4,383 matches
-
acestuia (694), asocierea „evreului ruso-polonez” cu „păduchele ruso-polonez” a ajuns pe la 1900 să fie reprezentată pe cărțile poștale germane, care circulau prin toată Europa <endnote id="(589, p. 360)"/>. În România dintre cele două războaie, chiar și țiganii preluaseră acest clișeu. Pe 2 februarie 1938 (În timpul guvernării Goga-Cuza), În cadrul unei adunări proguvernamentale a Asociației Romilor din Craiova s-a declarat de la tribună : „Trebuie să luptăm ca să curățăm cojocul românesc de păduchele jidănesc” <endnote id="(686, p. 243)"/>. „Nimic mai comic - scria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre nemți și evrei. În 1940, și În România a fost adoptată o lege similară, „pentru apărarea sângelui românesc” și pentru „purificarea Nației de elementele parazitare eterogene [= evrei]” <endnote id="(356, pp. 51-56)"/>. Asemenea legi puneau În termeni juridici aberanți clișee mentale aberante, dar existente În imaginarul colectiv. Tatăl dramaturgului Eugène Ionesco, de pildă, Își numea propriul său fiu „jidovit”, pentru că l-a conceput cu o evreică. El Îi mărturisea fiului acest „păcat” În termeni biologico-teologici cețoși : „Am comis o mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de care e Îmbăcsită”. În privința femeilor evreice, aceste neajunsuri ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
condițiile igienice precare În stetl-uri, consumarea din belșug a usturoiului și a cepei În dieta tradițională evreiască, folosirea la gătit a seului de vacă sau a grăsimii de gâscă, și nu a unturii de porc <endnote id="(739)"/>, au Întărit clișeul deja existent al „jidanului murdar și Împuțit”. „Întrucât ghetoul nu putea crește ca proporții - observă justificat Arthur Koestler -, locuințele erau Înalte și Înghesuite, iar suprapopularea permanentă ducea la condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
condiții igienice deplorabile. Era nevoie de o mare vigoare spirituală a oamenilor care trăiau În asemenea Împrejurări pentru a-și păstra demnitatea. Ceea ce nu au putut să facă toți” <endnote id="(248, p. 159)"/>. Repet, toate aceste condiții au Întărit clișeul „jidanului murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe corp cu apă, fie ea și baptismală („Firea evreului n-o schimbă botezul”, zice un proverb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Aripa dreaptă, Miriam „israelita”, se apucă pe la jumătatea secolului al XIX-lea, Într-un sat din Banat, să crească viermi de mătase, „meșteșug cu totul necunoscut În acele locuri” <endnote id="(854, III, p. 346)"/>. Evreica (ne)virtuoasă De regulă, clișeul referitor la frumusețea evreicelor era asociat cu cel referitor la virtutea lor. Iuliu Barasch scria despre credința evreicelor din Galiția „Într-o castitate unică și neprihănită” (sic !) <endnote id="(194)"/>. Într-o snoavă populară, Ruhălă și Mesia, publicată În 1858
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intelectualii și politicienii români. Nu atât și nu Întotdeauna pentru că ei credeau În aceste „conserve mentale”, cât pentru faptul că aveau cunoștință de eficiența și de impactul lor În rândul oamenilor simpli. Antisemitismul politic (activ și conștient) a exploatat toate clișeele antisemitismului popular (pasiv și latent). „Judanul e din fire speculant”, scria Costache Negruzzi la jumătatea secolului al XIX-lea. Un exemplu elocvent de cărturar și om politic care a preluat asemenea stereotipuri simpliste (de genul „evreii trăiesc din Înșelă ciune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adevăr, unele prejudecăți erau „injectate” sau „impuse dinafară”, dar era vorba de revigorarea și retransmiterea unor reflexe mentale ce fuse seră anterior preluate din spațiul culturii tradiționale. Așa se explică succesul de care s-a bucurat acest feedback cultural. Dacă clișeele vehiculate de antisemitismul intelectual ar fi fost complet noi și artificiale, s-ar fi produs un proces de „respingere a grefei”. Dar nu numai perspectiva antisemită a dat naștere unor astfel de mentalități și retorici. Un tip asemănător de discurs
