7,304 matches
-
al pătratului. , spune George Ferguson în cartea sa despre simbolurile creștine. Interacțiunea celor două forme este reprezentată schematic într-o formă tipică a mandalei indiene sau tibetane care reprezintă integrarea naturii terestre în divin (figura 45). În arta reprezentațională, compozițiile circulare sunt confruntate cu problema abordării scenelor terestre ale figurilor în picioare, ale copacilor sau ale mobilei și clădirilor făcute de mâna omului, în care excentricitatea verticalelor și orizontalelor deține supremația. Un remediu parțial este adaptarea subiectului la structurile radiale. T.B.L.
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
artistul s-ar fi limitat la a tăia colțurile unei structuri care suscită sistemul unghiular de coordonate. Într-o scenă a Nașterii Domnului de Masaccio, de exemplu, puternicele verticale și orizontale arhitectonice sunt acoperite în mod inegal de o bordură circulară. Aici nu există nici un raport spațial între cele două sisteme și centrul picturii, susținut de forma tondoului, concentrează ca din întâmplare privirea asupra unui grup de femei din asistență, ceea ce distrage atenția de la tema principală a picturii. În mod similar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
evita curbura marginală. , scrie Jacob Burckhardt într-un articol important consacrat subiectului nostru. O privire aruncată în urmă la cupa lui Duris (vezi figura 44) ne va convinge că un mare artist a fost capabil să folosească incongruențele inerente formatului circular în propriul avantaj. Toate formele verticale sunt făcute să se conformeze centricității compoziției. Spatele lui Hercule este curbat, părțile de sus ale scaunelor sunt întoarse oarecum spre centru, copacul își neagă verticalitatea, până și caracterul direct al excentricității gazdei ce
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
curbat, părțile de sus ale scaunelor sunt întoarse oarecum spre centru, copacul își neagă verticalitatea, până și caracterul direct al excentricității gazdei ce stă în picioare este temperat de înclinarea grațioasă a capului și gâtului acesteia. Problema pusă de împrejmuirile circulare nu se limitează la arta picturii. Nu sunt necesare decât câteva exemple pentru a indica problemele ce se ivesc în planurile generale de arhitectură. O clădire cilindrică își punctează centrul drept locul cel mai important al interiorului său - o cerință
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în mijloc. În Panteonul roman, centrul este gol, deși este evidențiat ca fiind locul din care vizitatorii observă simetria magnifică a templului antic. Centrul este străbătut de axa excentrică introdusă de intrare și arată spre cavitatea din partea opusă a interiorului circular. Respectiva cavitate nu este diferențiată totuși în mod special de celelalte care punctează circumferința, astfel încât, în aspectul său actual, relația dintre spațiul centric și axa excentrică se poate spune că este oarecum neclară. În capitolul X mă voi întoarce la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
similară, oferită de planul general al Pieței Sfântul Petru. Dar acum voi reveni la interacțiunea celor două sisteme compoziționale în tondoul pictural. Mă refeream la dificultățile întâmpinate de artist atunci când se apucă să adapteze grila lumii terestre la un spațiu circular. Soluția ușoară a eliminării excen tricității în întregime este rareori satisfăcătoare, din două motive. Într-un sens pur formal, armonia necontrastantă a unei structuri exclusiv centrice nu justifică tensiunea creată de tendințele antagoniste ale experienței umane. Ne aducem aminte de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
subordonate. O stabilitate fermă este privilegiul localizării centrale - dându-i, de exemplu, copilului Hristos din figura 43 o demnitate altminteri neacordată unui copil așezat în poala mamei sale. Dar stabilitatea înseamnă și lipsa de acțiune; astfel, atunci când actorii unei compoziții circulare sunt așezați în afara centrului ei, câștigă în oportunitatea dramatică. Dialogul dintre Atena și Hercule de pe cupa lui Duris (vezi figura 44) este mai plin de viață datorită poziției excentrice a partenerilor. Efectul acestui procedeu este foarte impresionant în tondoul lui
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
