3,570 matches
-
Westphal, Hesshusen, Selnecker, Johannes Brenz și Jakob Andrea. Aceasta l-a făcut urât, mai ales după 1571, tuturor luteranilor care aderau la luteranism în opoziție cu Melanchthon. Ultimul conflict polemic important al lui Beza cu luteranii exclusiviști a fost la Colocviul de la Mumpelgart, 14-27 martie 1586, la care a fost invitat de contele luteran Frederic de Württemberg, la dorința nobililor francezi care se refugiaseră la Mumpelgart. Intenționata uniune care era scopul colocviului nu a fost pusă niciodată pe ordinea de zi
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
al lui Beza cu luteranii exclusiviști a fost la Colocviul de la Mumpelgart, 14-27 martie 1586, la care a fost invitat de contele luteran Frederic de Württemberg, la dorința nobililor francezi care se refugiaseră la Mumpelgart. Intenționata uniune care era scopul colocviului nu a fost pusă niciodată pe ordinea de zi; totuși, colocviul a cauzat schimbări serioase în Biserica Reformată. Când s-au publicat actele colocviului, așa cum au fost editat de Jakob Andrea, Samuel Huber, din Burg, lângă Berna, aparținând facțiunii luteranizante
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
Mumpelgart, 14-27 martie 1586, la care a fost invitat de contele luteran Frederic de Württemberg, la dorința nobililor francezi care se refugiaseră la Mumpelgart. Intenționata uniune care era scopul colocviului nu a fost pusă niciodată pe ordinea de zi; totuși, colocviul a cauzat schimbări serioase în Biserica Reformată. Când s-au publicat actele colocviului, așa cum au fost editat de Jakob Andrea, Samuel Huber, din Burg, lângă Berna, aparținând facțiunii luteranizante a clericilor elvețieni, a fost atât de revoltat de doctrina supralapsariană
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
de Württemberg, la dorința nobililor francezi care se refugiaseră la Mumpelgart. Intenționata uniune care era scopul colocviului nu a fost pusă niciodată pe ordinea de zi; totuși, colocviul a cauzat schimbări serioase în Biserica Reformată. Când s-au publicat actele colocviului, așa cum au fost editat de Jakob Andrea, Samuel Huber, din Burg, lângă Berna, aparținând facțiunii luteranizante a clericilor elvețieni, a fost atât de revoltat de doctrina supralapsariană a predestinării prezentată la Mumpelgart de Beza și Musculus că a crezut de
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
revoltat de doctrina supralapsariană a predestinării prezentată la Mumpelgart de Beza și Musculus că a crezut de cuviință să îl denunțe pe Musculus la magistrații din Berna ca inovator în doctrină. Pentru a rezolva această chestiune, magistrații au stabilit un colocviu între Huber și Musculus (2 septembrie 1587), în care cel dintâi a susținut harul universal, iar cel din urmă harul particular. Colocviul rămânând fără rezultat, o dezbatere a fost fixată la Berna pentru 15-18 aprilie 1588, în care apărarea sistemului
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
Musculus la magistrații din Berna ca inovator în doctrină. Pentru a rezolva această chestiune, magistrații au stabilit un colocviu între Huber și Musculus (2 septembrie 1587), în care cel dintâi a susținut harul universal, iar cel din urmă harul particular. Colocviul rămânând fără rezultat, o dezbatere a fost fixată la Berna pentru 15-18 aprilie 1588, în care apărarea sistemului de doctrină i-a revenit lui Beza. Cei trei delegați ai cantoanelor elvețiene care au prezidat dezbaterea au declarat la final că
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
este la un pas de războiul civil. Problemele cu care se confruntă Caterina sunt complexe și poate dificil de înțeles fiind străină. Ea cheamă liderii bisericii din ambele părți pentru a încerca să rezolve diferențele religioase. Cu tot optimismul său Colocviul de la Poissy se termină cu un eșec și se autodizolvă la 13 octombrie 1561, fără acordul Caterinei. Poate dă greș pentru că ea vede decalajul religios doar din punct de vedere politic.După cum spune istoricul R.J.Knecht "ea a subestimat puterea
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
procesului didactic s-au elaborat și editat în universitate un număr important de titluri de cursuri, culegeri de probleme și îndrumătoare de lucrări sau proiect. Evaluarea pregătirii profesionale a studenților se efectuează pe parcursul întregului an universitar, aceasta definitivându-se prin colocvii sau examene orale și scrise, care sunt planificate în sesiunile de la sfârșitul fiecărui semestru. Studiile universitare inginerești se finalizează cu examen de licență, ce constă din verificarea cunoștințelor fundamentale inginerești și a celor de specialitate, precum și din susținerea proiectului de
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
produse ale cercetării științifice realizate de cadrele didactice în Universitatea „Petru Maior” au primit omologare și brevetare internațională. Anual, Universitatea este gazda a zeci de Conferințe naționale și internaționale, iar cadrele didactice, studenții și masteranzii sunt prezenți la numeroase conferințe, colocvii și congrese din Europa, Statele Unite și Canada. "Revista Studia Universitatis Petru Maior Philologia" Primul număr al revistei „Studia Universitatis Petru Maior Series Philologia”, a apărut în anul 2002. Redactorul-șef al revistei este prof.univ.dr. Iulian Boldea, decan al Facultății de
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
dorința scriitorului, după moartea acestuia, el numind și membrii consiliului fundației. Principalul scop al fundației este de a acorda premiului Oskar Pastior, pemiați urmând să fie la un interval de doi ani autori care stau în tradiția Grupului Vienez, a colocviului pentru poezie nouă din Bielefeld sau a grupului Oulipo.
