3,665 matches
-
gestație pe care le petrec pe pământ. An de an, ritualul căsătoriei este oficiat prin acel "dans al albatrosului", ca preludiu al zămislirii oului și al reîntregirii cuplului. I-aș spune mai degrabă duel acestui dans, căci cuplul își lovește ciocurile într-o încrucișare de săbii ca un sărut năprasnic. Trupurile lor mari se leagănă într-o parte și alta, ca cel al rațelor, doar alura lor suplă și ritmul susținut transformă ridicolul mișcării în grațios. Legănarea e urmată de frângerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mari se leagănă într-o parte și alta, ca cel al rațelor, doar alura lor suplă și ritmul susținut transformă ridicolul mișcării în grațios. Legănarea e urmată de frângerea sau coborârea gâtului, ce survine între cele două reprize ale întrepătrunderii ciocurilor. De altfel, la toate nivelurile, mișcarea albatrosului este un dans; albatroșii dansează pe valuri, dar și în înaltul cerului, unde se înalță sau coboară, planând cu aripile larg deschise. Cel mai mult dansează după ce au aterizat pe aeroportul din insula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aripile și se înalță lin, ușor, apoi planează împotriva gravitației către înaltul cerului. Odată intrat în tărâmul celest și al mărilor, albatrosul devine o pasăre măiastră. Modelul uman al aeroporturilor pare să fie o copie a obiceiurilor acestor păsări fantastice. Ciocurile se prind într-un duel amoros, se distinge un fel de zgomot de castaniete, cadențat în tempo-ul mișcării și al ritmului de dans. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i "dansul" și florile de stâncă și de cactus din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și al ritmului de dans. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i "dansul" și florile de stâncă și de cactus din peisajul idilic al insulei. Mai întâi face o reverență lateral, legănându-se pe dreapta, apoi pe stânga, după care ciocurile se întretaie ca săbiile, patetic, în pase febrile și întârzie pentru o clipă încremenite, ca și cum și-ar sorbi unul altuia suflul vital. Între aceste reprize scurte de castaniete, duelul erotic este încadrat de legănări laterale ale șoldurilor în prelungirea gâtului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
loialității și a spiritului de cuplu este oul, asistat pe rând de femelă și bărbătuș, în timp ce unul dintre ei se ocupă de procurarea hranei. Bizar, albatrosul clocește oul în afara cuibului. Cu fiecare schimb la straja lui, oul este împins cu ciocul și rostogolit pe pământ în toate direcțiile, descriind un drum neînțeles, ca o inscripție. Acest itinerar obscur al oului este un drum inițiatic, pe care el îl parcurge pentru a-și transcende condiția de la inform la pui. Nici o viețuitoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cu greu ating suprafața mării și asta numai pentru a fura prada din gura unei alte zburătoare. Fregatele nu au nevoie să fie buni vânători sau scufundători atâta timp cât celelalte păsări trebuie să vâneze pentru ca să mănânce. Ele fură subtil peștele din ciocul harnicelor zburătoare sau ciupesc din zbor aripile și cozile altor păsări pentru a le face să scape din cioc hrana destinată puilor sau consorților lor în timpul gestației oului. În mai puțin de un an, puii lor vor fi inițiați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
au nevoie să fie buni vânători sau scufundători atâta timp cât celelalte păsări trebuie să vâneze pentru ca să mănânce. Ele fură subtil peștele din ciocul harnicelor zburătoare sau ciupesc din zbor aripile și cozile altor păsări pentru a le face să scape din cioc hrana destinată puilor sau consorților lor în timpul gestației oului. În mai puțin de un an, puii lor vor fi inițiați în arta zborului, dar mai ales a hoției! Ultima zi pe barcă. Farewell party. Cea mai frumoasă lună din lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cer negru ca păcura. Era neobișnuit de mare și de albă, ca și cum marea ar fi levitat subit deasupra pământului, atrasă de forțele senzuale ale lunii. În timp ce dansa cu el cu o bucurie nebună, gândul ei zbura deja departe, la duelul ciocurilor galbene ce exersau an de an ritualul căsătoriei. La fel și trupurile lor, ca niște săbii rănite, se înfruntau într-o parte și alta, în ritmul muzicii, dar nu în sensul unirii, ci în cel al despărțirii. În timp ce dansa lipită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
