7,252 matches
-
an a fost cucerirea Moldovei, înainte ca inamicul să fi avut timpul s-o devasteze. Principatele Române deveneau astfel teatrul central al operațiunilor militare. În fața turcilor se ridica amenințător spectrul lui Petru I. Referindu-se la Potocki, refugiat în Moldova, cronicarul turc Ahmed Asân nota că polonezul a descris intrarea moscoviților în Polonia, „raportând la Poarta fericirii că [rușii - n. n.] vor pătrunde pas cu pas în Țara Românească și Moldova... și, după ce vor lichida necazurile aduse de leși și de tătari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a ostilităților militare, se invoca necesitatea apelului la austrieci, ruși, creștini să ne ajute să ne eliberăm. Apoi, cele două deputății nu puteau pretinde o deplină împuternicire. În Muntenia, o foarte mare parte a marii boierimi fugise în Transilvania, încât cronicarul atribuia Cantacuzinilor un rol exclusiv pentru că „alți boieri ai țării nu s-au arătat cu nici un ajutor către patrida lor, ci au fugit de la țara lor și au mers la țara neamțului [...], și acolo au fost pân’ s-au făcut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oricui, îi va atribui domnitorului român o prețuire suplimentară, cu totul justificabilă. AIIAI, tom XXVI/1, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1989, pp.1-14. III. PROFILURI ȘI ABORDĂRI ISTORIOGRAFICE III.1. ISTORICUL NICOLAE BĂLCESCU Atunci când, în 1855, Manolachi Drăghici, ultimul cronicar moldovean, publica la Iași Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, societatea vremii a reacționat cu destulă încetineală și fără entuziasm. Fenomenul este pe deplin explicabil, dacă luăm în considerare faptul că Istoria lui Drăghici se înfățișa ca un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoriografiei și pentru că scot din uitare atâtea scripta minora, observa Radu Vulpe, referindu-se la volumul Scrieri de V. Pârvan. „Totul se leagă” după cum ne-o probează iminenta istorie a istoriografiei române, ce prinde corp deocamdată într-o suită inelară: cronicari, pașoptiștii, „Junimea”, școala critică, noua școală, iar între ele numeroase studii și articole liante. Ca într-un mozaic prefigurat: fiecare piesă la locul ei. Această ordine este, neîndoielnic, fructul unei concepții și metodologii definite. Alexandru Zub ne apare ca un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
patriei”. Un comportament, am adăuga noi, explicabil, firesc; nu numai util, ci și indispensabil pentru marile construcții. În tot ceea ce a întreprins prin faptă ori prin scris, Al. Zub ne apare stăpânit de ideia „condiției istoricului”, de „faimoasa dilemă a cronicarului”, de sfâșierea între pasiunea civică și scrupulul intelectual. El s-a referit adeseori la poziția paradoxală și tragică a istoricului: „amestecat în lume, se vrea deasupra ei: actor implicat prin toate fibrele existenței sale, ar dori să păstreze, cu toate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de imaginat! Suntem în 1983, când Alexandru Zub, referindu-se la Miron Costin, spune în volumul Biruita-au gândul: „exprimând dificultatea de a se dedica istoriei într-o epocă în care «gândul slobod și fără valuri» nu era cu putință”, cronicarul „rezuma, în definitiv, destinul unei pleiade întregi de cronicari și de istorici” de atunci și dintotdeauna. Deși „iluziile unei «istoriografii perfecte» s-au risipit demult” Alexandru Zub rămâne la „convingerea că istoricul aparține unui timp și are datoria să participe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-se la Miron Costin, spune în volumul Biruita-au gândul: „exprimând dificultatea de a se dedica istoriei într-o epocă în care «gândul slobod și fără valuri» nu era cu putință”, cronicarul „rezuma, în definitiv, destinul unei pleiade întregi de cronicari și de istorici” de atunci și dintotdeauna. Deși „iluziile unei «istoriografii perfecte» s-au risipit demult” Alexandru Zub rămâne la „convingerea că istoricul aparține unui timp și are datoria să participe, cu instrumentele de care dispune, la opera de limpezire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai ales de liceeni. În funcție de unitatea de învățare în cadrul unei teme se pot propune mai multe sarcini. De exemplu, la clasa a XIa, în cadrul unității Literatura română veche am propus următoarele teme de referate: * Evenimente istorice de referință în scrierile cronicarilor; Intențiile care stau la baza scrierilor cronicarilor; * Portretul ca tip de descriere în scrierile cronicarilor moldoveni; * Episoade comice/personalități pitorești în scrierile comicarilor moldoveni; * Cum e explicată originea poporului român și a limbii române în scrierile cronicarilor? Recenzia Recenzia este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
