3,543 matches
-
care Iorga voia din tot sufletul s?? l ajute ? i �n numele c? ruia apelase la rege. Dar, chiar dac? Tiktin avea foarte mari merite �n domeniul filologiei rom�ne ? i vorbea perfect rom�ne? te, Iorga voia s?? l duc? la ? coală lui din Fran? a ? i nu s? ob? în? un post pentru el �n Rom�nia. �n iulie 1939, lui Iorga �i era imposibil s? angajeze la Institutul lui de Istorie Universal? o ț�n? r? evreic? italianc?. Voia s? o ajute, dar aceast
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Român ? i de Elenism, iar Orientul de Ortodoxie ? i de Asia. Cealalt? lucrare a sa, Bizan? dup? Bizan? era versiunea rom�n? , �ntocmit? de doamna Liliana Pippidi? Iorga dup? originalul Byzance apr�s Byzance (Bucure? ți, 1933), constituie o extindere logic? a ? colii sale filosofice: prezen? a ? i continuitatea �postum? � (dup? c?derea Bizan? ului) a ideilor ? i institu? iilor bizantine din Principatele Rom�ne erau continuitatea Imperiului Român. Trecutul rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la Universitatea de la Bucure? ți, pred�nd totodat? la Academia Militar? ? i la Academia de Comer?. Era mai departe invitat �n fiecare an s? conferen? ieze la Sorbona ? i la Colegiul Fran? ei, conținu�nd �n tot acest timp s? ? în? cursuri la ? colile sale din Fran? a, de la Vene? ia ? i de la Romă. Era �n curs de organizare ? coală să de Arheologie de la Șanț? Quaranta (Albania)121. Universitatea de Văr? de la V? leni a continuat s? func? ioneze p�n? �n vară nefast? a lui 1940
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Comer?. Era mai departe invitat �n fiecare an s? conferen? ieze la Sorbona ? i la Colegiul Fran? ei, conținu�nd �n tot acest timp s? ? în? cursuri la ? colile sale din Fran? a, de la Vene? ia ? i de la Romă. Era �n curs de organizare ? coală să de Arheologie de la Șanț? Quaranta (Albania)121. Universitatea de Văr? de la V? leni a continuat s? func? ioneze p�n? �n vară nefast? a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici �? coală Misionar? pentru Femei�122. �n aprilie 1937, Iorga a fondat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Vene? ia ? i de la Romă. Era �n curs de organizare ? coală să de Arheologie de la Șanț? Quaranta (Albania)121. Universitatea de Văr? de la V? leni a continuat s? func? ioneze p�n? �n vară nefast? a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici �? coală Misionar? pentru Femei�122. �n aprilie 1937, Iorga a fondat Institutul de Istorie Universal?. Cursurile au �nceput �n mai 1937 cu un ciclu intitulat �Conceptul uman de istorie�. Acesta era un manifest �mpotriva modernismului, a agresiunii de zi cu zi a vie? îi moderne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a pe mai mult? putere, adic? URSS, ceea ce nu putea fi tolerat 18. A urmat o văr? lung? ? i fierbinte, �n timpul c? reia ungurii ? i bulgarii ? i?au sus? inut tot mai insistent revendic? rile. Iorga ? i?a deschis pentru ultima oar? ? coală de Văr? de la V? leni, ceremonie desf?? urat? �ntr? o atmosfer? aproape palpabil?. Ungurii au mobilizat 400.000 de soldă? i la grani? a cu Rom�nia. URSS? ul a �nceput s? fac? declară? îi cum c? ei considerau drept �nesatisf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu ? i sora ei, doamna Lucia! Această eră cea mai con? tient? de pericol ? i se str? duia din r? sputeri s?? l �mboldeasc? ? i s?? l conving? pe Iorga s? plece din ? ar? ? i s? se duc? �n Italia la ? coală lui de la Vene? ia. Pe moment, Iorga nu s? a g�ndit cu seriozitate la aceast? propunere. �?ara mea ar putea s? aib? �nc? nevoie de mine! �, spunea el. �C�nd va sosi momentul acesta, vreau s? fiu aproape că s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Eminescu. Soarta sf�? ietoare a Poloniei, �mp? r? it? �ntre puternicii ei vecini, ? i?a g? sit un r? spuns, o solu? ie propus? de Român Dmowski. �nt�mpl? tor, partidul s? u se numea tot �Partidul Na? ionalist Democrat� (�Endecija�). ? coală de g�ndire a lui Dmowski are o influen?? puternic? asupra politicii postcomuniste a Poloniei de ast? zi. �Endecija� respingea at�ț cadrul etic al na? ionalismului romantic (Miczkiewicz, Slowacki) c�ț ? i ? coală empiric? a pozitivismului. Dmowski credea �ntr? un na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se numea tot �Partidul Na? ionalist Democrat� (�Endecija�). ? coală de g�ndire a lui Dmowski are o influen?? puternic? asupra politicii postcomuniste a Poloniei de ast? zi. �Endecija� respingea at�ț cadrul etic al na? ionalismului romantic (Miczkiewicz, Slowacki) c�ț ? i ? coală empiric? a pozitivismului. Dmowski credea �ntr? un na? ionalism lipsit de orice con? inut moral, �ntr? o viziune a Poloniei care transcendea lumea material?. El nu credea �n r? u sau �n bine �n rela? iile cu alte na? iuni, ci doar �n for
