5,110 matches
-
2004, pag. 195-212. 73. Kapița P.L., Experiment, teorie, practică, București, Editura Politică, 1981. 74. Kaplan, R.S. Norton, D.P. The Balanced Scorecard, Harvard Business School Press, 1996. 75. Kastler Alfred, Această stranie materie, Ed. Politică, București, 1982. 76. Korten David C., Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997. 77. Kotarbinski Tadeusz, Tratat despre lucrul bine făcut, București, Editura Politică, 1976. 78. Malița Mircea - Zece mii de culturi o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Ed. Nemira, 1998. 79. Manoilescu Mihail - Forțele naționale productive
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de condițiile dure ale capitalismului; * crime de rezistență (opoziție), printre care actele clandestine de sabotaj economic și munca făcută fără simț de răspundere; caracterizează clasa muncitoare, care alege aceste mijloace pentru a se împotrivi capitalismului; * crime de dominare, comise de către corporații, printre care fixarea artificială a prețurilor, încălcarea legislației financiare, poluarea mediului etc., care au ca scop menținerea sistemului existent; * crime ale puterii executive (acte de corupție), săvârșite în diferite scopuri, toate având ca motivație menținerea pozițiilor de putere, prestigiu și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
al intensității spirituale. în politică, e vremea „sfântului imperiu, de-o autoritate absolută și indiscutabilă ca o dogmă. Încadrat în forme definite, omul medieval se simte limitat, anonim și umil, insuficient sieși, insuficiență pe care și-o întregește social în corporație, politic în puterea statului, mistic în credința religioasă. Conștiința limitei omenești dă culoare spiritului creștin din această epocă. Schematizând mai departe realitatea istorică pentru a o putea defini, vom spune că spiritul modern e dimpotrivă. Prin descoperirea noilor continente, hotarele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de subiecți dintre care doar 6 % au obținut o comunicare independentă. Peste 90% din cazuri au fost influențați involuntar de facilitatori. Asociația Americană pentru Retardul Mintal, Academia Americană Psihiatrică a Copilului și Adolescentului, Asociația Americană Vorbire - Limbaj - Auz, toate aceste corporații internaționale au fost unanim de acord să interzică validarea metodei. 4.7. Metoda integrării senzoriale Fundamentare Mulți copii cu autism prezintă tulburări senzoriale care variază de la moderat la sever. La aceștia integrarea informației senzoriale se realizează în mod haotic, la
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
împărțit celor îndreptățiți (evaluarea lui Venczel József indică cifre mult mai mari de pământ confiscat: în total 1,223 milioane de iugăre în nordul Transilvaniei.) Cât mai rămăsese din pământuri a servit altor țeluri: din ele s-au "înfruptat" școli, corporații comunitare, uneori chiar membri ai elitei românești locale - de exemplu Valeriu Pop sau Alexandru Vaida-Voievod, fostul prim-ministru originar din jurul Clujului. Pe ele s-au înființat ferme, ori au fost anexate fondului funciar așa-zis de rezervă. Clarificarea încâlcitei situații
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
creștinismului ortodox nu se condiționează prin simplele lui conexiuni sociale, ci ființează prin el însuși, în absolută independență față de puterile lumești. Întrucât am stabilit că idealul vieții religioase în Răsărit este ascetismul, de aici decurg câteva consecințe importante: ca o corporație organizată, asceții nu au un rost public în viața socială răsăriteană pentru simplul motiv că stă în însăși natura ascetului să nu se poată organiza lumește. În Ortodoxie, Biserica nu este una și nedespărțită ca în catolicism. Aceasta din urmă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ajustat de statul birocratic al perioadei romane tîrzii, s-a manifestat atît de pregnant datorită faptului că pretutindeni revoluționarea sistemului politic în sensul dezvoltării statului rațional a fost făcută de juriștii cu școală. Chiar și în Anglia, deși acolo marile corporații naționale de juriști au frînat preluarea dreptului roman". O trecere în revistă a profesiilor deputaților aleși după una și aceeași lege electorală, în Convenția din timpul Revoluției franceze de la 1789, ni se relevă prezența unui singur proletar, cîțiva întreprinzători și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
claselor aflate în posibilă opoziție, cum ar fi muncitorii și țăranii), creată și menținută de regim. Contradicția inerentă între mobilizarea fără punerea în practică a ideologiei politice (de exemplu corporativismul a rămas în pe hârtie, iar "Camera Fasciștilor și a Corporațiilor" a fost creată la șaisprezece ani după nașterea regimului în Italia), ca și pericolul că participarea controlată să "scăpe" din mâinile guvernanților [Germani, 1975: 282] sunt posibile, susceptibile să apară la un moment dat pe termen lung (fapt care, în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