învățare în cadrul unei teme se pot propune mai multe sarcini. De exemplu, la clasa a XIa, în cadrul unității Literatura română veche am propus următoarele teme de referate: * Evenimente istorice de referință în scrierile cronicarilor; Intențiile care stau la baza scrierilor cronicarilor; * Portretul ca tip de descriere în scrierile cronicarilor moldoveni; * Episoade comice/personalități pitorești în scrierile comicarilor moldoveni; * Cum e explicată originea poporului român și a limbii române în scrierile cronicarilor? Recenzia Recenzia este practicată mai ales de critici literari, cu
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
multe sarcini. De exemplu, la clasa a XIa, în cadrul unității Literatura română veche am propus următoarele teme de referate: * Evenimente istorice de referință în scrierile cronicarilor; Intențiile care stau la baza scrierilor cronicarilor; * Portretul ca tip de descriere în scrierile cronicarilor moldoveni; * Episoade comice/personalități pitorești în scrierile comicarilor moldoveni; * Cum e explicată originea poporului român și a limbii române în scrierile cronicarilor? Recenzia Recenzia este practicată mai ales de critici literari, cu o experiență vastă în acest domeniu, dar ea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
referință în scrierile cronicarilor; Intențiile care stau la baza scrierilor cronicarilor; * Portretul ca tip de descriere în scrierile cronicarilor moldoveni; * Episoade comice/personalități pitorești în scrierile comicarilor moldoveni; * Cum e explicată originea poporului român și a limbii române în scrierile cronicarilor? Recenzia Recenzia este practicată mai ales de critici literari, cu o experiență vastă în acest domeniu, dar ea poate deveni obiect de lucru și pentru elevi. Datorită competențelor critice pe care le presupune, recenzia am aplicat-o la liceu: clasa
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
că Ion, personajul principal, a procedat corect luând-o de nevastă pa Ana? Reuniunea - panel Se propun în folosirea acestei metode subiecte urmate a fi dezbătute: La clasa a XI-a, tema Începuturile scrisului românesc, sarcina: De ce sunt considerate lucrările cronicarilor primele texte literare? La clasa a X-a, tema Simbolismul românesc, sarcina: Din ce cauză operele lui Ion Minulescu aparțin simbolismului exterior, formal? Metoda Frisco La această metodă se aplică următoarea listă de control la clasa a VIII-a, în cadrul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
I și ÎI). Vol. VIII: Manuscrisul Rossetti. Vol. IX: Adnotările (Partea I și ÎI). Vol. X: Picturile, gravurile și desenele (Partea I și ÎI). William Blake, Vala, or The Four Zoas (c) Institutul European Iași, 2006 INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: BLAKE, WILLIAM Cărțile profetice / William Blake; trad., studiu introd., note și anexe de Mihai A. Stroe. Iași: Institutul European
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, țel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, țel. 0256/431340 Redactor: Sorin Pârvu Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 • Țel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Marcăm fundamentalele scrieri iluminate prin simbolul "☼", si le vom descrie succint. Se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
urmă parcurgerii cu atenție a paginilor scrise de mine, ceeace în ultimă instanță nu poate decât să mă onoreze. Nu pot să nu amintesc de articolele scrise despre volumul Lebădă de la Busseto de către domnii Teodor Rogin și Adrian Christescu - singurii cronicari care au avut amabilitatea să publice în presa articole despre apariția acestui volum, de altfel ignorat de majoritatea criticilor și comentatorilor muzicali de specialitate. Nu pot să nu îi mulțumesc încă o dată maestrului Cornel Stavru care mi-a acordat un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
neașteptat". Ca și precedentele două cărți ale ciclului, noul roman al lui Gheorghe Schwartz, "Justiția suverană" este un puzzle, unde un caz sau o pildă "înnoadă" alte cazuri și alte pilde, în lungul șir al dosarelor din arhivele tribunalelor, iar cronicarul din umbră al acestei noi lumi romanești este cercetătorul acelor arhive ale căror dosare, instrumentate de un unic complet de judecată, constituie imaginile distopice ale Justiției suverane și Cavalerului Dreptății Finale; în dosarele inventariate de prozatorulcronicar-cercetător de arhive, se pun
