13,600 matches
-
comandamentelor teritoriale). 7. - Vor extrage din aceste instrucțiuni datele esențiale asupra obligațiunilor ce revin autorităților și întreprinderilor care folosesc evreii la munca obligatorie (prezența, control, sancțiuni, drepturi, program), aducându-le la cunoștința acestora. II. - Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale). 1. - Centralizează pe cercuri de recrutare, situațiile anexă No. 2 și 3, care se vor găsi la Marele Stat Major - Secția I-a, Biroul 10, în ziua de 10 ale fiecărei luni, precum și situațiile anexe No. 1, 4, și 5 care se
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în baza ordinului M.St.M. Nr. 83.550 din 13.V.1942 și Instrucțiunile Generale Nr. 55.500 din 27 Iunie 1942. În acest scop, corpurile de armată (teritoriale) vor înainta odată cu raportul lunar, o dare de seamă anexă, centralizată pe corpul de armată, în care să se arate pe cercuri teritoriale, garnizoane și șantiere, realizările înfăptuite și anume: 1. Pentru reparațiunile și terminarea localurilor: a/ Denumirea localului de reparat sau construit. b/ Numărul mediu lunar al meseriașilor. c/ Numărul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și ale Comisiei Interministeriale referitoare la evrei, care apar în presă, punându-le în aplicare înainte de a sosi ordinele M.St.M. b) - La data de 1 Aprilie 1943, va sosi la Marele Stat Major o situație, după modelul alăturat, centralizată pe Corpul Teritorial. c) - Situația cerută cu ordinul Nr. 938.850 din 10 Ianuarie 1943, se trimite la data indicată, fiind necesară ca o primă documentare asupra modului cum a activat Centrala Evreilor din România. Rugăm dispuneți de urmare. D.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
înainta M.St.Major o situație numerică de evreii din categoriile specificate la punctul 1) lit. a), după modelul anexat (Anexa I). c) La data de 1 Aprilie 1944 va sosi la M.St.Major o situație după modelul alăturat, centralizată pe Corpul de Armată (Teritorial) (Anexa II). Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, E. Borcescu / ȘEFUL BIROULUI 10 Maior, BECA CONSTANTIN *Adnotări: 1) Vă ord. comunicat prin presă. 2) Ordin C.T. pt. întocmai executare. C.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1944 să fie terminate. 6) La data de 10 Martie 1944 cercurile teritoriale vor înainta corpurilor de armată și teritoriale situațiile teritoriale anexate completate astfel ca la data de 15 Martie 1944 cercurile de armată și teritoriale să le poată centraliza și înainta irevocabil Marelui Stat Major - Secția I-a. Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIE I-a Colonel, Semnătură indescifrabilă Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Comunicat: Corp. 1, 4, 5, 6, și 7 Armată Corp. 1
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
darea de seamă lunară cel mai târziu la data de 5 a lunei viitoare în care se vor arăta efectivele prezente și activitatea detașamentului. Aceste dări de seamă vor fi înaintate prin Dir. Super. și Comand. Geniului care le va centraliza și înainta Secției I-a, Biroul 10. La data de 5 martie 1944, Corpurile 2 și 3 Teritorial, 4 și 5 Armată vor raporta de executare. Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, En. Borcescu Șeful
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Recrutare, situația Md. „U” până la data de 10 Noemvrie 1944, cu rezultatul recrutării evreilor contigentul 1941 - 1946 (inclusiv), pe contigente. Pentru evreii contigentul 1916 - 1940 (inclusiv) se va înainta Marelui Stat Major - Secția I-a Biroul 1 Recrutare, o situație - centralizată pe Corpul Teritorial, de evreii care au fost reînscriși în controale, pe contigente și grade. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL ADJUTANT ss GH. MIHAIL ȘEFUL SECȚIEI I-a COLONEL ss Gh. Zamfirescu P. CONFORMITATE ȘEFUL BIROULUI 7 RECRUTARE C. 7
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Comunitare (Metcalfe, 2001). Această metodă presupunea existența ulterioară a unui stat federal european. Problemele decizionale la nivel european provin, după unii autori (Verdier și Breen, 2001), din faptul că UE a făcut foarte puține pentru a construi un sistem politic centralizat de reprezentare a intereselor și luare a deciziilor, forma de integrare europeană fiind exclusiv economică. Dacă mulți autori reclamă existența unor deficiențe decizionale și de implementare a politicilor comunitare, nu toți au același punct de vedere vizavi de originile acestora