concepte prin care era justificată intervenția statului în economie. Realizarea unui echilibru social care să permită eradicarea sărăciei prin participare și organizare este o idee directoare în Affluent Society. Liberalismul american, spunea Galbraith, a eșuat în a înțelege logica marilor corporații a căror natură este inovația și afluența, precum și realizarea echilibrului dintre interesul individual și interesul colectiv, prin organizare și planificare. Noul liberalism presupune abandonarea "utilitarismului sălbatic" al doctrinei laissez faire, care permite justificarea ideii că "sărăcia maselor populare era cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
bine teoriei "contractului unic" a lui Rawls este "socialismul de stat" și nu societatea plurală occidentală. Dacă adoptăm ideea contractualistă, atunci trebuie să plecăm de la realitatea socială. Societatea este constituită printr-o pluralitate de contracte care dau naștere la numeroase corporații intermediare între individ și stat (începând cu familia), în care indivizii au "investit". Libertatea și securitatea sunt asigurate de structura socială și nu de către stat: indivizii au investit mai mult în celelalte corporații decât în stat și, prin urmare, nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de contracte care dau naștere la numeroase corporații intermediare între individ și stat (începând cu familia), în care indivizii au "investit". Libertatea și securitatea sunt asigurate de structura socială și nu de către stat: indivizii au investit mai mult în celelalte corporații decât în stat și, prin urmare, nu este nevoie de controlul centralizat al resurselor, sub pretextul asigurării egalității de oportunități. Aceasta nu înseamnă adoptarea poziției libertariene care neagă rațiunea publică în numele drepturilor naturale, ci găsirea unei soluții de echilibru: "dacă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
social generator de norme și perspectiva individului călăuzit de interese. O astfel de teorie va fi formulată de Coleman în Foundations of Social Theory, prin noțiunea de capital social 50. Capitalul social înseamnă utilizarea de către un actor rațional (individ sau corporație) a tuturor formelor de inserție și de cunoaștere socială (norme, relații, structuri) într-un model de decizie și de acțiune, raportat la interese 51. Dificultatea definirii capitalului social este dată de aspectul său relațional: un actor social deține rețeaua de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptății sociale, plecând de la două studii de caz. Primul privește antreprenoriatul social al fundației Heifer în România, organizație non-profit care și asumă obiectivul de a reduce inegalitatea socială prin activitate economică. Al doilea se referă la responsabilitatea socială a unei corporații străine, a cărei implicare în comunitatea locală este subordonată dezvoltării economice în scopul obținerii de profit. Comparând rezultatele și analizând perspectiva de dezvoltare socială pe termen lung, autorul ajunge la concluzia că soluția cea mai potrivită pentru dezvoltarea comunităților locale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
rolul său în generarea și menținerea justiției sociale și ce trebuie să facă ceilalți actori pentru a maximiza efectele CSR-ului. Waldman, Kenett și Zilberg 34 consideră că este esențial să fie lămurită concepția greșită conform căreia responsabilitatea socială a corporațiilor (sau corporatistă) este despre filantropie sau despre a face servicii de caritate în comunitate. Ei înțeleg rostul acestor din urmă acțiuni, dar consideră că CSR-ul este esențial pentru a stabilii relații bune cu membrii și liderii comunității în care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și a pragmatismului. Religia, cel puțin în varianta ei canonică, nu mai oferă interpretări pertinente ale universului fizic. Acțiunile politice nu mai sunt cu necesitate susținute religios. În cazul lor, interpretările voinței divine lasă motivațional locul rezultatelor sondajelor de opinie. Corporațiile dezvoltă structuri impersonale, acordând prea puțin interes implicațiilor religioase ale activităților economice. Statele moderne nu se mai bazează pe legitimări religioase. Raritatea conflictelor religioase majore indică scăderea (lipsa) importanței religiei ca sursă de valori. Bombardamentul contemporan cu factori concurențiali puternici
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
