6,287 matches
-
de redacție fac parte N.D. Cocea, Petru Comarnescu, I. Flavius, Alexandru Kirițescu, Ioan Massoff ș.a. Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
Din 16 aprilie 1916 subtitlul este „Ziar artistic, teatral, literar, sportiv, cotidian”, modificat în câteva rânduri, în 1946 devenind „Revistă de teatru, muzică, plastică și cinema”, iar din 19 ianuarie 1947 „Mare revistă săptămânală ilustrată de teatru, muzică, plastică și cinema”. R.n.i. este o continuare a cotidianului „Rampa” (1911-1914), urmărind, ca și acesta, în primul rând punerea în circulație a informațiilor din actualitatea teatrală, dar și din celelalte domenii culturale, cu accent pe fenomenul literar al timpului, ilustrat prin colaborarea
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
din Chișinău (1936-1939), dar nu își susține bacalaureatul. Este secretarul Editurii ABC (1941-1945), redactor la ziarul „Înainte” (1945-1946), la Editura Europolis (1946-1947) și la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1948-1953), tehnoredactor, redactor artistic, machetator la „Gazeta literară”, „Flacăra”, „Cinema”. Debutează ca autor de texte umoristice pentru copii, cu Bobby Felix Făt-Frumos și motocicleta BMW (1942), urmată de Magdalena și Târțoi (1943), o carte despre niște puști aventurieri care fug de acasă, ajungând să se angajeze la circ. În 1945
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
de piață pare să indice, în ciuda subiectului de imediată actualitate, o revenire la modalitățile de încifrare practicate anterior sau, pur și simplu, atașamentul dramaturgului față de această formulă. În ultimele creații, de pildă în Grup de orbi într-o sală de cinema în așteptarea unei capodopere de arhivă din epoca glorioasă a filmului mut (2000), în legătură cu care cititorul este avertizat că „această piesă nu este o piesă... dar poate fi!”, își face loc îndoiala asupra literaturii înseși, incapabilă să mai răspundă întrebărilor
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
amânată, București, 1993; Spitalul special. Visul românesc și omul revoluției prăbușite, București, 1994; Celula poetului dispărut, București, 1995; Teatru, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1997; Armurierul Cehov, București, 1997; Teatru scurt, București, 1999; Grup de orbi într-o sală de cinema, București, 2000; Teatru, I-III, postfață Mircea Ghițulescu, București, 2002-2003. Repere bibliografice: Caraion, Duelul, 101-103; Cocora, Privitor, II, 261-263; Mancaș, Teatrul, 211-213; Cubleșan, Teatrul, 180-186; Marius Robescu, Autori și spectacole (1970-1980), București, 1980, 129-132; Brădățeanu, Istoria, III, 271-276; Diaconescu, Dramaturgi
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
volumul de critică de film Un idol pentru fiecare. A semnat (uneori cu pseudonimele Y și Ileana Costin) cronica TV și cinematografică în „Contemporanul” (1963-1983) și în „România liberă” (1976-1986). Între 1965 și 1989 a fost redactor-șef al revistei „Cinema”. Sute și sute de filme românești și străine au trecut prin cronicile cinematografice semnate de O. Scrisul ei impune un stil inconfundabil, analizele și interpretările sale sunt profunde, originale, nervoase, inventive, viu colorate. După 1990 a editat revista „Lumea femeilor
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
îi provoacă teama de a nu se confrunta cu o asemenea problemă în anumite situații și de a nu deveni din această cauză ridicolă. Atacurile de panică au devenit cvasi sistematice atunci când pacienta se află într-un mare magazin, la cinema sau în mulțime. Ea este vânzătoare într-un mare magazin și nu mai poate, deci, lucra. Ea nu mai are curaj să se plimbe, nici să facă cumpărături, nici să călătorească cu mijloacele de transport în comun atunci când este singură
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de ani). Adjunct de director, ea își iubește meseria. Familia trăiește într-un climat familial bine echilibrat (părinți, socri, copii în vârstă de 18 și 21 ani) și cuplul nu prezintă o reală conjugopatie. Cuplul are gusturi comune (idei, lecturi, cinema, teatru) și fiecare are activități independente. Carolyn practică alergări și stepping în sală, privind în același timp la video „pentru a nu-și pierde timpul”. Lui Hubert îi place să citească, să lucreze la calculator și să repare prin casă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
