3,849 matches
-
spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are de partea lui geometria va triumfa totdeauna". Recunoaște că singura slăbiciune în cele afirmate este că o face un geometru. Într-o pledoarie pro domo, pe urmele lui Pascal din Cugetările sale asupra l'esprit de géométrie și l'esprit de finesse și care vin în favoarea alegațiilor barbiene, apelează la schimbul epistolar dintre Ion Ghica și Vasile Alecsandri. Pascal, după ce definește cele două tipuri de spirit, constată: "Și astfel este rar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Bacovia este plictisul însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît"); el este mai profund decît spleenul, mai autentic existențial și absolut decît acela al lui Sartre". Și concluzionează: "Decembre este o capodoperă a plictisului"; citînd ca argument final dintr-o cugetare a lui Pascal, pe care o propun după o variantă cred eu tradusă mai aproape de ce ne interesează: "Urîtul - Nimic nu este mai insuportabil pentru om decît să aibă parte de o liniște absolută, fără pasiuni, fără treburi, fără petrecere
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să aibă parte de o liniște absolută, fără pasiuni, fără treburi, fără petrecere, fără preocupare. Atunci își simte el neantul, părăsirea, ne-ajutorarea, dependența, neputința, nimicnicia. Din adîncul sufletului vor răsări pe loc urîtul, melancolia, tristețea, durerea, ciuda, disperarea". (Pascal, Cugetări. Texte alese, Editura Univers, 1978. Traducere: Ioan Alexandru Badea. Prefață: Romul Munteanu). Este comentată pe larg cromatica bacoviană, cu ale sale tonuri de violet, alb, galben, negru, gri etc. Violetul bacovian întrece negrul mortuar al lui Trakl. Ca violetul din
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuvintelor, urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine "idei latențe"; [20] o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala". Numai această importantisimă doctrina a subînțelegerii ne explică, de exemplu, pentru ce chinezul șèn háo wang, literalmente "virtute a iubi rege", poate să traducă cu perfecțiune pe latinul virtutem amat rex, desi îi lipsește orice formă de acuzativ, de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cândva (în 1939) "perisintaxa propoziției și frazei" (ibid., p. 38, cu trimitere la Dragomirescu, 1939, p. 41). Această perisintaxă urmărește tocmai "sensul lipsit de forma [= expresie]", iar Dragomirescu observa că unii autori germani folosesc chiar termenul de intenționale Bedeutung (cf. "cugetare intenționala" la Hașdeu) pentru a desemna așa ceva. Interesat cu precădere de stilistica, specialistul român (după ce trece în revistă și distincțiile ori termenii unor cercetători germani, precum Helmut Dempe și Emil Winkler) leagă teoria lui Hașdeu de următoarele concluzii: "Analiza tuturor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
periferice de semnificații trezite de contextul în care intră; este ceea ce noi am numit cândva perisintaxa propoziției și frazei ori ceea ce alții numesc subtextul enunțului gramatical. La acest fenomen se referă și Hașdeu, după cum urmează: "Graiul este un mijloc...[] noemă 'cugetare intenționala'"". [...] Referindu-se chiar la limbile în care îmbinările de cuvinte, de la cele mai simple până la enunț, sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia că disciplină prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul lipsit de forma" (exprimat prin
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia că disciplină prin care "se urmărește sensul lipsit de forma". Despre "sensul lipsit de forma" (exprimat prin perisintaxă, cum am propus să-i zicem) vorbesc și unii autori germani folosind termenii de "intenționale Bedeutung" (cugetare intenționala, zice Hașdeu) sau "intentionaler Gegenstand" (obiect intențional), în opoziție cu "Gegenstand an sich" (obiect în sine), sau "grammatische Bedeutung" (semnificație gramaticala); sau făcându-se opoziția între Meinung, care ar fi "intenționale Bedeutung", si Bedeutung, adică "grammatische Bedeutung". Emil Winkler
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de figuri de stil mai cuprinde ceva în plus față de mică enciclopedie din 1975. Acum Dragomirescu (1995, p. 212) înregistrează și termenul noemă, definit astfel: "figură care constă într-un enunț menit să comunice, datorită contextului sau situației, si o cugetare neexprimata de obicei sugerată și prin intonația exclamativa ori interogativa". Urmează exemplul din Quintilian (citat și de mine, fără ca eu să fi știut, în primă instanță, că se află și la Dragomirescu), după care specialistul român face și următoarele comentarii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
idées latentes" ale enunțului, Helmut Dempe, de "intentionaliter Gegenstand", Emil Winkler, de "Meinung" sau "intenționale Bedeutung" în propoziție și frază. B.P. Hașdeu, citându-l pe Michel Bréal și referindu-se la același sens ascuns, îl numește cu termenul de noemă "cugetare intenționala" și propune că, după sintaxa, să se întemeieze o "doctrina" a limbii pe care ar numi-o "noematologie"" (ibid.)25. 3.2.7.3. Să vedem însă ce spunea Gh.N. Dragomirescu despre perisintaxă în cartea sa din 1939 una
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine idei latențe (Mélanges, p. 295-322 [33]); o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόηµα "cugetare intenționala"" (ibid., pp. 8-9). La finalul acestei prime secțiuni, Șăineanu conchide: "În rezumat, semasiologia, oricare ar fi diviziunea linguisticei, ocupă un loc intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuvintelor, urmează dara că după sintaxa să punem cu același drept o doctrină separată pentru ceea ce Bréal a numit atât de bine "idei latențe"20; o doctrină căreia, în lipsă de alt termen, noi îi vom zice noematologie, de la νόημα "cugetare intenționala". Numai această importantisimă doctrina a subînțelegerii ne explică, de exemplu, pentru ce chinesul șèn háo wang, literalmente "virtute a iubi rege", poate să traducă cu perfecțiune pe latinul virtutem amat rex, deși-i lipsește orice formă de acuzativ, de