din câștigurile private pe care le aveau direct de pe proprietățile lor, din dările în natură care le erau datorate de vasali, din impozitele funciare, din amenzi, din vânzarea de "libertăți" și funcții, precum și din contribuțiile datorate de diferite comunități (orașe, corporații, universități etc.). În perioada în care a fost adoptată Magna Carta, structura societății engleze era simțitor diferită față de cea din perioada normandă, din motivul ascensiunii a două categorii sociale care vor juca un rol esențial în viața politică, economică și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de a ține sub control puterea marilor seniori, ne putem da seama că mica nobilime a crescut în importanță prin reprezentarea și prin participarea la formularea și la aplicarea legilor comune. Pe de altă parte, populația orașelor a crescut și corporațiile meșteșugărești s-au dezvoltat din pricina modului feudal de transmitere a proprietății, care nu putea asigura traiul pentru întreaga familie a oamenilor liberi. Dependente la început de un senior, orașele deveneau comune libere (în sens feudal), prin răscumpărarea de privilegii. Când
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
epocă. Liderii partidului erau oameni politici foarte abili, care nu ezitau să adopte elemente liberale pentru a-și asigura un sprijin cât mai larg. Ei se bazau pe nobilimea mijlocie, pe marii proprietari de terenuri, pe Biserică, universități și pe corporațiile nereformate din orașe. Celălalt mare partid, Whig, era dominat de oligarhi, cum au fost Russell sau Cavendish, care se opuneau reformelor pentru a nu-și pierde privilegiile. Lunga absență de la guvernare i-a determinat să nu mai aibă o viziune
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
protestează și împotriva taxelor orășenești, de 16 lei vechi pe carul cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cu marfă și de 4 lei vechi pe butia de vin, în afara drepturilor de vamă obișnuite și de fumărit, ca și împotriva obligării sudiților de a se înscrie în corporațiile locale și de a plăti taxe ca membri ai acestor corporații, taxe destinate, după cum recunoștea însuși Divanul Moldovei, citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
citat de Blutte, „cumpărării de lemne de foc pentru ruși”. Furnarakis, starostele britanic de la Iași, sublinia, într-o adresă către Postelnicie, că sudiții „au dreptul, în virtutea capitulațiilor, de a exercita orice fel de comerț, fără a face parte din nici o corporație”. El protestează și împotriva impunerii sudiților la patente. în realitate, după cum observa istoricul I. C. Filitti, conform tratatelor Porții, străinii erau scutiți de patentă numai când făceau comerț en-gros; consulii invocau însă o asemenea scutire și pentru comerțul en détail. Un
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unelte, schimbarea numelui după nașteri inițiatice etc. în Istoria credințelor și ideilor religioase, dar și explicații ale etimologiilor numelor comune, de ex., cuvântul șaman, în concluziile studiului Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului. În Comentarii la legenda Meșterului Manole găsim corporații de metalurgiști, fierari și făuritori de arme, purtând numele sau revendicându-se de la prototipuri mitice; de asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia absolută, la tot ceea ce stă în această lume de alunecări și căderi, la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe care le conțin, au o influență negativă asupra corpului omenesc. Este necesară o mai bună cunoaștere a efectelor secundare și pe termen lung ale diferitelor substanțe chimice asupra sănătății oamenilor. Cetățenii nu ar trebui să aibă încredere în promisiunile corporațiilor și ale guvernelor cu privire la faptul că acestea lucrează în interes cetățenesc, ci ar trebui să reacționeze pentru a vedea dacă nu cumva sunt înșelați. Interesele economice și centrarea pe profit a corporațiilor trebuie contracarate printr-o atitudine civică militantă, prin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu ar trebui să aibă încredere în promisiunile corporațiilor și ale guvernelor cu privire la faptul că acestea lucrează în interes cetățenesc, ci ar trebui să reacționeze pentru a vedea dacă nu cumva sunt înșelați. Interesele economice și centrarea pe profit a corporațiilor trebuie contracarate printr-o atitudine civică militantă, prin reacție și protest. • Să fim atenți și să nu acceptăm folosirea substanțelor chimice doar pentru că ele sunt legale, profitabile pentru companii și prezentate ca un semn al progresului științific. Falsei conștiințe formată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
discuția despre proiectele politice, există tentația conceperii ecologismului drept o schimbare radicală a societății. Drept urmare, unele organizații ecologiste au adoptat ca mod de manifestare acțiunile radicale, de la protestul neautorizat la boicot și chiar acțiuni în forță împotriva unor instituții sau corporații. Unele dintre aceste acțiuni s-au situat în afara cadrului legal, de unde calificarea lor drept eco-terorism. Putem remarca un crescendo al acestor tipuri de acțiuni într-o etapă inițială a protestelor și o calmare ulterioară. În anul 1977, Paul Watson, fost
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]