3,473 matches
-
pentru dezvoltarea cercetărilor în tehnologie. 424 Jean-François Verjeat, Expunere în Actele seminarului Services publics et espaces collectifs: modèles de gestion et cultures d'entreprise, Paris IX Dauphine, Éd. de l'Iris, 1986-1987, p. 146. 425 Philippe Méjean, Intervenția la actele Colocviului de la Valence, "Ensemble refaire la ville", 24-25 ianuarie 1987, în Colocviul de la Valence, Gérer et transformer la ville, Paris, Syros Alternatives, 1988. 426 Vincent Hoffmann-Martinot, "Gestion moderniste à Nîmes, cons-truction d'une image de ville", Les Annales de la recherche urbaine
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
seminarului Services publics et espaces collectifs: modèles de gestion et cultures d'entreprise, Paris IX Dauphine, Éd. de l'Iris, 1986-1987, p. 146. 425 Philippe Méjean, Intervenția la actele Colocviului de la Valence, "Ensemble refaire la ville", 24-25 ianuarie 1987, în Colocviul de la Valence, Gérer et transformer la ville, Paris, Syros Alternatives, 1988. 426 Vincent Hoffmann-Martinot, "Gestion moderniste à Nîmes, cons-truction d'une image de ville", Les Annales de la recherche urbaine, nr. 38, "Villes et États", iunie 1988. 427 Vezi D. Lorrain
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
477 Ibid. 478 Pentru o prezentare detaliată a diverselor cadre participative, a se vedea Denys Lamarzelle, Stratégie et démocratie territoriales, Montreuil, Éditions du Papyrus, 2001. 479 Sandrine Rui, "La démocratie participative, entre frustrations et production d'espaces critiques", intervenție la colocviul La démocratie participative, Université rurale Quercy-Rouergue, 25-26 ianuarie 2002. 480 Vezi S. Rui, La démocratie en débat, Paris, Armand Colin, 2004. 481 Magali Pautis, Les conseils de quartier. Lecture critique. Quelle place et quels enjeux dans le gouvernement local?, memoriu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la politique de la ville?", în Esprit, "La ville à trois vitesses", 2004. 541 Michel Bonetti, "Les catégories sémantiques et les concepts opérationnels structurant les projets urbains", în Questions de ville et de projet. Le projet urbain: discours et pratiques, în cadrul colocviului organizat de LTMU, 13-14 decembrie 2001. 1 Vezi Azouz Begag, Reynald Rossini, Du bon usage de la distance chez les sauva-geons, Paris, Le Seuil, 1999. 2 Ibid., p. 214. 3 M. Bonetti, art. citat, 2001. 542 Ibid. 543 Catherine Grémion, art.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
viță de vie"; Précis d'ampélographie pratique, Montpellier, ediția a treia, P. Galet, 1971, p. 7. 5 Mai precis, în eocen, epoca primelor mamifere. 6 H. Arntz, Le vin et les civilisations préhelléniques, Vin et civilisations, Vino e civiltà, Actele colocviului organizat de către Centrul internațional de legătură al organismelor de propagandă în favoarea produselor viței de vie (CILOP), Club des arts et métiers, Paris, 1983, p. 14. 7 M. Lachiver, Vins, vignes et vignerons histoire du vignoble français, Paris, Librairie Arthéme Fayard
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
engleză love feast ("banchet al afecțiunii"), în arabă aïdé sau fadal ("invitație frățească"). 98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu avea decât puține legături cu modelul original. Exceptând faptul că, după un colocviu, un congres... sau un simpozion, participanții nu uită să bea împreună: după comuniunea întru cuvânt urmează comuniunea întru vin. 99 C. Salles, Les bas-fonds de l'Antiquité, Robert Laffont, Paris, 1982, p. 85. 100 J.-F. Revel, Un festin en
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
122. 121 Numele acestuia probabil că deriva din cuvântul berber ardar, "munte"; cei vechi, supraestimând înălțimea munților Atlas, i-au comparat cu un titan care susține lumea. 122 H. Johnson, Vin et civilisation. Le nouveau monde, Vino et civiltà, Actele colocviului organizat de către Centrul Internațional de Legătură a Organismelor de Propagandă în Favoarea produselor Viței de Vie (CILOP), Club des arts et métiers, Paris, 1983, p. 133 și 134. 123 După o luptă de zece ani împotriva Spaniei, Mexicul și-a câștigat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sau altul dintre poeți, desprinzându-se din „gros”', au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică și rutinieră și fără perspectivă (...)». Cântecele de iubire ale lui Eugen Frunză sunt apostrofate drept inspirate «articole de ziar», «goale abstracțiuni», «colocvii ale poetului cu iubita» (...). Pe un ton de superioritate cu nimic justificat, autorul articolului împarte sentințe și dă lecții de cea mai elementară măiestrie unor poeți ca cei sus amintiți, permițându-și să se substitue până și intențiilor lor artistice