secundare. Pelissolo, 2005. Andrș, Lelord și LȘgeron, 1996. Teolog protestant nord-american (1892-1971). Preocupare care se evidențiază mai ales în cartea intitulată Bonheurs de psychiatres, 105 histoires de psychiatres racontșes par eux-mêmes, Paris, Labos GSK, 2005. Van Rillaer, 1992. Mers la cinema, lecții de salsa, grădinărit, călătorii, invitarea prietenilor... Fanget, 2003. Andrș, Lelord, 1999. Van Rillaer, 1992. ∗ Sarah Mary-Rabine: Asistentă în psihiatrie, ULB a profesorului P. Verbanck la Bruxelles. Évelyne Mollard: Doctor în psihologie la Spitalul de neurologie din Lyon, centrul de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândește în intervalul dintre declanșarea răspunsului anxios și confruntarea cu situația neplăcută. Amorțirea picioarelor = paralizie. Teamă de a leșina, de a pierde controlul... Traversarea unei străzi, a unui pod, intrarea pe autostradă, intrarea într-un mare magazin, în restaurant, la cinema... Teamă de a nu putea să se salveze, teamă de a nu putea acționa în situația dată, teamă de a se îndepărta de un "loc securizant"... Cel puțin o oră. Până în acel moment, anxietatea nu se diminua decât dacă pacientul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
din anii ’70 este imaginea erosului, factor coagulant al unei lumi așezate și împăcate cu sine, în care descoperirile civilizației stau laolaltă, fără a distona, cu straturile de adâncime, primordiale ale imaginarului: „Să mergem la oraș îi spuneam la un cinema să vezi filmul muzical/ să căutăm localul unde se bea apa aceea roșie/ eu am să-mi las niște pălărie pe ochi și niște ceață pe umeri/ Tu ai să porți un ponchi inutil peste rochia ta de argilă/ ea
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
revistei „Dacia literară”. Este doctor în filologie cu teza Eminescu, omul de teatru (2000). A debutat cu versuri în „Flacăra Iașului” (1957), colaborând în continuare la „Iașul literar”, „Cronica, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Astra”, „Tribuna” „Teatrul”, „Teatrul azi”, „Cinema”, „Arlechin”, „Scena”, „Timpul”, „Symposion”, „Scena și lumea”, „Lumina” (Pancevo), „Literatură și artă” (Chișinău), „Limba română” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Șt. O. Mugur și Ștefan Pintilie. La începuturile carierei, O. pare atras de literatura polițistă, dar într-o accepție
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
PASĂREA ALBASTRĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 26 octombrie 1935 și 12 aprilie 1936, având subtitlul „Literatură, teatru, muzică, plastică, cinema, turism”. Director este Facioni Miciacio, iar ca redactor figurează Petre Florescu. P.a. se dorește o publicație de cultură într-o lume sufocată de politică, punând accentul pe actualitatea culturală din țară și din străinătate, înfățișată în știri scurte și neutre
PASAREA ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
și redactor la Secția culturală a Televiziunii Române și la Studioul de Film (1993-1997). Din iulie 1997 este redactor al revistei „Formula As”. Colaborează cu articole de critică și reportaje la revista „Probleme de cinematografie”, precum și la „Informația”, „Contemporanul”, „România liberă”, „Cinema”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”. Scrie scenarii pentru emisiuni radiofonice (Înșir-te mărgărite !) și musicaluri pentru copii (Mary Poppins, Frumoasa din pădurea adormită), publică, de asemenea, numeroase traduceri. Încă din volumul de debut, Poarta de sticlă (1982), autoarea conturează o lume
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
în „Seara”, „Rampa”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Gazeta Bucureștilor”, „Săptămâna ilustrată”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Cuvântul liber”, „Viitorul”, „Dimineața” (1922-1929, 1934-1936), unde a îndeplinit și funcția de redactor, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul” (1924-1925, 1928-1929, 1935-1936), unde a lucrat de asemenea ca redactor, „Cinema”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Ilustrațiunea română”, „Universul”, „Universul literar”, „Magazinul”, „Săptămâna CFR”, „Cuvântul femeilor”, „Îndreptarea”, „Viața de azi”, „Cuvântul liber”, „Gazeta”, „Tribuna politică”, „Decalogul”, „Jurnalul”, „Porunca vremii”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Capitala” ș. a. A fost directoarea
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
îngerilor. Poemele nemuririi, București, 2000. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, „Trandafirii bătuți de brumă”, „Iarnă”, CVC, 1907, 7; Andrei Braniște, Un poet descriptiv: Vasile Militaru, RP, 1916, 275; M.G. [G. Ibrăileanu], „Stropi de rouă”, VR, 1920, 1; Al. Bilciurescu, „Cântarea neamului”, „Cinema”, 1925, 13; A. Br. [Andrei Braniște], „Stropi de rouă”, CLI, 1920, 26; Paul I. Papadopol, „Psaltirea în versuri”, „Linia nouă”, 1933, 4-5; Iorga, Ist. lit. cont., II, 198; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 414; Al. Iacobescu, „Curcubee peste veac
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
