenot: edictul de la Alais (1629) îi lipsește pe protestanți de avantajele politice și militare pe care li le concedase edictul din Nantes, menținîndu-l totuși pe acesta, spre marea nemulțumire a majorității catolicilor. În sfîrșit, Richelieu, foarte neliniștit de politica ambițioasă a împăratului Ferdinand al II-lea, îi încurajează pe ascuns pe toți adversarii acestuia. Richelieu și regimul de război. În 1630, un complot de curte, care îi regrupează în spatele Mariei de Medici
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
emigrarea este interzisă celorlalți reformați, sub pedepsele cele mai grave. 200.000 dintre ei părăsesc totuși Franța pentru a se refugia în țările Europei protestante (Olanda, Anglia, Brandeburg). Coreligionarii lor rămași în regat, care sînt considerați toți oficial NC (noi catolici), opun o rezistență pasivă și se străduiesc să-și practice în mod clandestin cultul reunindu-se în "deșert", adică în locuri îndepărtate. În 1702, la chemarea unor predicatori și profeți, țăranii protestanți din Cevennes cămășarii se ridică și, pentru a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
victorios și scîrțîielile minore devin mijloace de blocare; apar tulburări și nemulțumiri. Tulburare religioasă cu reluarea conflictului cu papa, căruia i se confiscă statele în 1809 și care refuză să dea *investitura canonică episcopilor favorizînd astfel apropierea dintre regaliști și catolici. Tulburare economică și socială ca urmare a Blocadei continentale, a dificultăților de aprovizionare, a creșterii apăsării impozitelor indirecte, "drepturile reunite": au loc răzmerițe la Caen în 1812, trebuie împușcați oameni pentru a da exemple și burghezia începe să se teamă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la aspirațiile și la dezbaterile timpului, romantismul găsește un ecou larg. El este inseparabil de o întoarcere la religios, care, după distrugerile revoluționare, se manifestă în afara Bisericilor și în sînul acestora. Așa stau lucrurile la protestanți cu "trezirea" și la catolici cu mișcarea mennaisiană. Félicité de Lamennais, în al său Eseu despre indiferența în materie de religie, în 1819, invită Biserica din Franța să privească înspre Roma, să rupă cu tradiția gallicană, să se elibereze de sub tutela statului. După revoluția din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic și de ordinea regăsită, catolicii îl susțin masiv pe "noul Constantin", armata apreciază gloria pe care i-o conferă Războiul Crimeii din 1854-1856 împotriva Rusiei; în sfîrșit și mai ales, satele profită de ordinea și de prosperitatea generală. Hrănit cu idei saint-simoniene, împăratul se interesează
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
brusc capăt speranțelor italiene, are mai multe motive. Unul dintre cele mai importante rezidă în dorința sa de a menține independența Romei. Dar amenințarea că această politică ezitantă ar putea totuși apăsa asupra puterii temporale a papei îi alarmează pe catolicii intransigenți. Din acest moment se afirmă îndepărtarea lor de Imperiu. În ceea ce o privește, burghezia afacerilor este îngrijorată de politica de liber schimb adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez în 1860. După pierderea acestor susțineri
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a învățămîntului congregaționist. Legea din 1867, cu școlile de cătun, este la originea unei mai bune pătrunderi a instrucției la sate și asigură existența școlilor laice feminine. Crearea, printr-o circulară, de cursuri secundare publice pentru fete, antrenează ruptura între catolici, deja ostili, și Duruy, căruia îi cer demisia. Dar în domeniul social ideile lui Napoleon al III-lea se fac și mai direct simțite. Trimiterea de delegați muncitori în Anglia, la Conferința asociațiilor Trade Unions și manifestul celor Șaizeci, în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
abolește sclavia în colonii, sclavia din care trăiau plantațiile. Prima jumătate a secolului al XIX-lea vede întărindu-se influența franceză în Levant. Misiunile catolice, bazîndu-se pe "capitulațiile" din secolul al XVI-lea prin care Imperiul Otoman acorda Franței protecția catolicilor din imperiul său, își extind acțiunea, în special în domeniul școlar, pe lîngă maroniți, greco-catolici și, în curînd, pe lîngă toți creștinii din Orient. Foarte puternică în Siria (teritoriul include actualul Liban), prezența culturală și economică a Franței se afirmă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
arată fragilitatea Cartelului. Radicalul Herriot, primar al Lyonului, formează un guvern cu susținere (dar fără participare) socialistă. După calmarea religioasă a Blocului național, care a restabilit relațiile diplomatice cu Sfîntul Scaun, el reanimă lupta anticlericală, întîlnind o vie opoziție a catolicilor, susținuți de niște mase care nu au uitat "fraternitatea din tranșee". Mai ales Herriot, a cărui politică financiară îi neliniștește pe cei avuți și pe posesorii de economii, este victima unei crize de încredere care îl constrîge să demisioneze după ce
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți sufletele; ele sînt în număr de șapte: botezul, mirungerea, penitența (sau confesiunea), euharistia (sau comuniunea, împărtășania), maslul, hirotonisire, căsătorie. Salică (lege). Lege a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înseamnă, la origine, pământul locuit sau lumea, a fost folosit de timpuriu de către Părinții Bisericii. Atât titlul de „patriarh ecumenic”, cât și calificativul de „Sinoade ecumenice” indicau universalitatea teritorială a Bisericii, în opoziție cu Biserica locală, provincială. Un alt cuvânt - catolic -, folosit mai întâi de Sfântul Ignatie Teoforul (†107) pentru a indica nu numai răspândirea credinței, dar și a ortodoxiei ei, este aproape sinonim cu termenul oikumene. Sfântul Irineu (†202) preciza că Biserica este răspândită pe tot pământul și ea deține