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pe colaboratorii revistei începând cu literatura veche. Eugen Negrici se arată interesat de cronicile brâncovenești (Observații stilistice asupra cronicii anonime brâncovenești), Ion Trăistaru de arta literară a lui Miron Costin, Ion Nijloveanu de opera lui Dimitrie Cantemir, Tudor Nedelcea de cronicarii munteni. De literatura românească premodernă și modernă se ocupă Marian Barbu (Marginalii la o proză mai puțin cercetată - romanul de mistere, Dislocarea compoziției în proza românească actuală, în „Galeria cu viță sălbatică”), Pavel Țugui, Cornelia Diaconu, Dorin Teodorescu, Toma Grigorie
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
Viața și invențiunile lui Edison (1915), Eroii științei (1916) etc. Depășite, firesc, ca informație, aceste lucrări pot oferi încă o lectură agreabilă. Deși a subscris la teoria care susținea apropiata moarte a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
, Ion (24.XII.1900, București - 5.XII.1963, București), cronicar teatral, dramaturg și prozator. Bunicul, Ion Anestin, se numărase printre ctitorii Teatrului Național craiovean, iar unchii, Victor și Alexandru Anestin, se făcuseră cunoscuți ca publiciști și literați. Și Theodor Anestin, tatăl lui A., desenator la Primăria Capitalei, avusese în tinerețe
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
un simplu colportor și tipograf, ci un folclorist și un scriitor, tălmăcind narațiunile populare în limbajul său propriu și lăsând posterității un semnificativ jurnal și unele însemnări de călătorie. Lectura operei (1986) îl relevă pe A. ca pe un avizat cronicar al edițiilor, unul dintre cei mai activi de la noi, iar Textul și realitatea (1988), ca pe un consecvent comentator al epocii premoderne și moderne a literaturii române, unde se simte în elementul său. Nu lipsesc nici unii autori din secolul al
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
1986-1992; Dinicu Golescu, Scrieri, introd. edit., București, 1990; Radu Rosetti, Amintiri, I, București, 1996; Ion Heliade-Rădulescu, Opere, I-II, introd. edit., București, 2002. Traduceri: Abderrahman aș-Șaraqawi, Visuri de copil, București, 1967. Repere bibliografice: Piru, Varia I, 31-34; Al. Săndulescu, De la cronicari la simbolism, VR, 1983, 6; Ovidiu Papadima, O reeditare binevenită, LCF, 1987, 11; Ioana Em. Petrescu, „Ion Heliade-Rădulescu”, LL, I, 1988; Nicolae Manolescu, Istoria literară, RL, 1988, 45; Felix Karlinger, „Introducere în opera lui Petre Ispirescu”, „Östereichische Zeitschrift für Volkskunde
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
integral), s-a bucurat în deceniile din urmă atât de o ediție critică și de unele retipăriri, cât și de ample comentarii și analize, ale căror concluzii îi subliniază deosebita valoare literară, ce-l ridică pe autorul anonim deasupra tuturor cronicarilor munteni. Scrisă cu un deosebit talent al evocării, într-un limbaj de o remarcabilă naturalețe, narațiunea este împletită cu redarea veridică a unor dialoguri semnificative, atât în stilul direct, cât și în cel indirect. „Capacitatea de a vedea scenic, de
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
fragm. în Nicolae Iorga, Continuarea memoriilor lui Radu Popescu și întregirea lor de un anonim, SDIR, III, 22-29; Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717, îngr. și introd. Constantin Grecescu, pref. Dan Simonescu, București, 1959, reed. fragm. în Cronicari munteni, II, îngr. Mihail Gregorian, introd. Eugen Stănescu, București, 1961, 273-352, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 238-307, 351-377, 401-404. Repere bibliografice: I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
Repere bibliografice: I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 206-207; N. Iorga, Cronicele muntene, Întâiul memoriu. Cronicele din secolul al XVII-lea, București, 1899, 59-75; N. Iorga, Despre cronici și cronicari, îngr. Damaschin Mioc, București, 1988, 51-63, 122-123, 138-139; Călinescu, Ist. lit. (1941), 35-36; Scarlat Struțeanu, Doi umaniști ardeleni la Curtea lui C. Brâncoveanu, R, 1941, 1-2; Cartojan, Ist. lit., III, 254-260; Al. Piru, Literatura română veche, București, 1961, 316-317; Cioculescu
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
contribuția la Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și Dicționarul analitic de opere literare românești (coordonat de Ion Pop). Sunt comentarii pertinente la opere și autori atât din perioadele mai vechi ale literaturii române (cronicarii, pașoptiștii ș.a.), cât și din contemporaneitate (I. D. Sârbu ș.a.). Segmentul temporal cercetat cu predilecție este secolul al XIX-lea. Bazându-se pe evaluări generale temeinic argumentate, stăpânind cu autoritate detaliile informației, autoarea interpretează nuanțat și din perspectivă modernă scriitori de
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]