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În urma acțiunii intenționate a statelor pe baza puterii pe care o au, spre deosebire de neofuncționalism, care consideră că integrarea are la bază antreprenoriatul supranațional (Moravcsik, 2005). Conform lui Haas (apud Moravcsik, 2005), integrarea este consecința inevitabilă a deciziilor anterioare de a centraliza guvernarea regională. Integrarea nu este rezultatul unei alegeri conștiente. Integrarea progresează atunci când interesele economice organizate presează guvernele să centralizeze politicile și instituțiile pentru a putea să obțină avantaje de pe urma interdependenței economice. Haas a respins ideea conform căreia integrarea europeană a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la bază antreprenoriatul supranațional (Moravcsik, 2005). Conform lui Haas (apud Moravcsik, 2005), integrarea este consecința inevitabilă a deciziilor anterioare de a centraliza guvernarea regională. Integrarea nu este rezultatul unei alegeri conștiente. Integrarea progresează atunci când interesele economice organizate presează guvernele să centralizeze politicile și instituțiile pentru a putea să obțină avantaje de pe urma interdependenței economice. Haas a respins ideea conform căreia integrarea europeană a fost efectul dorinței de a realiza un ideal european și afirmă că interesele de grup majore, Împreună cu politicienii determină
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acord cu interguvernamentalismul lui Moravscik, Verdier și Breen (2001) afirmă că singura politică europeană care aproximează federalismul 1 sunt fondurile structurale, interguvernamentalismul fiind metoda prin care se iau toate celelalte decizii. Acesta se bazează pe menținerea unor mecanisme naționale și centralizate de reprezentare a intereselor și de coordonare a lor la nivel supranațional prin intermediul delegaților guvernamentali (Consiliul de Miniștri și comitetele adiționale). Guvernele naționale sunt mandatarii ultimi ai deciziilor europene, Întrucât politicile compensatorii sunt susținute de guvernele naționale. E) Faptul că
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ale activităților se recomandă să se realizeze de fiecare salariat în parte, pe baza analizei cadrului normativ, dar și din propria experiență. Registrele riscurilor realizate la nivelul fiecărui compartiment, în coordonarea și responsabilitatea fiecărui nivel al managementului de linie, se centralizează la nivelul entității pentru obținerea Registrului general al riscurilor. În practică se recomandă ca managerul general să stabilească o persoană responsabilă cu Registrul general al riscurilor la nivelul entității, care va avea și responsabilitatea actualizării periodice a acestuia, cel puțin
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
instituțiile publice cuprinde: i) întocmirea documentelor pentru angajare; ii) stabilirea elementelor de natura salarială; iii) înscrierea în carnetele de muncă a elementelor salariale; iv) actualizarea bazei de date a programului salarii; v) calculul salariilor, întocmirea statelor de plată și a centraliza toarelor drepturilor bănești; vi) întocmirea ordonanțării plății; Guvernanța corporativă 210 210 vii) acordarea vizei de control financiar preventiv; viii) întocmirea notei privind reținerile; ix) întocmirea ordinului de plată prin trezorerie, pentru plata salariilor pe card; x) întocmirea cecului de numerar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se înființeze filiale și în Cernăuți, și în Dobrogea. Filialele regionale la rândul lor vor înființa organizații județene, organizații pe părți de județ și chiar comune. Să se formeze cât mai multe echipe care să lucreze autonom. Rezultatele să se centralizeze la București. În modul acesta Institutul va deveni o imensă arhivă în care se vor concentra toate datele, toate statisticile, după care s-ar constitui harta situației reale a țării. Când se va fi ajuns la această evidență, doctrina politică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
controlului și concepția În ceea ce privește luarea deciziei În Întreprinderile japoneze sau importanța unor caracteristici cum ar fi etica muncii, conștiința de grup și spiritul de echipă. Toate acestea necesită o politică de luare a deciziei coerentă și integrată și un sistem centralizat de control și de supraveghere. Dacă, la prima vedere, controlul pare puțin strict În ceea ce privește salariile și relațiile profesionale, politica de personal În materie de norme, disciplină, remunerare și incitare vizează asigurarea compatibilității cu filosofia globală a Întreprinderii și, În particular
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
atunci când diferă substanțial de cele din țările de origine. De exemplu, În unele țări europene există reglementări foarte stricte privind informarea salariaților și participarea lor la luarea deciziei. Aceasta poate cere un efort special Întreprinderilor care au obiceiul de a centraliza luarea deciziei În unele domenii, deoarece este foarte dificil pentru filialele locale să le permită salariaților să participe la luarea deciziei. În unele cazuri, este posibil ca legislația națională a țării-gazdă să oblige Întreprinderile să delege puteri prea largi către
