6,690 matches
-
de forță demuncă n.a.), dezvoltându-i înclinațiile bune și cunoștințele printr-o educație adecvată". (Vovelle, 2000, p. 9) Așa ajungem din nou la "Sfânta Trinitate" a luminilor de care vorbea Gert Biesta: rațiune, autonomie, educație; dar această triadă s-a centrat preponderent pe educația rațiunii (eliberarea acesteia de "idoli") ignorând influența destabilizatoare a dimensiunii afectiv-instinctuale a omului; de fapt, se considera că prin cultivarea rațiunii aceasta devine capabilă să țină sub control partea considerată întunecată a omului (doar era una din
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Santos) (fig.1.22) realizează prima tromboendarterectomie la nivelul segmentului iliofemural al unui pacient în vârstă de 66 ani, restabilind astfel permeabilitatea arterială. 1946 Primul laborator vascular identificabil a fost condus de către Robert Linton la Massachusetts General Hospital. Explorările erau centrate pe activitatea simpatică (teoria la modă) și constau în principal din determinarea temperaturii cutanate și a rezistențelor electrice 1. 1947 - Arthur Voorhees (fig.1.23) utilizează prima proteză vasculară (din VinyonN)9. 1948 - Jean Kunlin (fig.1.24) , elev al
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
procesării de date și simulării în scop de cercetare și antrenament iar Stanford Virtual Vascular Laboratory și succesorul său ASPIRE (Advanced Surgical Planning Interactive Researche Environment) pentru efectuarea de versiuni terapeutice chirgicale în cazul unui anumit pacient. Proiectul ViVa este centrat pe descrierea 3-D a geometriei și fluxului vascular cu ajutorul simulării computerizate pentru diferite detalii ale geometriei vasculare 1 în urma parcurgerii mai multor etape: procesarea imaginii și segmentarea; vizualizarea volumelor 3-D în timp real; reconstrucția geometriei 3-D; generarea de “3-D mesh
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
din Așa grăit-a Zarathustra "Viziunea și enigma" și "Convalescentul", interpretează repercutarea doctrinei reîntoarcerii asupra existenței umane și consecințele practico-morale care derivă de aici, este evident efortul său de a citi și ilumina textul nietzschean cu ajutorul propriei concepții asupra Daseinului centrată pe ideea că mișcarea originară a vieții umane are caracterul praxisului și este întemeiată pe posibilitatea sa de a fi și pe temporalitate. În acest sens Heidegger dă la iveală autentice fragmente de bravură hermeneutică. De exemplu analiza fragmentului "Cum
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
autorul american ignoră diversitatea manifestărilor comportamentelor sociale. El a înțeles acest lucru și s-a întrebat în ce măsură personalitatea reprezentativă oferă un numitor comun pentru identitatea indivizilor din cadrul aceleiași culturi. R. Linton a observat că "unele culturi relevă o integrare net centrată pe o singură atitudine sau valoare", în timp ce altele își găsesc specificul în combinarea mai multor valori. Numeroase culturi par să includă un număr considerabil de atitudini și de valori, care sunt toate importante, fiecare servind drept punct focal pentru integrarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
au și o latură artistică dezvoltată. Pe scurt, sunt oameni cu spirit, alături de care nu te poți plictisi". Din acest text putem formula două interpretări diferite: (1) Există culturi care au o valoare dominantă ("unele culturi relevând o integrare net centrată pe o singură atitudine sau valoare", în termenii lui Ralph Linton, cum este cea germană, franceză și engleză) și altele care nu au o valoare definitorie, ci sunt caracterizate de combinarea mai multor valori (cum este cazul României și românilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
materialul de specialitate apărut până la acea vreme și o constatare a tuturor calităților și defectelor acestor materiale; p. 115, r. 16 17 : „toarnă deodată toate greutățile de scriere și cetire pe capul copilului” toată munca în scop educațional trebuie 92 centrată pe nevoile elevului și ar trebui să se raporteze la particularitățile acestuia, evitându-se surplusul de sarcini; p. 116, r. 35 38 : „Dacă abecedarul răposatului Șvartz ar fi fost bun, (...) o mie de Metode nouă de-ar fi apărut, nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
presiunile și de gradul în care acesta îi afectează cariera. În sistemul nostru de învățământ directorul tinde să ocupe locul principal în școală, atât în privința controlului activității cât și a promovării în carieră. Deci, prioritățile de răspuns ale profesorului sunt centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mai ales socio-educativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