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a bucurat nici de libertate, nici de democra? ie, nici de prosperitate. Iorga istoricul a devenit politician �că s? �mpiedice s? i se fac? r? u� Rom�niei5. Trebuie oare că un istoric s? coboare din turnul de filde? al ? colii �n arena brutal? a politicii? Via? a lui nu d? nici un r? spuns �n acest sens. Pe l�ng? obligativitatea men? ionat? mai sus, Iorga este extraordinar de ne�nzestrat pentru politic?. ?i această datorit? personalit?? îi sale, principialit?? îi sale apolitice sus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reu? it de multe ori s? se �mpotriveasc? �nse? i Dictaturii Regale pe care o sus? inea cu at�ta zel). Personalitatea lui Iorga era autoritar? , deci incompatibil? cu un proces democratic: el era incapabil s? accepte critică, Partidul, ziarele, ? colile ? i activit?? ile sale fiind un fel de �expozi? ie personal? �. Trebuie s? ? inem minte c? pentru mult? lume din Europa central? r? s?ritean? democra? ia �nseamn? (�n cel mai bun caz!) principiul majorit?? îi. Nu prea exist? loc pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga era �n primul ? i �n primul r�nd istoric. Politicianul ocupă un biet loc doi. Na? ionalismul s? u cultural i? a dominat ? i scrierile istorice. El nu respectă nici o abordare filosofic? ? i nici o lege istoric? ? i nu apar? inea nici unei �? coli istorice�, considerate de el ca fiind prea restrictive ? i rigide. Era un na? ionalist romantic, un impresionist ? i posedă instincte s? n?toase ? i marele talent de a reconstitui un eveniment, dar �ntotdeauna pe baza documentelor ? i a faptelor. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de nume, date, locuri geografice ? i aglomer? ri de fapte. A?a cum repeta el mereu: �S�nte? i fie de partea lui Iorga, fie de partea lui Maiorescu! � �n acest context i? au aruncat m? nu? a lui Iorga savan? îi Noii ? coli de istorie (că ? i mul? i al? i istorici). Aceste atacuri erau mai apropiate de g�ndirea lui Samuel Johnson, pentru care lumea lui Iorga ar fi fost de neconceput. Literatura ? i critică literar? erau extrem de importante �n ochii lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de familia Iorga 47��n 1985, Profesorul Karl G�llner, fost student al lui Iorga, acum profesor la Universitatea din Sibiu, i-a spus autorului o �nt�mplare: Iorga l-a trimis pe unul din cei mai buni studen? i ai lui la ? coală lui din Fran? a. L-a promovat cur�nd pe ț�n? rul lui student sas transilv? nean la rangul de asistent-cercet? tor. G�llner a fost anun? at de Iorga c? va sosi la Paris, a? a c? acesta l-a a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
m?n? torismul�, 4 mai 1903 150 Theodorescu, op. cît. , p. 169 151 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 146-147 152 �S? m?n? torul�, 1 decembrie 1901 153 �S? m?n? torul�, 9 decembrie 1901 154 Teodorescu, op. cît. , pp. 146-147 155�? coală lui ? tefan cel Mare, �S? m?n? torul�, 25 aprilie 1904 156 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�ÎI, p. 7 157 O lupt? literar? , p. VI 158 Boierimea Francez? din Rom�nia, �S? m?n? torul�, 22 februarie 1904 159�Ibidem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vol. VII, p. 299 148��Neamul rom�nesc�, 20 septembrie 1933 149��Neamul rom�nesc�, 21 martie 1937 150�Iorga a remarcat faptul c? P.�P.�Panaitescu se ridică �mpotriva falsific? rîi istoriei�. Memorii, vol. VI, p. 52. Vezi ? i Iorga, ? coală Nou? de Istorie: o l? murire definitiv? , Bucure? ți, 1936, p. 8 151�Memorii, vol. VI, p. 320 152�Gheorghe Br? tianu, Nicolae Iorga: istoric al rom�nilor, Bucure? ți, 1944; Iorga, Trei cuv�nt? ri, p. 67 153�Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Gamillscheg (ed.) Von Leben und Wirken der Rum�nien, Heft 1, Jena-Leipzig, 1933, p. 1 170��Neamul rom�nesc�, 17 mai 1936 171��Curentul�, 17 mai 1936 172��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 173��Universul�, 13 mai 1936 174�? coală Nou? de Istorie: o l? murire definitiv? , p. 14; Munteanu, op. cît. , p. 443 175��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 176��Adev? rul�, 10 iulie 1935 177��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 ? i �Adev? rul�, 24 iunie 1935