revista „Flacăra” (1949), iar primul volum, Insectar de buzunar, i se editează în 1956. În 1959 lucrează ca redactor la secția de proză a „Gazetei literare”. Colaborează la „Contemporanul” (unde, săptămânal, întocmește rubrica „Sport”), „Luceafărul” (scriind „Jurnalul unui martor ocular”), „Cinema”, „Flacăra”, „Gazeta literară” „România literară”. I s-au decernat Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Bariera (1959), Premiul I la Festivalul Național de Dramaturgie pentru piesa de debut, Proștii sub clar de lună (1962), Ordinul „Meritul cultural” clasa a
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
-lea, Einstein și pe mulți alții. Literatura pentru copii a lui M. valorifică tot o experiență de reporter. În Povestea minunată a lui Shirley Temple (1938), continuată de Albumul Shirley Temple (1939), sub pretextul că povestește viața micuței artiste de cinema, autorul reface fragmente din viața unor copii pe care i-a cunoscut și care i-au atras atenția. Apetitul pentru exotic, pentru inedit și fantezie, pentru o lume total diferită de cea de zi cu zi e pregnant în romanul
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
sat modern, cu drumuri de calitate, cu gaze naturale, apă și canalizare” (Tomșani). „O localitate frumoasă, cu toate condițiile de viață” (Tomșani). „Ca un oraș mai mic, cum este Săveni. Săveni nu este european, dar totuși... Ai drumuri bune, magazine, cinema, utilități publice” (bărbat, Hănești). „Un sat dezvoltat, cu multe locuri de muncă” (bărbat, Hănești). „Acelea sunt sate bogate” (bărbat, Hănești). „Un sat în care toți au locuri de muncă, sunt civilizați” (Tomșani). „Satul în care fiecare își spune liber părerile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
autorități în materie, ca Veronoff, Steinach, Alexis Carrel și alții. După ce a fugit în America, a dezvoltat o metodă proprie de reîntinerire, numită terapia J2. În cartea sa Return to Youth, doctorul Von Salza povestește că multe personalități, staruri de cinema sau de televiziune, și-au recăpătat tinerețea folosind metoda lui de a stopa procesul de îmbătrânire. O femeie de 62 de ani naște un copil sănătostc "O femeie de 62 de ani na[te un copil s\n\tos" Ca
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
aproape nouăzeci de kilograme. Are păr negru, ochi căprui și expresia „destul de atrăgător” nu l-ar satisface deloc. Nu cred că arată ca un dur. Dar poate fi dur. Dacă aș fi avut vreodată posibilitatea să aleg un actor de cinema care să-l întrupeze așa cum îl văd eu, cred că m-aș fi gândit la Cary Grant. Se îmbracă decent. Firește că n-are prea mulți bani de cheltuit pe îmbrăcăminte sau pe distracții. Corespondentul lui Chandler a observat și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o formă frumoasă. Părea pe jumătate plină. Am pășit spre ea. Și totuși, există pe lume mulți oameni drăguți. Te poți enerva citind ziarul de dimineață, poți să-l pocnești la fluierul piciorului pe insul de lângă tine din sala de cinema, poți să te simți rău și descurajat și să-i batjocorești pe politicieni, dar pe lume sunt și mulți inși de treabă. Ca de pildă cel care a lăsat acolo jumătatea de sticlă de whisky. Are o inimă la fel de mare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
prin sosirea neașteptată a lui Orfamay Quest și cererea de a-l găsi pe fratele ei Orrin, dispărut cu câteva luni în urmă: Pe dealuri, dincolo de Encino, printre pomii deși, sclipea din când în când o lumină. Locuințele vedetelor de cinema. Halal de-așa vedete. Veteranele a mii de paturi. Oprește-te, Marlowe, astă-seară nu ești rezonabil. Ultimul termen transpune englezescul human, un cuvânt penetrant și retezând ideea compromisului. El marchează distanța pusă de Marlowe nu doar între el și restul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lumii, ci și între el și propriul sine. Firește, nu de intoleranță e vorba în acest discurs, ci de ridicarea barajelor rațiunii în fața dezumanizării, de rictusul amar stârnit de peisajul bogăției bolnave de aroganță și imoralitate: Malibu. Alte vedete de cinema. Alte căzi de baie roz și albastre. Alte paturi cu ciucuri. Alt Chanel 5. Alte limuzine Lincoln Continental și multe alte Cadillacuri. Alt păr răsfirat în vânt, alți ochelari de soare și alte gesturi și voci așa-zis rafinate, și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Dorado al lăcomiei, în care găsești „tot ce-ți dorești și nimic bun”. Ca într-o cădere din lumea reală în cea a iluziei, seara „irațională” a lui Marlowe se încheie într-un cinematograf: Așa că m-am dus la un cinema și culmea a fost să dau peste un film cu Mavis Weld. Filmul era o peliculă din acelea cu interioare în sticlă și nichel, unde toți zâmbesc prea mult, vorbesc prea mult și își dau seama de asta. Femeile se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]