4,988 matches
-
pe oameni la indiferență. Odată taxele plătite, compasiunea dispare și oamenilor nu le mai pasă. Mai mult, statul invadează societatea civilă și distruge formele naturale ale solidarității, subminând chiar fundamentele statului bunăstării. Datele de sondaj nu confirmă însă ipoteza. Din contră, în ultimele decenii suedezii par să fie mai sociabili cu colegii, vecinii și prietenii, par să petreacă mai mult timp în medii socializante precum cluburile sau alte asociații voluntare. Suedezii continuă să se îngrijească voluntar de persoane în vârstă sau
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și Salvemini, le-au considerat atât de firești încât nu și-au dat seama cât de represivă avea să devină țara sub noul regim". Cetățenii români nu sunt dintre cei care nu au avut niciodată parte de libertățile democratice. Din contră, ei au experiența istorică care să le permită o evaluare mai puțin idealistă a regimurilor politice. Evaluarea democrației de către cetățeni ai unor cvasi-democrații (cel mult democrații electorale), așa cum o folosește Klingemann (1999), și atașamentul comuniștilor vest-europeni pentru comunismul real existent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din constatările autorilor. Activitatea redusă și perioada scurtă nu sunt garanții pentru ca cei care părăsesc asociațiile voluntare să nu redevină în scurt timp asemănători publicului, în general. Iar publicul din România nu este caracterizat de valori înalte ale civismului. Din contră, membrii publicului nu au încredere în ceilalți cetățeni, nu sunt toleranțo față de minorități, sunt caracterizați de mai puține interacțiuni sociale cu prietenii și vecinii, se simt mai neputincioși politic, participă mai puțin din punct de vedere politic și nu au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
unor cetățeni participativi, decât în cazul unora pasivi. Iar un sistem mai responsabil și mai eficient va determina cetățeni mai mulțumiți și mai activi. Aceștia vor face presiuni pentru o funcționare cât mai responsabilă și eficientă a sistemului politic. Din contră, cetățenii apatici sau alienați nu vor produce suficiente presiuni pentru a determina un răspuns pozitiv din partea sistemului politic. Acesta va funcționa fără legătură cu dorințele cetățenilor și va fi dominat probabil de ineficiență și corupție. Astfel, el va genera la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
qu'un système plus responsable et plus efficace engendrera des citoyens plus satisfaits et actifs. Ceux-ci feront, à leur tour, des pressions pour un fonctionnement toujours plus responsable et efficace du système politique, dans un continuel processus d'interdépendances. Par contre, des citoyens apathiques ou aliénés ne feront jamais assez de pression pour déterminer une réponse positive de la part du système politique. De cette façon, le dernier fonctionne sans tenir compte des désirs des citoyens et continue d'être dominé par
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să cedeze cetățeanului (pură ficțiune constituțională) nici un drept real. Surprinde chiar că Alina Mungiu n-a luat în considerație și această realitate. Ea explică între multe altele toate evenimentele politice importante de după 1989, precum și întreaga politică, esențial de clasă, actuală: contra consolidării proprietății particulare și, în primul rând, țărănești, a formării unei pături mijlocii, a unui capital românesc etc. în acest cadru, s-a format și noua mentalitate socială, lipsită de toate criteriile vechii societăți, care nu mai acceptă să i
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se decolonizeze. în ce sens? Textele cu caracter, unele, de manifest, ale lui Armando Gnisci (care datează din 1988-1995) aduc precizări importante. Noi înșine, în treacăt fie spus, am militat în aceeași direcție într-un capitol dintr-o carte anterioară: Contre l'impărialisme et le colonialisme 4. O carte cu cheie, cu punct de plecare în tezele comparatistului francez Renă Etiemble. Era, pe atunci, singurul mod posibil de a scrie, din România comunistă (detaliu esențial), despre relații est-vest, relații, schimburi, cooperație
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