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Vl? descu, care �l atacă pe Iorga �n numele adev? ra? ilor cuzi? ți�, scriind articole sordide despre afacerea Blank. Iorga a ripostat prin obi? nuita dare �n judecat? pentru calomnie. �Neamul rom�nesc�, 1 iunie 1935 26 �Slugoiul evreilor�, adic? (�n concep? ia acestei ? coli de g�ndire) nu oricine era antisemit 27 Dna Liliana Pippidi-Iorga ? i mul? i al? i membri ai familiei c? tre autor 28 Memorii, vol. VI, p. 328; vezi ? i �Neamul rom�nesc�, 15 ianuarie 1936 29 Toladot, 1972, pp. 16-19
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
august 1936 ? i 26 mai 1939 120 Memorii, vol. VII, pp. 181 ? i 185 121 Op. cît. , vol. VII, pp. 373-374. Familia Iorga �? i amintea c? Mussolini a f? cut dup? ocuparea Albaniei gestul de a-i permite lui Iorga s? continue organizarea ? colii sale acolo, dar el a refuzat aceast? onoare 122 Regina Elenă i-a oferit un sediu ? colii misionare. Memorii, vol. VII, p. 96 123 D-na Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 1��Neamul rom�nesc�, 16, 23 ? i 25 mai 1940 2 �Neamul rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
VII, pp. 373-374. Familia Iorga �? i amintea c? Mussolini a f? cut dup? ocuparea Albaniei gestul de a-i permite lui Iorga s? continue organizarea ? colii sale acolo, dar el a refuzat aceast? onoare 122 Regina Elenă i-a oferit un sediu ? colii misionare. Memorii, vol. VII, p. 96 123 D-na Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 1��Neamul rom�nesc�, 16, 23 ? i 25 mai 1940 2 �Neamul rom�nesc�, 28 mai, 1,14 ? i 29 iunie ? i 25 august 1940 3 �Neamul rom�nesc�, 14 iunie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceea, lucrările reuniunii trebuiau conduse pe rând, prin rotație, de delegațiile statelor participante. Șeful statului spusese toate aceste lucruri într-un fel de declarație politică, dar punctele-cheie ale prezentării sale erau evidente. A vorbit liber, având în față doar o coală de hârtie pe care se vedeau niște însemnări, ceea ce arăta că punctele de vedere pe care le formula fuseseră gândite și fixate înainte. Întâlnirea membrilor delegației MAE cu Ceaușescu avusese loc într-o vineri. Până seara târziu, apoi în cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Șirato, Baba, mari pictori, dar și mari condeieri. Să nu-i mai pomenesc pe enormii Delacroix, Redon, sau pe mult mai tîrziii moderni De Chirico, Klee, Kandinski. Pentru că, alături de noile romane ale englezilor, pe același pat procustian-freudian-proustian se află și coala albă de hîrtie, și creionul: destinate, cum se vede, săptămînal, acestei rubrici. Să revenim însă la strategiile narative. L-am ignorat pînă acum în această ordine de idei pe fostul meu profesor dorohoian de desen, Constantin Radinschi, nefiind atent că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reînnodînd desfăcutele locante de altădată. Lume, lume! Cu dispariția lui Zaim a dispărut și ea. Să-i păstrăm, pe rever, parfumul. Nu pentru că mă prinsese isteț în fraza: "Sînt teme, motive și tehnici ce migrează inocent? fraudulos? de pe șevalet pe coala epică și invers, traduse deci într-o altă limbă", ci pentru strofa lui: Ar trebui un spațiu înainte / o suprafață de desfășurare / sau nu măcar o pînză colorată / c-un punct de sprijin, acest cîine care / nu-și poate prinde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uzina al produsului | | | ex 4818 |Hârtie igienică |Fabricare din materiale folosite la | | | | |fabricarea hârtiei de la Capitolul 47 | | | ex 4819 |Cutii, saci, pungi, cornete și alte |Fabricare: | | | |ambalaje din hârtie, carton, vata de |- din materiale de la orice poziție cu | | | |celuloza sau coli din fibre de |excepția celei la care se încadrează | | | |celuloza |produsul și | | | | |- la care valoarea tuturor materialelor | | | | |folosite nu trebuie să depășească 50% | | | | |din prețul de uzina al produsului | | | ex 4820 |Blocuri de hartie pentru scrisori |Fabricare la care valoarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
produsului | | | ex 4820 |Blocuri de hartie pentru scrisori |Fabricare la care valoarea tuturor | | | | |materialelor folosite nu trebuie să | | | | |depășească 50% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | ex 4823 |Alte hârtii, cartoane, vata de |Fabricare din materiale folosite la | | | |celuloza și coli din fibre de |fabricarea hârtiei de la Capitolul 47 | | | |celuloza, decupate în diverse forme | | | | |sau dimensiuni | | | +---------+--------------------------------------+----------------------------------------+----------------------------+ | ex |Produse pentru editare, presa și alte |Fabricare din materiale de la orice | | | Capitolul|industrii grafice; manuscrise sau |poziție cu exceptia celei la care se | | | 49 |texte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]