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
al XX-lea. Marea Schismă care a rupt biserica creștină (1054) între Biserica de Răsărit, ortodoxă, și Biserica de Apus, catolică, nu a fost înlăturată, cu toate eforturile depuse pe parcursul aproape a unui mileniu. Vizitele pontificale, ale unor înalți prelați, colocviile și seminariile inițiate vizează începutul unei apropieri între cele două mari biserici creștine. Oricum, procesul de reconciliere se derulează lent, greoi, plin de contradicții, orgolii și uneori tendințe hegemonice. Întinderile uriașe de pământ ale Rusiei ascund imense bogății naturale, estimate
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în anul 2000 a luat ființă "Societatea Română de " care, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, a organizat în 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
pe cale de a fi împărțit între catolici și protestani. Dar fiind prea tânăr, Caterina primește regența până în 1563. Caterina împreună cu cancelarul Franței Michel de l'Hôpital duc o politică pacifică, încercând să aplaneze conflictele dintre cele două facțiuni religioase. Cu Colocviul de la Poissy din 9 septembrie 1561, regina mamă speră să găsească o cale de înțelegere între partea catolică, reprezentată de cardinalul de Lorena și partea protestantă, reprezentată de Théodore de Bèze, dar nici un acord nu este acceptat. Se autodizolvă fără
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
conducerii Bibliotecii și al administrației locale. Recunoașterea Rosetteștilor ca fii ai Oneștilor și ai împrejurimilor a condus la extinderea cercetărilor referitoare la trecutul cultural al zonei. Descendenții familiei Rosetti au răspuns tuturor invitațiilor venite din partea bibliotecii, participând la simpozioane și colocvii și făcând neprețuite donații de documente. Cei care locuiesc în țară sunt, ori de câte ori este posibil, la Onești : doamna Elisaveta Varlam (fiica generalului Radu R. Rosetti), domnul Ion Varlam, diplomat al "Școlii Franceze de Științe Politice" (strănepot al lui Radu Rosetti
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]
-
teoria literaturii, cu privire specială asupra conceptelor și metodelor promovate atunci de Noua Critică și de structuralism. - colaborări: la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Limbă și literatură, Buletinul Societății de Științe Filologice din România și Buletinul Filialei Prahove a aceleiași Societăți, Colocvii, Ecoul, Gazeta cărților, Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Prahove, Axioma (cu deosebire) și la alte publicații (inclusiv antologii de studii literare), cu studii, articole, eseuri, cronici literare. - Poetică și stilistică, Ploiești, 1976. - Din lirica modernă, Ploiești, 1982 (Texte
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
de organizare al Simpozionului Internațional „Metafore ale dezvoltării din perspectiva migrației contemporane. Național și internațional în limba și cultura română“ organizat de Institutul de Filologie Română «A. Philippide», Iași, 21 23 septembrie 2011. - 2011: președinte al comitetului de organizare a Colocviului internațional cu caracter aniversar «Eugeniu Coșeriu - 90 de ani de la naștere» (Iași-Bălți, 27-29 iulie 2011). - 2011: președinte al comitetului de organizare a Simpozionului Național „Doi critici în antiteza: G. Ibrăileanu și E. Lovinescu“, Iași, 3 iunie 2011. - 2010: președinte al
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Institutul de Filologie Română «A. Philippide», Iași, 22 24 septembrie 2010. - 2010: președinte al comitetului de organizare al Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010. - 2010: membru al comitetului de organizare a Colocviului Național Anual al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, Iași, 9 10 iulie 2010. - 2010: președinte al comitetului de organizare al Simpozionului național «Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu: 130 ani de la naștere», Iași, 14 mai 2010. - 2010: co
