10,969 matches
-
de altă natură. Ea a fost exemplar surprinsă la timpul său de Mircea Eliade. Despre ce este vorba? Tehnica (post)modernă nu mai are justificarea mitologică și religioasă pe care o avea tehnica arhaică și premodernă. Atunci simplul act al cultivării pământului, de exemplu, era dublat de subtila simbolistică mitico-religioasă a acestei hierogamii cosmice. Altă mentalitate, ale interpretării, alte forme de asumare a tehnicii. Or, comunitățile electronice, Internetul sunt departe de a fi justificate mitic și religios. Iar unii teologi moderni
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lui Cristos „că toți să fie una”. Efectuarea de activități caritabile în folosul membrilor comunității și al celor aflați în dificultate; Antrenarea membrilor în acțiuni care au ca scop ridicarea nivelului de cultură civică , învățarea și exersarea democrației, organizării civile; Cultivarea , transmiterea culturii și a civilizației populare strămoșești; Cunoașterea și apărarea propriei identități pornind de la adevărul istoric și al valorilor specifice, răspunzând astfel pe plan național și, daca este cazul, internațional celor ce atribuie peiorativul „ceangău” romano-catolicilor din Moldova, precum și nenumăratelor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a condus la divulgarea secretului, ei cultivînd trestie de zahăr și în alte părți ale globului, cum ar fi Africa de Nord și Spania. Zahărul a fost descoperit de către vest-europeni abia în timpul cruciadelor, în secolul XI. Marile descoperiri geografice conduc la extinderea cultivării trestiei de zahar în America Centrală și de Sud, unde datorită climatului avantajos s-a dezvoltat repede o adevărată industrie. Sfecla de zahăr a fost descoperită în 1747. Avantajele obținerii zahărului din sfeclă au făcut ca aceasta să ajungă, în 1880
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în zahăr și îmbunătățirii procesului tehnologic de extracție. Sfecla de zahăr cultivată în secolul al XVIII-lea conținea maximum 3,5% zahăr, iar varietățile cultivate astăzi pot ajunge pînă la 20% zahăr, cu o medie de 17÷18%. Intr- o cultivare corectă se obțin 60÷80 de tone sfeclă de zahăr la hectarul cultivat, din care, cu o tehnologie performantă, rezultă 11÷14 tone de zahăr. Valoarea de industrializare a sfeclei de zahăr este determinată de calitatea tehnologică a sfeclei de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
test calitativ de evidențiere a bacteriilor din specia Leuconostoc mesenteroides; • examen microscopic al coloniilor caracteristice. Compoziția și calitatea melasei diferă de la fabrică la fabrică și chiar în cadrul aceleași campanii, în raport cu: calitatea tehnologică a sfeclei de zahăr, condițiile pedoclimatice de cultivare a sfeclei de zahăr, cantitatea și calitatea îngrășămintelor aplicate solului, procesul tehnologic de extracție a zahărului, condițiile de depozitare a melasei. In timp ce fabricarea spirtului din cereale este cunoscută din secolul al XV- lea, iar din cartofi din secolul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
aria de utilizare crește (poate fi folosit și la furajarea păsărilor), costurile de transport scad. In urma uscării se obține un produs cu 5÷6% umiditate, 25÷30% proteine și 8% grăsimi. Borhotul poate fi îmbogățit în vitamina B2, prin cultivarea microorganismului Aspergillus flavus pe borhotul filtrat, și în lactat de amoniu, prin cultivarea de bacterii lactice. Borhotul de cereale și cartofi poate fi folosit și pentru obținerea preparatelor enzimatice fungice, a drojdiei de panificație și furajere, a cleiului de borhot
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
transport scad. In urma uscării se obține un produs cu 5÷6% umiditate, 25÷30% proteine și 8% grăsimi. Borhotul poate fi îmbogățit în vitamina B2, prin cultivarea microorganismului Aspergillus flavus pe borhotul filtrat, și în lactat de amoniu, prin cultivarea de bacterii lactice. Borhotul de cereale și cartofi poate fi folosit și pentru obținerea preparatelor enzimatice fungice, a drojdiei de panificație și furajere, a cleiului de borhot etc. Borhotul de melasă rezultă în cantitate de 13÷14 litri pentru un