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
deloc articulate, si câri totuși formează o porțiune însemnată din aparatul fonetic al unor limbi, mai ales africane: la hotentoți, la cafri, la bușmani etc.? Vom vedea mai departe că tocmai prin ambiguitatea sunetului în fonetica, ca și prin ambiguitatea cugetării în gramatică propriu-zisă, se explică unul din fenomenele cele mai caracteristice în linguistica: substituțiunea" (ibid., pp. 40-41). Hașdeu discuta asemenea amănunte de pe terenul "limbii în abstracto" (după cum îi zice el), concept prin care el înțelege, măcar în parte, ceea ce va
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
what he once (în 1939) called "the perisyntax of sentences and compound sentences" (see Dragomirescu 1939: 41). This perisyntax deals with "the meaning lacking form [=expression]", and Dragomirescu observes that some German authors even use the term intenționale Bedeutung (cf. cugetare intenționala 'intențional thinking', în Hasdeu's terms) to refer to it. Mainly interested în stylistics, the Romanian specialist (after having presented the distinctions or terms of some German researchers, such aș Helmut Dempe and Emil Winkler) draws the following conclusions
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
230). 24 Termenul νόημα se găsește și la Quintilian, desemnând o figură de sens (Artă oratorica, ÎI, 11, 1). Quintilian revine, peste câteva sute de pagini, mai explicit asupra acestui termen, precizând că "sub această denumire se poate înțelege orice cugetare, însă ei [retorii moderni, n.m. C.M.] înțeleg cugetările neexprimate și numai sugerate; de felul acesta sunt cuvintele referitoare la tânărul pe care sora să îl răscumpărase în mai multe rânduri din școala de gladiatori și pe care el o acuza
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Quintilian, desemnând o figură de sens (Artă oratorica, ÎI, 11, 1). Quintilian revine, peste câteva sute de pagini, mai explicit asupra acestui termen, precizând că "sub această denumire se poate înțelege orice cugetare, însă ei [retorii moderni, n.m. C.M.] înțeleg cugetările neexprimate și numai sugerate; de felul acesta sunt cuvintele referitoare la tânărul pe care sora să îl răscumpărase în mai multe rânduri din școala de gladiatori și pe care el o acuza, pe baza legii talionului, că îi tăiase degetul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
53 mai semnificativă a operei: „Știința istoriei va ști să arate cât de mare a fost rolul acelui care, venit Într-un moment când studiile de trecut se opreau la cercetarea migăloasă a unor amănunte Înfățișate fără interpretare și când cugetarea asupra lor pornea fără metodă pe verzile plaiuri Înflorite ale genialității romantice, a știut să introducă În orânduirea și tălmăcirea acelor lucruri de trecut, care condiționează așa de mult prezentul, metoda științifică obișnuită În alte domenii, mai puțin deschise ipotezei
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
remarcat și în viața publică. Despre Christodul Suliotis (1854-1908), majoritatea istoricilor și biografilor rețin studiile sale doctorale în drept la Geneva (1870), respectiv în litere și filosofie la Berlin 50. Doar Dimitrie Rosetti (Dicționarul Contimporanilor) și Lucian Predescu (Enciclopedia României. Cugetarea) vorbesc despre studiile sale de la Bruxelles 51. Christodul Suliotis a ajuns liderul conservatorilor brăileni (și al takiștilor mai tarziu), fondând organul de presă al acestora, "Conservatorul Brăilei" (1901), fiind ales deputat, respectiv primar al orașului. S-a făcut cunoscut și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
religiunii și libertății de conștiință la Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
nefericită luna a începutului de an și cele două episoade fugitive din vara lui 1904! ... Până la urmă, se pare ca Victor Eminescu a obținut o licență în științe juridice la Universitatea din București, cum arată Lucian Predescu în Enciclopedia României. Cugetarea, desi fratele său vitreg, Gheorghe Eminescu, susținea că "urmase Dreptul la Bruxelles", urmând apoi o carieră de avocat, dar și de publicist (a fost director al ziarului "Democrația" și redactor la "Secera" din Brăila)55. A scris și poezii, versificări
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Leonardescu, Constantin, p. 123), Ion Pătrașcu (Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
calitatea de Comisar general al României la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
CCXVI-CCXVIII. 4 Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ministrul României la Bruxelles, 24 ianuarie 1904, nepaginat. 53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. - Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
criteriu de analiză în acest context 13. Din cei 121 de intelectuali, 50 figurează cel puțin în una din lucrările de referință utilizate ca instrumente de lucru, ceilalți 71 fiind înscriși doar în dicționare sau enciclopedii locale sau regionale. Enciclopedia Cugetarea. Material românesc: oameni și înfăptuiri, întocmită de Lucian Predescu în perioada 1936-1939 apare ca principală sursă, menționând 41 de producători culturali, 19 din județele nord-moldo-venești ale Vechiului Regat și 22 din cele bucovinene. Autorul reține câteva dintre datele biografice ale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
București, 1989. Mihailide, Mihail, Medici-scriitori și publiciști români. Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]