prelungi dincolo de adolescență, până în tinerețe inclusiv, datorită influențele ulterioare ale mediului. În general, nu toate cercetările sprijină ideea conform căreia cei mai mulți adolescenți trăiesc o autentică criză de identitate (Feldman și Elliot, 1990). La rândul lui, G. Allport elaborează o teorie centrată pe ideea dezvoltării stadiale a Eu-lui, din copilărie până în adolescență, realizând distincția dintre Eu (Proprium) ca ”formă de organizare dinamică a proceselor subiective prin care ne raportăm conștient la lume și la noi înșine” și imaginea de sine referitoare la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
familiilor lor etc.); b) stabilește programul activităților cu familia (întâlniri colective, consultații individuale, lectorate, lecții deschise etc.) și îi consultă pe părinți, reținând propuneri și sugestii venite din partea acestora; c) definitivează tematica generală a adunărilor colective cu părinții - cele obligatorii - centrate pe situațiile instructiv educative specifice clasei pe care o conduce; d) mediază eventualele stări conflictuale apărute în relația profesor - elev - părinte; e) pregătește și conduce adunările colective, armonizează posibilele puncte de vedere discordante; f) ține permanent legătura cu părinții (prin
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
puterii reale a acesteia. Această putere, derivată din libertatea - conferită prin planul cadru de Învățământ - de a decide asupra unui segment al Curriculumului Național, este aceea care dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de Învățare ale elevilor. Întrucât programele școlare centrate pe obiective nu mai asociază În mod univoc unor conținuturi o alocare temporală și o anumită succesiune, prescrise fără drept de apel, rolul profesorului În conceperea și organizarea activității În clasă devine mult mai important. Responsabilitatea sa față de abilitățile create
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
tot mai mult în științele educației. Avînd în vedere aceste argumente, tema cercetării a fost formulată astfel: Parteneriate școală-familie-comunitate. Studiu de caz în județul Alba o cercetare calitativ-cantitativă. Așa cum am văzut în capitolul precedent, concluziile cercetărilor despre parteneriatele școală-familie-comunitate se centrează pe rolul părinților în creșterea oportunităților învățării pentru succesul școlar al elevilor. În acest sens, au fost făcute progrese importante în teoria implicării părinților în educația copiilor. Cercetarea întreprinsă se înscrie în această tendință, dar nota ei particulară rezidă în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
regulile generale, reacțiile tipice față de evenimente. Combinînd coeziunea internă și integrarea externă, primele două dimensiuni ale patternului familial, sînt definite patru tipuri extreme de coeziune a grupului: Familiile de tip PARALEL sînt caracterizate de: • închidere grupul familial e domestic, trăiește centrat pe sine, nu caută contacte exterioare; • autonomie în interiorul familiei fiecare are teritoriile sale, destinul propriu: activitățile nu sînt comune; rolurile domestice sînt puternic diferențiate; domeniile de interes ale membrilor familiei nu concordă niciodată. Familiile de tip BASTION sînt caracterizate prin
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Thom, Fr. (1993), Limba de lemn, Humanitas, București Weitzman, E. A.; Miles M. B. (1998), Computer Programs for Qualitative Data Analysis. A Software Sourcebook (ediția a 2-a), Thousand Oaks Zamfir, C. (coord.), Zamfir, E. (contribuție specială) (1997), Pentru o societate centrată pe copil, Editura Alternative, București Yin, R. (2002), Case Study Research: Design and Methods (ediția a 3-a), CA: Sage Publishing, Thousand Oaks *** (2000), Rolul părinților în sistemele educaționale din Uniunea Europeană, Eurydice, Rețeaua de informare asupra educației în Europa *** (2002
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
eficientă, pregătindui În același timp pentru autoînvățare și educație permanentă pe tot parcursul vieții. Prin metodele activ-participative pe care se bazează procesul de Învățământ actual, elevii devin subiecți activi, coparticipativi la propria formare. Din acest punct de vedere, volumul “Învățarea centrată pe competențe” este un ghid folositor profesorilor, indiferent de materia pe care o predau. Conf. Dr. Ing. Dan Dorin Facultatea de Textile-Pielărie și Management Industrial Iași Universitatea Tehnică « Gh.Asachi Iași Motto: R.Dottrens I. INTRODUCERE Problematica procesului formativ este