însă într-o situație dezavantajoasă: nu își putea concentra toate resursele, diplomatice și militare, în competiția pentru moștenirea teritoriilor Imperiului otoman, date fiind interesele sale occidentale, și nici nu beneficia de comunitatea de religie cu popoarele supuse de turci; din contră, adversitatea ortodocșilor balcanici față de catolici a fost în întregul ev mediu și în epoca modernă aproape la fel de mare ca și față de musulmani. Austria a urmat, astfel, o conduită contradictorie, în care acțiunile comune cu cele ale Rusiei, vizând dezmembrarea Imperiului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dus la o apropiere a Turciei de Anglia și chiar la încheierea unui Tratat de alianță cu Rusia, cel mai mare inamic al Porții, la 3 ianuarie 1799. Această evoluție rapidă și imprevizibilă a evenimentelor din Europa de Sud-Est, alianța „contre nature” turco-rusă, dar și legăturile emisarilor francezi cu Pazvantoglu, pașa din Vidin și cu Ali, pașa de Ianina, care atacau garnizoanele otomane de la Dunăre, au determinat Anglia să se implice mai activ în Imperiul otoman, iar locul nevralgic unde o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
poate funcționa fără un suport"616. În acest sens este privit și paradoxul teoriei mulțimilor. El "reprezintă legătura dintre formal și neformal, faptul că formalul nu se poate rupe de neformalul mental-psihologic și ontologic. Paradoxul nu doboară teoria formală, din contră, o integrează într-o viziune mai largă, el nu mai este paradox decât pe planul strict al teoriei formale și numai la îmbinarea acesteia cu inevitabila realitate care-i este sursă. Privind formalul și neformalul în relația lor firească, paradoxul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
l'argument fondé sur les sciences de la vie, l'argument utilitariste fondé sur la notion d'intérêt, l'argument anthropologique fondé sur la "différence ontologique" et celui fondé sur les croyances religieuses. Ces arguments ne sont pas mutuellement cohérents; par contre, il y a ici le potentiel de conflit. La seconde partie de cet ouvrage présente les principaux paradigmes de l'éthique de l'environnement. Un premier paradigme a été élaboré par Aldo Leopold sous la forme du soi-disant Land ethic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Acest lucru este posibil prin interrelația cu dublu sens dintre afecțiunile abdomenului acut chirurgical și cetoacidoză. Pe de o parte, este evident că orice afecțiune acută abdominală care se însoțește de o simptomatologie digestivă (greață, vărsături, inapetență, diaree sau, din contră, absența tranzitului pentru materii fecale) dar și generală (febră, transpirații, oligurie) va determina o modificare a echilibrului metabolic, cu creșterea secreției de catecolamine, glucagon, cortisol care la diabetic va duce la apariția cetoacidozei. Pe de altă parte, cetoacidoza poate determina
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
de realitatea referențială, dar o și neagă, propunându-i replica unei alte perspective. Negare care însă nu atentează la real decât în ipostaza sa imediat fenomenală, de apariție ce trebuie eclipsată. De aceea "negația nu desființează lucrul negat, ci - din contră - îl întemeiază, acordându-i ipso facto aceeași realitate ca și contrariul său. (...) Negația nu este, deci, cu nimic mai săracă în realitate decât afirmația, așa cum, în cazul unei sfere goale, convexitatea nu întrece în forță concavitatea, ci constituie doar cealaltă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
genei PKD1 (Bear et al., 1992) sau numai atunci când descendenții sunt de sex masculin (Choukroun et al., 1995). 7. Concluzii asupra determinanților genetici, constituționali Efectele determinanților genetici, constituționali ai progresiei spre IRCT (bazate pe ponderea și calitatea studiilor pro sau contra din literatură) pot fi: efect negativ cert fi evoluție mai rapidă spre IRCT: prezența genei PKD1 sexul masculin rasa neagră; efect negativ probabil (evidențiat la o proporție importantă de familii afectate): anticipația; efect negativ posibil: moștenirea genei de la mamă vârsta
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de studiul lui Torres et al. (1994), în care tratamentul alcalin a diminuat fibroza tubulointerstițială și dezvoltarea chiștilor. 7. Concluzii asupra determinanților non-genetici ai progresiei Efectele determinanților non-genetici ai progresiei spre IRCT (bazate pe ponderea și calitatea studiilor pro sau contra din literatură) pot fi: efect negativ cert fi evoluție mai rapidă spre IRCT: mărimea/diametrul chiștilor; efect negativ probabil: HTA (evaluată 24 ore prin ABPM, nivel de referință/normalitate mai redus, profilul non-dipper); efect negativ posibil: proteinuria nefrotică sarcinile repetate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
maligne. În mod similar acționează și vitaminele liposolubile (A, D, E, K) care măresc viabilitatea organismului și capacitatea de rezistență față de agenții Îmbolnăvirii cu cancer. La bolnavii cu cancer de colon este foarte important să se evite constipația și diareea. Contra constipației se recomandă consumul de prune sau caise uscate, tărâțe de grâu, semințe de in sau mei păsăresc, sucuri de legume și fructe (castraveți, spanac, pepene galben, dude). Contra diareei este indicat sucul de afine, afinata și polenul. Regimul de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