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încheie un negoț mai Însemnat - scrie folcloristul D. Dan În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau nedorită a unui evreu” <endnote id="(126, p. 9)"/>. „Evreul - bun afacerist” este un clișeu, de regulă, cu conotație negativă, chiar dacă implicită. Câteodată, clișeul este valorizat pozitiv, mai ales când este rostit de un evreu, cum este Lazăr Gherson, personaj al romanului Cronică de familie, publicat de Petru Dumitriu În 1956 : „Auzi, ce răspuns ! Serios
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1899 -, ba nu se vinde nici o coadă de vițel sau de cal fără de Întrevenirea dorită sau nedorită a unui evreu” <endnote id="(126, p. 9)"/>. „Evreul - bun afacerist” este un clișeu, de regulă, cu conotație negativă, chiar dacă implicită. Câteodată, clișeul este valorizat pozitiv, mai ales când este rostit de un evreu, cum este Lazăr Gherson, personaj al romanului Cronică de familie, publicat de Petru Dumitriu În 1956 : „Auzi, ce răspuns ! Serios, solid, practic, de om de afaceri. Ar merita să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-au realizat În ultimele decenii anchete etno-sociologice privind modul de percepere a evreului de către omul de rând (Polonia În 1975-1978 și 1984, Austria În 1992 etc.), s-a constatat că toate aceste stereotipuri ambigue au supraviețuit până În zilele noastre. Clișee pozitive și negative conform cărora evreii ar fi foarte inteligenți, vicleni, instruiți, buni familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sunt polonez și aș vrea să fiu mândru că sunt polonez. Dar după o asemenea dilemă, doar simplul fapt că această problemă a fost ridicată mă face să nu mai fiu mândru” <endnote id="(405, p. 132)"/>. 2. Evreul meseriaș Clișeul conform căruia „evreul este un bun negustor” conține, ca orice clișeu, un adevăr parțial. Nu este locul să abordez În această lucrare, În toată complexitatea lui, acest important aspect socio- economic (unul dintre aspectele care au făcut din „problema evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dar după o asemenea dilemă, doar simplul fapt că această problemă a fost ridicată mă face să nu mai fiu mândru” <endnote id="(405, p. 132)"/>. 2. Evreul meseriaș Clișeul conform căruia „evreul este un bun negustor” conține, ca orice clișeu, un adevăr parțial. Nu este locul să abordez În această lucrare, În toată complexitatea lui, acest important aspect socio- economic (unul dintre aspectele care au făcut din „problema evreiască” o problemă), dar ar trebui să fie schițată justificarea sau lipsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este locul să abordez În această lucrare, În toată complexitatea lui, acest important aspect socio- economic (unul dintre aspectele care au făcut din „problema evreiască” o problemă), dar ar trebui să fie schițată justificarea sau lipsa de justificare cantitativă a clișeului În discuție. Evident, nu voi lua În discuție situațiile de excepție, În care clișeul Însuși era ridicat la rang de lege, ca În Banatul habsburgic din timpul Mariei Tereza : „Deoarece evreii sunt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
socio- economic (unul dintre aspectele care au făcut din „problema evreiască” o problemă), dar ar trebui să fie schițată justificarea sau lipsa de justificare cantitativă a clișeului În discuție. Evident, nu voi lua În discuție situațiile de excepție, În care clișeul Însuși era ridicat la rang de lege, ca În Banatul habsburgic din timpul Mariei Tereza : „Deoarece evreii sunt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni”, sună articolul 59 din Judenordnung, ordonanță emisă În 1776 la Timișoara