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
vazută ca alternativă la metoda tradițională pentru modul de predare al noilor cunoștințe. Aceste transformări au urmărit o sporire a impactului Învățării asupra elevilor, și al predării oricărei discipline În general. Aceasă metodă de Învățare aduce ca noutate Învățarea activă, centrată pe elev. Prin ea elevul Își menține o stare de atenție care predispune la Învățare. Expunerea atractivă și dinamică are un avantaj determinant. Ea reduce impresia pierderii de timp impulsionând totodată, „viteza” de Învățare. Pentru noile generații de elevi a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
caracterizată o activitate de integrare? Drept activitate de integrare poate fi calificată cea care prezintă următoarele caracteristici : 1. O activitate În care elevul este actor; după cum spunea Le Boterf ; Spre deosebire de binecunoscuta pilă, competența se uzează, dacă nu este utilizată”. Activitatea centrată pe profesor nu poate fi În nici un caz considerată activitate de integrare, deoarece aceasta presupune ca mobilizarea resurselor să fie efectuată de elevul Însuși. 2. O activitate care Îl determină pe elev la mobilizarea unui ansamblu de resurse: cunoștințe, experiențe
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
o diferențiere cât mai fină a secvențelor unui proces de Învățare. Astfel, s-au avut În vedere următoarele șase secvențe vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Un curriculum centrat pe competente, valori și atitudini poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului. Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de Învățare relevante pentru
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
vizând structurarea operațiilor mentale: percepție, interiorizare primară, construire de structuri mentale, transpunere În limbaj, acomodare internă, adaptare externă. Un curriculum centrat pe competente, valori și atitudini poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului. Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de Învățare relevante pentru elevi și poate spori aceasta relevanta prin utilizarea unui larg evantai de instrumente și resurse didactice: problematizarea, lucrul pe proiecte
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
evaluat prin stabilirea unor seturi de criterii/indicatori de performanta. Se trece astfel de la asigurarea egalității șanselor de acces și de tratament pedagogic, la egalitatea de cerințe. Conform obiectivelor de guvernare din prezent, una dintre consecințele pozitive ale curriculum-ului centrat pe competențe este creșterea gradelor de libertate a profesorului În implementarea curriculumului În interiorul fiecărei discipline. Curriculumul național va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcție de caracteristicile elevilor și
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
acest domeniu. Proiectarea curriculumului pe competențe vine În Întâmpinarea achizițiilor cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează În mod exemplar transferul și mobilizarea cunoștințelor și a deprinderilor În situații/contexte noi și dinamice. Modelul de proiectare curriculară centrat pe competențe simplifică structura curriculumului și asigură o mai mare eficiență a proceselor de predare/Învățare și evaluare. Acesta permite operarea la toate nivelurile cu aceeași unitate: competența, În măsura să orienteze demersurile tuturor agenților implicați În procesul de educație
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
pe obiect de studiu și se formează pe toată durata Învățământului. Competențele specifice se definesc pe obiect de studiu și se formează pe durata unui an școlar. Ele sunt deduse din competențele generale, fiind etape În dobândirea acestora. Un curricullum centrat pe competențe poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului și adultului care continuă Învățarea. Din această perspectivă, anumite competențe pot să fie social determinate, ca
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de studiu și se formează pe durata unui an școlar. Ele sunt deduse din competențele generale, fiind etape În dobândirea acestora. Un curricullum centrat pe competențe poate răspunde mai bine cerințelor actuale ale vieții sociale și profesionale, ale pieței muncii, centrând demersul didactic pe achizițiile concrete ale elevului și adultului care continuă Învățarea. Din această perspectivă, anumite competențe pot să fie social determinate, ca răspuns la nevoile concrete ale comunității În care funcționează școala, iar relațiile școală - familie comunitate pot avea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]