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sticlele de șampanie, m-am strecurat afară. Nu spre casă, pentru că aveam emisiunea la radio peste vreo două ore. M-am plimbat singur puțin, apoi am primit un telefon de la Victor Neumann, istoricul timișorean, care era în Iași la un colocviu, m-am întâlnit cu el și am băut o cafea într-o cafenea tot caldă, cu mult lemn, din centru, nici nu știu cum se cheamă... A fost o plăcută discuție în doi. Cum vezi, nu cu oamenii am ceva, ci cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
echipa de șah prin corespondență a României. Se împrietenește cu Leonid Dimov: cei doi sunt o vreme nedespărțiți, adoptă o formulă de viață boemă, cu gesturi „absurde”, de sfidare a marasmului vieții zilnice, a cenușiului orizont cotidian și, în nesfârșite colocvii informale, pun bazele teoretice ale onirismului. Din 1963 e doi ani corector la Editura Meridiane. Debutează în toamna lui 1964, cu schița Aripi și roți, la „Gazeta literară”, continuă să publice în reviste, e prezent în mediile scriitoricești. Prima carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
cotitură a destinelor. Arta prozatorului se vede mai ales în intuiția fină cu care ține cumpăna între relatarea pură a evenimentelor și comentariul digresiv făcut de personaje. Tandemul de intelectuali ai cărții, Avram și medicul german Sedler, se angajează în colocvii memorabile, care scot narațiunea din tiparele prozei ardelenești rurale, dându-i o notă modernă, lipsită de orice stridență. Și aici este evidentă preocuparea pentru tehnicile cinematografice, romanul reținând atenția și prin maniera neostentativă cu care V. introduce între lectori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
1999). Acest al treilea roman al lui B. este, pe de o parte, o monografie a satului oltenesc și a limbajului specific, pus în valoare de Marin Sorescu în La lilieci; pe de altă parte, o reluare a tipului de colocviu țărănesc de la „poiana lui Iocan” al lui Marin Preda, purtat aici pe marginea șanțului sau la MAT-ul din sat. Un „decameron” în care mai multe personaje spun povești, despre ei și despre alții. Tonul este însă naturalist, rebrenian, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
poartă în trei, apărând alături de un Mai Știutor și de un Tânăr Prieten, ca un fel de alter ego când al unuia, când al celuilalt, Devotatul Amic. Redus la ultima schemă ideatică și tradus într-un limbaj cât mai uzual, colocviul din A fi, a face, a avea (1985) argumentează savant (ultrasofisticat, pe alocuri), în limbaj matematic, exemplificat grafic, aserțiunea că „întreaga aventură umană” se consumă între „polii verbelor fundamentale”, adică a fi și a avea. Primul e verbul „total”, primordial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
decât accidental interesul istoricilor de artă. Există și excepții care vin pe fondul cercetărilor occidentale care readuc la suprafață resturile unui continent dispărut, astfel că la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" s-a organizat pe 23 februarie 2007 un colocviu internațional cu tema "În jurul lui 1900. Idei și motive simboliste românești și europene" ("Autour 1900. Idées et motifs symbolistes roumains et européens"), colocviu ale cărui lucrări au fost publicate într-un număr al revistei Revue Roumaine d'Histoire de l
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel că la Institutul de Istoria Artei "G. Oprescu" s-a organizat pe 23 februarie 2007 un colocviu internațional cu tema "În jurul lui 1900. Idei și motive simboliste românești și europene" ("Autour 1900. Idées et motifs symbolistes roumains et européens"), colocviu ale cărui lucrări au fost publicate într-un număr al revistei Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, (Editura Academiei Române, Tome XLIV, 2007). Revine meritul de a fi organizat acest colocviu Ioanei Vlasiu și Adrianei Șotropa, în articolele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Idées et motifs symbolistes roumains et européens"), colocviu ale cărui lucrări au fost publicate într-un număr al revistei Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, (Editura Academiei Române, Tome XLIV, 2007). Revine meritul de a fi organizat acest colocviu Ioanei Vlasiu și Adrianei Șotropa, în articolele Ioanei Vlasiu fiind identificabilă preocuparea durabilă pentru studiul curentului simbolist în artele plastice, iar Adriana Șotropa fiind autoarea unui important volum despre sculptura simbolistă, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii, ci afectează și modalitatea clasică de lectură a unui text. Pe acest procedeu de transfer a imaginii în text și invers, ekphrasis-ul, se întemeiază o hermeneutică particulară, cu atât mai mult cu cât există o afinitate constitutivă care prezidează colocviile subtile, elevate, dintre simbolism în artele plastice și literatură. Raportul dintre text și imagine se cere reconsiderat din pespectiva unei realocări a imaginii într-o sintaxă specifică. Propunerea teoretică lui John Reed, ilustrată cu pictori și graficieni ca Gustave Moreau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