după prăbușirea entității politice romane. Principiu unificator relativ totuși, dacă ținem cont că această credință comună provine din două izvoare diferite. Europa occidentală și Scandinavia aparțin credinței romane, care a pătruns, vehiculată de germanism, și în Ungaria și Polonia. Din contră, Europa orientală și lumea slavă din Balcani și-a luat religia și civilizația din Bizanț 1. În felul acesta au luat naștere două "Europe", ale căror destine vor fi permanent diferite. Dar aceasta nu are importanță. Dincolo de numeroasele diferențe, principiul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rămășițele puterii regale. Italia este devastată de războaiele municipale care pun față în față orașele și pe seniorii acestora. Certuri dinastice sfișie Scandinavia și peninsula ibe rică. La est, cavalerii teutoni 9 se bat cu slavii, în nord-est englezii luptă contra scoțienilor; în sud, Castilia luptă cu maurii instalați în Spania; în sfîrșit, în sud-est ungurii încearcă să oprească pătrunderea turcilor în regiunile dunărene. Războiul nu se mai practică în cadrul acelui "service d' ost" (serviciu militar pe care vasalii îl datorau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț �nc�ț s? o disece analitic său s? se revolte contra ei�. Durkheim �?i r?sp�ndise �nv???tură! Institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
preistoria ?tiin?elor sociale. De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau militant? a disciplinei, f?c�nd apel la un fir teoretic pretins director care se dovede?te �ntotdeauna excesiv de reduc?ionist. Din contră, autorii au urm?riț cu grij? lumînarea cititorului ?i repunerea principalilor actori �n contextul lor, adic? respect�nd schemele lor mentale ?i compar�nd structurile formale, f?r? a uita mizele, par?iale sau globale, ale perioadelor tratate; de unde bibliografiile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
et origine familiale (1982). TOURAINE Alain (n?scut �n 1925): La Voix et le regard (1978); Le Retour de l�acteur: essai de sociologie (1984); Critique de la modernit� (1992); Et coll.: Luttes �tudiantes (1978); Et DUBET et coll.: Le Pays contre LՃtat: lutes occitanes (1981); Et WIEVORKA Michel, DUBET Fran�ois: Le Mouvement ouvrier(1984). TRIPIER Maryse: L�Immigration dans la classe ouvri�re en France (1990). VERRET Michel: L�Ouvrier Fran�ais (1979). Alte lucr?ri europene ALBERONI Francesco: Movimento
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s: Le Play et șes continuateurs aux origines des sciences sociales, d. Champs Vallon, Seyssel, 1989. [34]�VINCENT Jean-Marie, La Th�orie critique de lՃcole de Francfort, �d. Galil�e, Paris, 1976. Demersuri na?ionale ?i comparative [35]�AMIOT Michel, Contre lՃtat, leș sociologues. �l�ments pour une histoire de la sociologie urbaine en France:1900-1980, �ditions de l�EHESS, Paris, 1986. [36]�ANSART Pierre, Leș Sociologies contemporaines, Le Seuil, Paris, 1990. [37]�ARON Raymond, La Sociologie allemande contemporaine, PUF, Paris, 1966
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deoarece Carol de Anjou nu schițase nici cel mai mic gest că ar putea escalada Carpații cu forțele sale, alcătuite din unguri și români din Transilvania și Maramureș. Apoi, e greu de crezut că voievozii vor fi acceptat să lupte contra unei puteri suzerane, pentru a o schimba cu alta, atâta timp cât Coroana Ungară declarase dușmani pe toți românii, numai pentru că erau schismatici de credință ortodoxă. De acestea, ne vor convinge îndată faptele istorice petrecute ulterior. Anul 1324 a fost greu pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Gingi-Khan. Aceștia toți nu erau prizonieri de război, capturați în vreo luptă de Ștefan cel Mare, cum scrie I. Ursu, ci persoane strămutate de bunăvoie, pe care voievodul Moldovei le putea folosi de la caz la caz, fie împotriva Poloniei, fie contra lui Hagi-Ghirai sau chiar în aceea a lui Ahmet-han (1459-1484), fiul lui Kuciuk Mahomed, în acele clipe când el era interesat de redobândirea Chiliei și se afla cu oștile la Dunăre. Așa se explică de ce Moldova nu a fost atacată
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aéronautiques, en accumulant l'expérience. En 1939 la jeune femme avait suivi les cours de vol sans visibilité, pour continuer, en 1940, avec l'école d'instructeurs de vol, à Bucarest. En juin 1941 la Roumanie entre dans la guerre contre l'Union Soviétique. L'Escadrille Blanche participe, dès les premiers jours, à la campagne pour la Bessarabie et puis en octobre à la campagne d'Odessa, ses aviatrices étant décorées, à la fin de cette campagne, par l'ordre du
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]