constelația familiei. Cât de diminuată ar fi intensitatea triadei capetelor strâns unite dacă nu ar fi plasată sus, deasupra centrului! Discuri interioare Trăsăturile circularității nu se limitează la delimitările externe discutate până la acest punct; acestea rămân valabile și pentru formele circulare din interiorul compozițiilor. Dacă privim înapoi la discul cu micul univers din ilustrația cărții medievale din figura 38, îl vom sesiza ca fiind vârât în colțul din dreapta de jos al ramei, dar într-un fel ciudat, independent de coordonatele spațiale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
orice altă formă. El se comportă atât de mult ca un tondo în mediul înconjurător, încât îl putem numi un tondo interior. Caracterul distinct al formei rotunde mai poate fi observat la capul Creatorului, care apare înconjurat de un nimb circular. Rotunjimea centrică accentuează cele două forme prin cipale ale compoziției și le leagă printr-o axă verticală excentrică, ce fixează cei doi centri mobili de dreptunghiul ramei. Acțiunea picturii culminează cu interacțiunea dintre capul foarte energic al Creatorului și lumea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu centrul de echilibru din mijlocul tondoului determină tema compoziției. Cercurile interne explicite sunt rare în stilul realist al picturii practicate în Renaștere, precum și în secolele imediat următoare. Unul dintre sorii spectaculoși ai lui Van Gogh demonstrează cum o formă circulară, abia detașată pe un cer similar colorat, este cu toate acestea destul de puternică pentru a se afirma față de formele din prim-plan ale semănătorului și copacului (figura 49). Deși discul este țintuit locului de echilibrul compoziției, el este mult mai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ne va ajuta să arătăm cum o pereche de cercuri goale creează două focare izbitoare, ajutând astfel la subîmpărțirea plăcii de lemn orizontale în două componente de bază, una dintre ele mare și expandată, cealaltă mai slabă și comprimată. Golurile circulare posedă destulă pondere pentru a constitui nucleii celor două forme unghiulare și pentru a organiza aceste forme în jurul centrilor dezechilibrați. Această excentricitate adaugă o tensiune dinamică compoziției. Dinspre partea inferioară a centrului său rotund, placa mai mare avansează către margini
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
rotundă este atât de completă și de stabilă în ea însăși, încât se adaptează greu la contextul unei compoziții dacă nu deține centrul, iar toate celelalte forme nu se adaptează la ea. Acest lucru poate fi foarte clar în ferestrele circulare ale bisericilor medievale. O atare fereastră este întotdeauna așezată pe verticala centrală a fațadei. Motivul său decorativ strict centric este aranjat ca spițele unei roți (figura 50). Independența îi este completă, iar greutatea sa vizuală este atât de puternică, încât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de componente verticale și orizontale ale structurii. Să reținem că poziția centrală a ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie de la Reims mulțimea de geamuri și acoperișuri
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
formele celor două spații delimitate influențează la rându i caracterul centrului de echilibru. Centrul tondoului este unul stabil, un punct ferm determinat. Centrul pătratului este aproape identic cu acela al inter secției. Gândiți-vă la diferența dintre o piață urbană circulară și traversarea unei străzi. Dacă traversarea nu este marcată de un refugiu, un monument sau un polițist de circulație, ea este absorbită de vectorul linear al fiecărei străzi de-a lungul căreia se desfășoară traficul. În general, traversările pe trasee
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
caracterizează printr-un volum cu considerabilă pondere. Poziția sa excentrică îl înzestrează totuși cu un puternic vector către și dinspre centrul de echilibru al întregului, iar această localizare în afara centrului modifică simetria centrată a vectorilor trimiși și recepționați de figura circulară. Excentricitatea este tema principală a acestei picturi, și în ultimii ani unii artiști ar fi fost dornici s-o lase așa cum se află. Lisițki își elaborează tema explorând relațiile centrului dislocat cu o rețea de elemente verticale și orizontale, cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