una teoretică, ce constă în comunicările amintite și discuțiile suscitate de acestea, și al doilea aspect îl constituie estetica aplicată, în forma diverselor arte. Arta spectacolului, arta literară, muzica simfonică, plastică ș.a.m.d., încât are loc un soi de colocviu complex aici, teoretic, practic, în sfera frumosului, a artei în general, și aceasta face ca, de fiecare dată, Conferința Națională de Estetică să fie un eveniment unic în cultura românească. V-ați gândit deja la ediția a Xa? Deocamdată vor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
regional, apoi ca publicație autonomă, în 4 ori 8 pagini), s-a lansat recitalul liric „Poetul în Cetate”. În alți trei ani, cenaclul s-a extins la profilul literarartistic. Aceste trepte pregătitoare au făcut posibile inaugurarea, în 1969, a unui colocviu de anvergură, dialogul cultural anual „Zilele Culturii Călinesciene” și permanentizarea lui în cele patruzeci de ediții de până azi. Între timp, instituționalizarea a continuat cu etapele Societate Culturală (1972) și Fundație Națională (1991). Am întâlnit, în aproape cinci decenii, multe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Stelian Preda și Cătălina Murgea. De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a inițiat „Gala națională a recitalurilor dramatice” și „Colocviul criticilor de teatru”, în contextul cărora s a și prezentat piesa. Debutul meu ca dramaturg, cu un text publicat, s-a produs în revista Ateneu, în 1968, deci sunt 35 de ani de când am debutat cu seria pieselor scurte. Trebuie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
peste hotare: Elena Ghica, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Alice Voinescu, Monica Lovinescu, Alina Diaconu (aceasta din urmă publicată și de revista noastră). Considerați că este utilă o dezbatere despre condiția femeii intelectuale în România mileniului III? Ar fi interesante discuțiile, colocviile, chiar revuistice pe această temă. Femeia este o efervescență a existenței; ea posedă, cum zice Nietzsche, „o pedagogie a suferinței”, ea știe să-și asume limitele și eșecurile mai bine decât o fac bărbații. Cu toate acestea, ea a mușcat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
xerox; - fișa medicală, în original; - declarație din partea candidatului și a părinților acestuia că au luat cunoștință de Regulamentul de ordine interioară al liceului și că sunt de acord să-l respecte. c) Probele de aptitudini sunt următoarele: ... un interviu sau colocviu, evaluat cu calificativ admis/respins; o probă scrisă de verificare a cunoștințelor religioase, cu durata de două ore, evaluată cu note de la 1 la 10. Candidații respinși la interviu/colocviu nu mai participă la proba scrisă și sunt declarați respinși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
respecte. c) Probele de aptitudini sunt următoarele: ... un interviu sau colocviu, evaluat cu calificativ admis/respins; o probă scrisă de verificare a cunoștințelor religioase, cu durata de două ore, evaluată cu note de la 1 la 10. Candidații respinși la interviu/colocviu nu mai participă la proba scrisă și sunt declarați respinși la probele de aptitudini. Nota finală la probele de aptitudini este nota obținută la proba scrisă de verificare a cunoștințelor religioase. d) Conducerea liceului va stabili componența comisiei de examinare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
copie xerox; - fișa medicală (original); - declarație din partea candidatului și a părinților acestuia că au luat cunoștință de Regulamentul de ordine interioară al liceului și că sunt de acord să-l respecte. c) Probele de aptitudini sunt următoarele: ● un interviu sau colocviu, evaluat cu calificativ admis/respins; ● o probă scrisă de verificare a cunoștințelor religioase, cu durata de două ore, evaluată cu note de la 1 la 10. d) Conducerea liceului va stabili componența comisiei de examinare. e) Subiectul pentru proba scrisă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
nivel național; 1.3.7. alte acțiuni sportive - acțiuni organizate pe teritoriul României, de către federațiile sportive naționale, care prezintă un interes pentru activitatea sportivă, altele decât competițiile sportive oficiale și cele de pregătire sportivă, cum ar fi: conferințe, simpozioane, seminare, colocvii ori alte reuniuni, întâlniri de lucru, schimburi de experiență, expoziții, cursuri și stagii de practică și specializare sau perfecționare, precum și acțiuni de cercetare, documentare, informare, promovare, consultanță și altele asemenea; 1.3.8. autoritate finanțatoare - Ministerul Tineretului și Sportului, denumit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263122_a_264451]