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
necesar pentru partid, pentru statul polonez să acorde atenție sentimentelor, problemelor de interes național, cultural și istoric și să se asigure că ele partidul și guvernul devin reprezentanții acestor probleme, a acestor sentimente și să ia această armă din mâinile catolicilor și a Solidarității ("Shorthand...": 1981, nepaginat; subl.m.). Naționalismul, sau, în termeni romantic leniniști, "patriotismul revoluționar socialist" (Răducu, Deliman: 1983) însemna deci o "armă" pentru disciplinarea ideologică a societății, dar și un cadru cognitiv al partidului "fortăreață" și al secretarului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Denumirea obiectivelor alocată teritorială - mii lei - ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Județul Alba TOTAL 9.860 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Repararea Catedralei Arhiepiscopiei Româno-Catolice Alba Iulia și reabilitarea, 900 Municipiul reamenajarea, modernizarea și mansardarea Alba Iulia clădirii principale a Seminarului Liceal (Liceul Teologic Româno Catolic) Majlath Gusztav Karoly ────────────────────────────────────────────────────────────────��───────────── Reparații la Biserica Reformată Aiud 350 ─────────────────────────────────────────────────────── Municipiul Aiud Reabilitare străzi, înlocuire rețele de distribuție apă, pod pietonal Strada Voluntarilor, cheltuieli de capital 900 și studii de fezabilitate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Municipiul Blaj Canalizare, cheltuieli de capital și studii de fezabilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
intelectuali evrei cu argumente asem? n?toare celor folosite de dr.�Joseph Goebbels; a atacat �opera lui Hal�vy� despre hugheno? i, consider�nd? o drept o �ncercare (a unui compozitor evreu) de a? i �nvr? jbi pe protestan? i ? i pe catolici 39. Cuza n? ar fi trebuit s? se agite at�ț de mult. �n acest Municipium Judaeorum al lui nu se află nici un Heine sau Borne, nici un Hal�vy sau, apropo de el, vreun Meyerbeer. Nici un Karl Marx, nici un Einstein, nici un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prea moderat? 133. ?i? a exprimat dispre? ul fă?? de religie: �Innocen? iu Clain a fost un preot prost, un c? lug? r prost ? i un prost convertit, dar tocmai din cauza aceasta a fost un bun rom�n�. Sau: �N? am venit �n Oradea catolic? sau �n Blajul catolic, ci �n Blajul ? i Oradea rom�ne? ți�134. La �ntoarcere, Iorga a publicat dou? c?r? i: Leg? turile Principatelor Rom�ne cu Ardealul trata problemă rela? iilor istorice dintre rom�nii de pe ambele versante ale Mun? ilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ial adev? rate, ele scot �n eviden?? esen? a problemei). Situa? ia Universit?? îi de la Cern? u?i �n 1920: Num? rul de studen? i Credin? a Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodoc? i (rom�ni, lipoveni, al? i ortodoc? i) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credin? e 31 n/a Evrei 506 574 �n Basarabia, �n ? colile elementare, propor? ia dintre rom�ni sau alte na? ionalit?? i ? i evrei pare mult mai echilibrat?. �n oră? e, evreii s�nt reprezenta? i �n num? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german transilv? nean, plus c? era greco? catolic. Iorga insistă asupra �odioasei sale culturi subgermane ? i maghiare� ? i asupra mediului s? u catolic transilv? nean chezaro-cr? iesc. El consideră morală cre? țin? ? i constitu? ionalismul lui Maniu drept �ipocrizie�. Odat? , Maniu st? tea l�ng? Vera, șo? ia fiului s? u Mircea, de cealalt? parte fiind Mircea. Maniu a luat o felie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a administrat lui Maniu cea de pe urm? insult? , vorbind despre el �că despre un str? în�. Iorga explică cum acest �str? în� dirijase �nc? din 1918 politică Rom�niei. Nici m? car nu era lipsit de patriotism, de? i era catolic. Dar nu un catolic că Inocen? iu Clain, care transformase catolicismul �ntr? o arm? �n m�na celor asupri? i. Din cauza educa? iei calviniste primite la Zal? u, Maniu s? a �nscris la Universitatea de la Budapesta unde s? a dedicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea de pe urm? insult? , vorbind despre el �că despre un str? în�. Iorga explică cum acest �str? în� dirijase �nc? din 1918 politică Rom�niei. Nici m? car nu era lipsit de patriotism, de? i era catolic. Dar nu un catolic că Inocen? iu Clain, care transformase catolicismul �ntr? o arm? �n m�na celor asupri? i. Din cauza educa? iei calviniste primite la Zal? u, Maniu s? a �nscris la Universitatea de la Budapesta unde s? a dedicat excesiv studierii legii lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a Poloniei care transcendea lumea material?. El nu credea �n r? u sau �n bine �n rela? iile cu alte na? iuni, ci doar �n for?? ? i sl? biciune. Nu este de mirare c? Biserică Catolic? era �ngrijorat?. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul �Solidarit?? îi�, A. Michnik, de? i �l condamn? pe Dmowski că ? ovin, obscurantist ? i xenofob, �i recunoa? te totu? i �realismul extrem�. Pentru str? lucitul istoric ? i intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era �principalul teoretician al realismului politic din Polonia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]