țesături, pînzeturi, galanterie, Magazinul Noutăților, cravate, ciorapi, cămăși, Favorit, pălării pentru bărbați și femei, Mioara, tricotaje pentru orice vîrstă, un talmeș balmeș, se gîndește. — Numai așa putea să-ți vină ideea asta trăsnită cu gulerașele, îl aude spunînd pe Părințel. — Ciocul mic, îl apostrofează Roja, făcîndu-i semn cu degetul la buze, mai încet, îi recomandă în șoaptă, simțind cum i se strînge inima. Altcineva în locul meu s-ar fi simțit jignit, domnilor, intră în vorbă șoferul, dar din partea mea să știți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fără nici un fel de efecte secundare dăunătoare. Această metodă este irigarea colonică. Repararea colonului cu ajutorul apei Dacă stați suficient de mult nemișcat pe marginea unui râu, lac sau iaz, acolo unde pescuiesc și se hrănesc bâtlanii și alte păsări cu ciocul lung asemănătoare, veți observa un obicei ciudat. Din când în când, bâtlanul ia un cioc de apă, își întoarce gâtul și își introduce ciocul în propriul anus, scuipând apa cu forță spre intestine, pentru a elimina resturile putrezite și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
apei Dacă stați suficient de mult nemișcat pe marginea unui râu, lac sau iaz, acolo unde pescuiesc și se hrănesc bâtlanii și alte păsări cu ciocul lung asemănătoare, veți observa un obicei ciudat. Din când în când, bâtlanul ia un cioc de apă, își întoarce gâtul și își introduce ciocul în propriul anus, scuipând apa cu forță spre intestine, pentru a elimina resturile putrezite și alte reziduuri lăsate de regimul său alimentar pe bază de pește. Cine le-a învățat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unui râu, lac sau iaz, acolo unde pescuiesc și se hrănesc bâtlanii și alte păsări cu ciocul lung asemănătoare, veți observa un obicei ciudat. Din când în când, bâtlanul ia un cioc de apă, își întoarce gâtul și își introduce ciocul în propriul anus, scuipând apa cu forță spre intestine, pentru a elimina resturile putrezite și alte reziduuri lăsate de regimul său alimentar pe bază de pește. Cine le-a învățat pe aceste păsări să facă asta? Natura. Și adeptul taoismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
e sortită eșecului, așa că a fost de acord. — Și a pus ochii pe mine? Iar dacă înving, ajung la Arestări? — Cam așa ceva. Procurorului districtual nu-i place ideea. Crede că noi doi nu suntem potriviți ca parteneri. Dar o să facă ciocul mic. Horrall și Thad Green l-au convins. Personal, aproape că sper să câștigi. Dacă pierzi, mă aleg cu Johnny Vogel. E grăsan, se bășește tot timpul, îi pute gura, iar tac-su e cel mai mare caftangiu de la Centrală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
porno îi pusese capac. Simțindu-mă în siguranță, l-am luat pe partenerul meu pe după umeri. Domnule Loew, filmul ăla nenorocit e de vină. Lee și-a închipuit că limbistele de aici ne-ar putea pune pe urmele mexicanului. — Bleichert, ciocul mic! șuieră Loew, apoi își îndreptă mânia abia reținută spre Lee: Blanchard, eu te-am numit la Arestări. Ești omul meu iar tu m-ai făcut să mă simt ca un prost în fața a doi dintre cei mai influenți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
veche, pereți goi, valize aliniate într-un colț, pentru cărăbăneală în caz de urgență. Sally zăvorî ușa. — Cine-i tipul de care ne-ați pomenit, domnișoară Stinson? am întrebat eu. Russ își aranjă nodul de la cravată, iar eu am făcut ciocul mic. Sally ne făcu semn spre canapea. Haideți s-o rezolvăm rapid. Zgândărirea vechilor răni este împotriva religiei mele. M-am așezat. Umplutura canapelei și vârful unui arc ieșiră brusc la câțiva centimetri de piciorul meu. Russ luă loc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
în puț. Barul era o budă infectă. Pușcașii marini și mateloții se masturbau în timp ce lingeau păsăricile fetelor goale, lăsate pe vine deasupra lor. Sub mesele din fața sălii, ce dădeau spre podiumul imens al orchestrei, erau gagici care o luau la cioc. Un tip costumat în Satana îi dădea la buci unei umflate întinse pe o saltea. Alături stătea un măgăruș cu coarne de drac din catifea roșie prinse de urechi, care mânca fân dintr-un castron așezat pe podea. În dreapta scenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la fel de înaltă ca Lea, dar mai slabă și mai puțin împlinită la picioare și la piept. Cu părul negru și tenul măsliniu, Lea și Zilpa semănau cu tatăl lor și aveau amândouă nasul familiei, ca și Iacob, de altfel - un cioc de șoim regal, care parcă se mărea atunci când zâmbeau. Amândouă gesticulau când vorbeau, cu degetul mare și arătătorul unite într-un oval al aroganței. Când soarele le intra în ochi, le apăreau riduri asemănătoare în colțurile ochilor. Dar în timp ce părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tragediei care este lipsită de vlagă? Rareori evităm să ne amestecăm cu femeile hămesite și frustrate din colbul drumului... Ele smulg Îngrozite pumni Întregi de pene de pe acvila imperială, fără alt merit decât acela de a Înfrunta, păstrându-și cumpătul, ciocul teribil și Însângerat pe care Îl Întoarce asupra lor...