planului general de cea a elevației. În desenul unei fațade, centricitatea și excentricitatea interacționează intim, astfel încât contribuțiile lor pot fi redate disociat doar în cadrul cercetării noastre. Amintiți vă, de exemplu, cum un arc se prezintă ca o asociație a centricității circulare și a extensiei vectoriale. Totuși, în planul orizontal, compoziția nu trebuie limitată la ceea ce se petrece înăuntrul unei singure structuri arhitectonice. Putem avea de-a face cu o aglomerare de mai multe clădiri, prin urmare cu interacțiunea dintre obiectele compacte
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
astfel, fiecare coridor constituie un obiect, iar ca urmare are nevoie de o centricitate proprie. În consecință, fiecare componentă a cadrului arhitectural exemplifică țesătura internă a celor două sisteme. Când privim orașul Roma de pe dealurile de la Gianicolo, remarcăm diferitele monumente circulare - Panteonul, Castelul Sant’Angelo, Colosseumul ș.a.m.d. - detașându-se de țesătura străzilor, ca unități autonome. Aceasta înseamnă că respectivele clădiri se comportă ca tondouri și ca alte forme circulare pe care le-am discutat în capitolul V. Odată ce depășim
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
privim orașul Roma de pe dealurile de la Gianicolo, remarcăm diferitele monumente circulare - Panteonul, Castelul Sant’Angelo, Colosseumul ș.a.m.d. - detașându-se de țesătura străzilor, ca unități autonome. Aceasta înseamnă că respectivele clădiri se comportă ca tondouri și ca alte forme circulare pe care le-am discutat în capitolul V. Odată ce depășim această diferență generală dintre recipiente și căi de comunicare, descoperim totuși că în fiecare caz particular arhitectul trebuie să decidă asupra ponderii acordate aspectului liniar al apropierii, ca și retragerii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă-ntorc, dacă nu întotdeauna cu pasul, cum aș dori, cel puțin cu gândul, să mă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă-ntorc, dacă nu întotdeauna cu pasul, cum aș dori, cel puțin cu gândul, să mă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
gastric. En dozoidul poate rezista aproximativ 3-6 ore la acțiunea tripsinei. Pe preparatele colorate Giemsa, citoplasma apare albastrupal, iar nucleul roșu purpuriu. Ultrastructura relevată prin microscopie electronică arată existența unui perete celular, care are la cele două capete niște îngroșări circulare, între care se întind câteva fibrile cu rol contractil. Parazitul prezintă pe lângă organitele comune altor celule și unele formațiuni specifice, cum este complexul apical implicat în procesul de penetrare a celulelor gazdei. Acesta este compus din niște fibrile răsucite în
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
acestor întâlniri tensionate, de orientări și întâlniri de linii și forme oblice. Studiind relațiile care se nasc între curbe, constatăm că ele sunt de atracție sau de respingere. De asemenea, ele pot să nască în imagine o mișcare ondulatorie sau circulară. Arta barocului este cel mai elocvent exemplu de compoziție cu linii curbe și contracurbe, din care se realizează o neliniștitoare mișcare a formelor în imagine. Tensiunea acestor relații a dat naștere dramatismului baroc și a iluzionismului pictural, în care formele
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
prin eleganța mișcării curbelor și contracurbelor în plan și în spațiu. Cromatica este gingașă, delicată, suavă, bazată pe tonuri de roz, albăstrui, vernil, violaceu și neliniștitorul auriu, simbol al regalității și al opulenței aristocratice. Dacă dialogul de curbe, cu orientare circulară, dă naștere vârtejurilor în imagine, desfășurările ondulatorii determină o mișcare vălurită în care privirea ne este purtată pe aceste trasee ondulate. Arta lui Utamaro este un exemplu strălucit de realizare în xilogravură colorată a unui univers de forme și de
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
frig. Necrectomia precoce este absolut contraindicată. Se va efectua numai după delimitarea netă a țesuturilor necrotice, chiar după 2-3 luni. Debridarea chirurgicală sau amputația efectuate înainte de demarcația clară și mumificarea degetelor crește important riscul de infecție. În situația existenței escarelor circulare care împiedică circulația normală spre și dinspre periferie, se vor efectua incizii de decompresiune, fără lezarea elementelor nobile. Sechelele datorită necrozelor tegumentare, retracției musculare, bonturilor vicioase, vor face obiectul unei atent conduse activități operatorii reconstructive care va include grefele de
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]