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Societății de Stiinte Filologice din România. - 1994, 26 iunie 1 iulie, Iași: Membru al comitetului de organizare a celui de al XXI lea Colloque Internațional de Linguistique Fonctionelle. - 1992, 15 19 aprilie, Iași: co responsabil al comitetului de organizare a Colocviului internațional “Eugen Coșeriu un mare lingvist contemporan”. - 1980 1989: Secretar științific al Filialei Iași a Asociației de Studii Orientale din România. 2015, avaluarea a 15 proiecte CNCS; participarea la comisia panel 2011, ianuarie — membru al colegiului editorial al revistei „Phililogica
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, număr special din AUI, lingvistică, tom. XXXVII XXXVIII (1991 1992), Iași, 1993, p. 73 83. 23. Natură semiotica a numelui lui Dumnezeu în gîndirea teologica a lui Thomas de Aquino, în vol. Colocviul Internațional de Stiinte ale Limbajului. Lingvistică, semiotica, poetica, stilistica, vol. I, Suceava, 1992, p. 99 103. 24. Reflexe în tradiția românească a unei expresii neotestamentare: a!rto" e!piouvsio" (Maț. 6:12, Luc. 11:3), în ANLL, nr. XXXII XXXIII
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
vieux roumain littéraire, comunicare prezentată la conferință internațională “România I Romanistischer Dachverband”, Jenă, 29 oct. 2 nov. 1997. 6. Pour une typologie des transferts lexico sémantiques dans leș traductions bibliques. Le cas du vieux roumain, comunicare prezentată al XXVIII lea Colocviu Internațional de Lingvistică Funcțională, Santiago de Compostela, 20 26 septembrie 2004. 7. Die Zukunft der Rumänistik im deutschsprachigen Raum, comunicare prezentată la “Kolloquium des Balkanromanistenverbandes”, Berlin, 6 7 Mai 2005. 8. Ethnonimie roumaine. Dictionnaire historique des noms de peuples et
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
d’un projet, comunicare prezentată la al XXII lea Congres Internațional de Stiinte Onomastice, Pisa, 28 aug. — 4 sept. 2005. 9. Orthographische Inkonsequenz mit konfessioneller Motivation: I(i)sus H(ch)ristos, comunicare prezentată la ediția a IV a a colocviului «Forum România», organizat de Österreischische Ost- und Südosteuropa-Institut, Viena, 29 30 noimebrie, 2006. 10. Grundfragen der rumänischen Philologie aus sprachpolitischer Sicht, comunicare prezentată la Simpozionul Internațional «Das Potențial Europäischer Philologien: Geschichte, Leistung, Funktion», Osnabrück, 25 28 aprilie 2007. 11. Le
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
25 28 aprilie 2007. 11. Le champs ethno-choronymique "hebreu" en roumain. Approche systematique et historique, comunicare prezentată la al XXV lea Congrès Internațional de Linguistique et de Philologie Romanes, Innsbruck, 3-8 septembrie 2007. 12. Übersetzung als Texterfahrung, comunicare prezentată la colocviul «Übersetzung zwischen Beruf und Berufung», organizat de Centrul Cultural Român din Viena, 17 noiembrie 2007. 1. Observații asupra căilor de ameliorare a competenței și performanței lingvistice la elevi, comunicare prezentată la Sesiunea de comunicări a profesorilor de limbă română, Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Studii Clasice din România, Iași, 31 mai 1 iunie 1980. 3. Motivul reintegrării cosmice în opera lui Mihai Eminescu, comunicare prezentată la Sesiunea comemorativa “Eminescu”, Botoșani, 7 iunie 1980. 4. Trepte ale interpretării textului poetic în școală, comunicare prezentată la Colocviul Național “Creativitate și eficiența în învățămînt”, Ploiești, 27 29 iulie 1983. 5. Sens și semnificație în semantica contemporană, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
în semantica contemporană, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
română azi”, Iași Chișinău, 28 31 august 1991. 17. Actualitatea logicii scolastice, comunicare prezentată în cadrul seminarului “Logică în orizontul postmodernității”, Iași, 25 octombrie 1991. 18. Miron Costin și Laurentius Toppeltinus: între imitarea sintaxei latine și manierismul retoric, comunicare prezentată în cadrul Colocviului “Miron Costin. 300 de ani de la moarte”, Iași Român, 22 23 noiembrie 1991. 19. “Pîinea noastră cea de toate zilele” — reflexe în tradiția românească, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Institutului de Filologie Română “Alexandru Philippide”, 23 24 martie 1992
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]