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În industrie și meșteșuguri și numai 10,1% În comerț <endnote id="(37, p. 313)"/>. Cu toate acestea, și În Statele Unite ale acelor ani este atestată existența acelorași prejudecăți ca și În Europa <endnote id="(423, pp. 191 ș.u.)"/>. Clișeele referitoare la evrei au traversat oceanul odată cu evreii. În aceste condiții, rămâne să ne Întrebăm ce mecanisme psihologice complicate au concurat pentru a crea imaginea evreului negustor tipic și, respectiv, cea a evreului meseriaș atipic, În condițiile În care cifrele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trece nimănui prin minte de a contesta industriașului și meseriașului evreu productivitatea sa” ; iar În 1928, deputatul Wilhelm Filderman (reprezentând Uniunea Evreilor din România) critica manualul de geografie a României pentru clasa a III-a, prin care se inoculau elevilor clișee negative de tipul „evreii se ocupă cu comerțul și meseriile ușoare, care nu cer multă muncă, dar bănoase” <endnote id="(603, pp. 103-104 ; 147)"/><endnote id="(685)"/>. În anii ’40, sociologul socialist Alexandru Claudian elogia „calitățile intelectuale și morale”, precum și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste pretenții” <endnote id="(479, p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lipsiți de orice probitate” ; exemple nefericite „se găsesc și la alte popoare” <endnote id="(109, p. 47 ; 535, p. 470)"/>. La rândul său, trecând În revistă Îndeletnicirile evreilor stabiliți În spațiul românesc, Moses Schwarzfeld scria următoarele, exagerând În sens invers clișeul Încetățenit : „Din șirul de ocupații ale evreilor- români, negoțul cu bani trebuie mai de tot exclus, căci numai rar și cu Încetul au ajuns a se deda aci cu acest negoț” <endnote id="(164, p. 129)"/>. Oricum, numărul cămătarilor era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și În folclorul polonez evreul este asociat cu banii, În zeci de ipostaze. Iată doar două exemple : pe de o parte, pușculițele populare pe care le cumpără țăranii la târg sunt de regulă În formă de evreu, păstrându-se toate clișeele imaginii tradiționale a acestuia. Se credea că figurinele din lemn sau ceramică reprezentând un „evreu tipic” ar aduce prosperitate <endnote id="(70, p. 163 ; vezi și figurile de după p. 160)"/>. Pe de altă parte, unele colinde poloneze, interpretate de țărani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mă ocup. În 1933, dr. Nicolae Leon Îi critica pe cămătarii (inclusiv evrei) din Iașiul sfârșitului de secol XIX pentru dobânzile mari pe care le practicau. Dar el n-a vrut să generalizeze și nici să cadă În capcana unui clișeu facil : „Zicătoarea populară : «Avar ca un evreu» este falșă. Paul Morand spune că evreii sunt mai generoși decât creștinii ; dar Înainte vreme ei trăiau din camătă. Din cauza aceasta au făcut confuzie În privința lor și Plaut și Molière și Balzac” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Îi fac și pe ceilalți oameni să se hrănească vampiric cu acest sânge financiar ( Despre esența banilor, 1843 ; <endnote id="cf. 810, p. 342"/>). Peste aproape un secol, scriind de pe o poziție declarat antimarxistă, Nichifor Crainic vehiculează totuși aceleași clișee antisemite : „Iudaismul Înseamnă cămătărism [...]. Forța evreului e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atestare a legendei În spațiul cultural românesc, cred că avem de-a face fie cu un Împrumut, Înregistrat la granița de contact dintre comunitatea creștină catolică (Galiția) și cea ortodoxă (Bucovina), fie cu un transfer - operat de autorul vest-european - al clișeului bine-cunoscut de acasă (Franța) Într-un spațiu cultural străin (Moldova). În schimb, În Europa de Răsărit, același tip de mentalitate (conform căreia evreul ar fi un agent periculos, care Încearcă să distrugă creștinătatea) a impus o altă legendă : otrăvirea băuturilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părere că, În bună măsură, lui Vasile Alecsandri i se datorează apariția imaginii evreului stereotip cu toate viciile lui, inclusiv acela de „otrăvitor” al țăra nului prin rachiu. Această imagine caricaturală a evreului nu a intrat doar În inventarul de clișee al târgovețului, ci și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate În Adunarea Generală „cestiunea israelită”, Mihail Kogălniceanu declară următoarele parlamentarilor români : „Domnilor, pentru ca să cunoașteți pe evreii din Moldova nu aveți decât să vă duceți la teatru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]