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În figura 48. Strategia face parte din planul de acțiune al firmei și vizează decizia de alocare a resurselor În viitor, Înainte ca ea să ajungă acolo unde trebuie să fie. Structura exprimă modul de organizare a firmei: dacă este centralizată sau nu, dacă privilegiază funcționalul sau operaționalul - pe scurt, cum sunt asamblate piesele organigramei. Sistemele arată cum circulă informația În interiorul firmei (documente, reuniuni etc.). Strategia, structura și sistemele sunt familiare tuturor. Ultimele patru sunt mai informale. Savoir-faire-ul depinde de ceea ce
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tipizarea formelor, culorilor ambientului ca și a comportamentelor umane și a atitudinilor reprezentau obsesii ale lui Ceaușescu (Kligman, 2000), cu efecte profunde asupra creativității indivizilor și a culturii societății. în locuințele din orașe, unde distribuirea căldurii și a apei era centralizată, apa în general și apa caldă în special erau distribuite după o logică ce reducea la minimum (două ore pe zi sau o dată la două zile) această facilitate. Consumul casnic al electricității era diminuat la perioade scurte în cursul dimineții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
știu să scrie și să vorbească franceza (cancelaria regală, societatea cercurilor de conversație); o "natură" a locurilor de întâlnire și comunicare (salonul, curtea regală); o "natură" a instituțiilor care fac posibilă inteligibilitatea francezei (regalitatea); o "natură" a unui teritoriu simbolic, centralizat în jurul capitalei (Parisul). "Geniul" nu e doar o colecție de procedee, de tehnici ale limbajului promovate ca opere, ci o țesătură complexă care mobilizează în jurul producției de literatură o întreagă societate și realitățile pe care ea le distinge. Faptul că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cantonieri cu care am lucrat. Trebuia să controlez cantonierii care trebuiau să întrețină drumurile și mă duceam la Sârca, la Mădârjac, la Lețcani, vorbeam cu primarii și făceam o situație cu privire la materialele de care era nevoie, pe care apoi le centralizam și mă duceam la centrală și așa mai departe. Am stat la Podu Iloaei 18 ani șef de secție și am mai avut și secția de mixturi asfaltice. C. I.: Nici la Podu Iloaei nu v-a ispitit partidul sau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că D-voastră înțelegeți și aplicați aceste condiții, pe atâta eu voiu avea de plăcere și de datorie de a vă da și mai mare latitudine în sfera D-voastre administrativă, scutindu-vă de nămolul de ordine și deslegări cari centralizează și îngreuie atât de mult marșa administrației noastre. Din acest punct de vedere purcegând vă recomand D-le Prefect că întru cât D-voastre veți avea înainte-vă ori lege ori instrucții pozitive, ori ordine superioare, întru cât cazul este
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice Analiza intervențiilor papale în domeniul mass-media, înființarea unui întreg aparat de comunicare în masă cu instituții centralizate la nivel național dar și la nivelul întregii Bisericii, profesionalizarea și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări specifice fenomenului media și nu în ultimul rând, sărbătorirea unei Zile mondiale a presei încă din perioada interbelică, demonstrează importanța
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mesajului Bisericii, care viza toate aspectele și evenimentele ce se petreceau și existau în societatea contemporană. Tot ele răspundeau unor acuze îndreptate împotriva Bisericii și nu în ultimul rând, culegeau informații din toate colțurile lumii, care erau apoi adunate și centralizate la Vatican bastionul Bisericii Catolice permițându-i acesteia să cunoască realitățile momentului și să acționeze în funcție de interesele pe care le avea. Beneficiind de o bază teoretică, fenomenul "media" a cunoscut o puternică dezvoltare la începutul secolului al XX-lea, având
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fi putut servi ca o supapă de siguranță, și e școala la care poporul ar fi învățat să se administreze singur, și de aceeal vedeți azi servil și mâine revoluționar. Căci de antiteza aceasta nu fuge nimeni; când un guvern centralizează tot în mâna sa, poporul tace o vreme; dar vine un moment când zguduiri teribile se produc și pune în pericol chiar existența statului.<ref id=”1”>P.P. Carp, „Descentralizare administrativă și comunală și problema libertăților“, în Discursuri parlamentare, ed.
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
impresionante mai ales după ce sunt desființate toate revistele istorice (și nu numai) și înlocuite cu o revistă unică: Studii. Revistă de știință, filozofie și artă (sfârșitul anului 1947 - începutul lui 1948). Ulterior, același lucru se petrece cu institutele de istorie - centralizate în Institutul de Istorie al Academiei RPR cu sediul în București și filiale la Iași și Cluj-Napoca. Puțini au curajul să refuze colaborarea în condițiile în care regimul se consolidase, Academia fusese reorganizată, iar învățământul sovietizat, inclusiv prin epurarea corpului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]