“ — A luat-o razna, le comunică Burgess Noakes lui Joan și lui Minnie la bucătărie, după ce a auzit o parte a acestor denunțuri declamatoare În timp ce intra și ieșea În vârful picioarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
văzut adesea răsfoindu-le. În starea sa halucinatorie, fratele său William și sora sa Alice s-au transformat, evident, În fratele și sora Împăratului, iar el dictează scrisori către ei din această ipostază imperială - acum despre evoluția campaniilor sale („Vedem ciocul suficient Îndreptat cu această intenție vindicativă, În zilele acestea de frig cenușiu, elvețian, asupra campaniilor zgribulite și precipitate ale primelor semne ale Înfrângerii“), acum cu instrucțiuni privind decorarea palatelor imperiale („Iubiții și preastimații mei frate și soră, vă atrag atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
televizor... Altui rege îi e dat să cânte atât de frumos, de se zice că înmiresmează cerul urechilor la îngeri. Gudulanul amorțește păsăretul în zbor. Scrântește berzele, pe care le-a căpiat întîi cu glasul lui, și le înfige în cioc. Coboară îngerii câte doi, câte cinci, în copacii de la Universitate, se tolănesc cu bucile lor roze pe bordurile de la crengile alea. Își vâră degetele în nas, trag flegme mai parfumate, ca siropul de fistic și, ascultîndu-l, se minunează: "Înaripaților, la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lor, dacă ai unde să le tragi. Măciuci și măciuci... Ai unde să te tragi? Nevastă ai? - N-am... fu tentat să răspundă Ispititorul, deja cu ochii înfiorați de primele case, mărunte, jerpelite, cu ferestrele joase, să bată rațele cu ciocul în geam și să cazi pe spate de plăcere doar când te vezi. Dar, după un timp, o întoarse și zise: - Și dacă aș fi avut? - Îți ziceam eu cât aș fi fost de mulțumit dacă, la plecare, mi-ai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
realizăm împreună un fiu. Prima l-ar purta în pântece treizeci de zile. După o lună, pruncul ar fi cedat celei de a doua, să zicem opt zile. Capitolul 7 ZIUA A TREIA: "SĂ NU MINȚI!" - Psît, măi ăsta! Leule!... Ciocul mic!... Ce-ați venit, cu toții, la curvele noastre?... V-ați paradit parașutele voastre... și ați vrea să le încălecați pe ale noastre?!... Mutați-vă și la boarfele ălelalte... Că, de nu... Să moară tanti! Bat, ca tine, câți încap în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nici muierile lor. D-ăștia de te dezbrăcau și te lăsau îmbrăcat doar cu leucoplastul. Te furau, te încoțopeneau și se băligau în viața ta, ca într-o pungă. Iar dup-aia se mai și lăudau că, dacă nu faci ciocul mic, aveau să te bată până se schimbă banii. Ho diábolos îi azvârli o privire și înțelese, imediat, cum de nimerise și Papașa aici. Ieri, pe la trei (pe când el și Genel erau ocupați cu tăntălăul de Victor, cu cana de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
AI ORAȘULUI BUCUREȘTI ...Aluzia cu urlatul nu era mai puțin adevărată. Întrucât ai mei își dăduseră, într-o anumită clipă, în petec. Întrecîndu-se să urle. Care bărbați, care femei... Dar a intervenit tot bătrânul Raicopol, explicîndu-le că, dacă nu lasă ciocurile mici, se va vedea obligat să execute pas sportiv cu ei, că ne va pune să-l aplaudăm în ritm ori chiar să recităm poezii despre dânsul. Amenințarea cu poezia i-a înfiorat... Fiecare a căzut pe gânduri, socotindu-se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în brațe și l-am mângâiat un moment, iar apoi, dintr-odată, pe atât de neașteptat de violent pe cât de liniștit fusese până atunci, a început să se zbată. Bineînțeles că am slăbit strânsoarea imediat, dar nu înainte ca acel cioc nemilos să-mi lase o cicatrice pe piept. A zburat. L-am privit cum se îndepărta; s-ar putea spune că o parte din mine a zburat odată cu el. — Vultur-în-Zbor. Vocea era cea a Prepelicarului. Privise totul în liniște. — Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]