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Valorificarea superioară a borhotului de melasă se realizează prin utilizarea sa ca mediu de cultură pentru obținerea drojdiei de panificație și a celei furajere, obținerea vitaminei B12, a betainei și acidului glutamic, a glicerinei etc. Vitamina B12 se obține prin cultivarea submersă pe borhot, sub agitare și aerare, a unor microorganisme din genul Streptomyces sau Propionibacterium, rezultînd 0,7÷1,1 mg vitamină B12/l borhot și o biomasă bogată în proteine. Betaina și acidul glutamic se separă din borhot cu ajutorul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
ÎNVĂȚĂTOR PENTRU O ORĂ Institutor Liliana Bucsai Școala Gimnazială Buznea Com. Ion Neculce, jud.Iași în vederea cultivării în rândul elevilor a plăcerii de a citi și conștientizarea de către aceștia a importanței pe care o are lectura în construirea și desăvârșirea personalității lor am folosit, pe lângă metode ca: sezătoarea literară, oră de poezie, concursurile pe teme literare, confecționarea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Liliana Bucsai () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93077]
-
doua, adică ansamblul cunoștințelor științifice transformate în imagini și folosite în practică. În procesul judiciar, depășindu-se cunoașterea la nivelul simțului comun, se face apel la cunoașterea științifică, respectiv la expertiza psihologică. Dintotdeauna activitățile practice (vânătoarea și pescuitul, culegerea și cultivarea plantelor, meșteșugurile etc.) s-au realizat pe baza cunoștințelor dobândite de cei ce realizau aceste activități și transmise apoi verbal din generație în generație. Inițial, aceste cunoștințe reduse ca volum, nesistematice, cu CARACTER PRESCRIPTIV (nu explicativ), rămânând la nivelul fenomenal
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
sau construindu-si cariere, uitând de propria lor creație: copilul. Noi alegem. Noi alegem dacă dorim să fim mame să le transmitem cu toata ființialitatea noastră adevăratele valori ale iubirii, dacă dorim să fim factorii moralizatori, prin exemplele noastre, prin cultivarea adevăratelor valori spiritualstiințifice sau dimpotrivă alegem să avem copii care au cele materiale dar nu sunt ceea ce ar trebui să fie. Copiii noștri nu au nicio vină, că noi alegem asa. În plus de asta, atunci când noi mamele decidem să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
în situația în care reușește rezolvarea, un creator. Conduita este creativă deoarece nici o problemă nu seamănă cu alta, de fiecare dată elevul fiind obligat să găsească o anume cale de rezolvare proprie fiecărei probleme. Valențele formative ale acestei activități mizează: cultivarea și dezvoltarea capacităților creatoare ale gândirii, la sporirea flexibilității ei, a acapacităților anticipativ imaginative, la educarea perspicacității și spiritului de inițiativă, la dezvoltarea încrederii în forțele imaginative. Aceste probleme le pot categorisi în: A. Probleme de logică și perspicacitate. B.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
a nevoii de a depăși tradiția și de a încerca ceva cu totul nou. Cartea identifică mediul neconvențional și stimulativ în care părinții vor descoperi bucuria abordării unor noi experiențe de relaționare cu proprii copii, subliniind importanța mediului familial în cultivarea creativității copilului. Lector univ. Elena Seghedin Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași Capitolul I Conceptul de creativitate: perspective și teorii Motto: „Lăsați jocul copiilor, poveștile, florile, surâsul, nu le aglomerați bulevardele copilăriei cu semafoare de direcție. ” ( Valeria Sârbu - Fermecătorii babuini) I
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
dezvolte, trebuie să se țină seama de individualitatea fiecărui copil. Înainte de a face primele demersuri de educație a creativității copilului ar fi utilă o definire operațională a creativității la vârsta școlarității mici. După cunoașterea conceptului, școlii contemporane îi revine sarcina cultivării gândirii inovatoare. Opiniile vis-a-vis de rolul școlii în procesul de creativizare a societății sunt destul de diferite și presupun o serie de transformări în organizarea învățământului românesc:obiectivele instructiv-educative ar trebui axate pe sttimularea imaginației copilului;conținuturile, planurile și programele școlare
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și presupun o serie de transformări în organizarea învățământului românesc:obiectivele instructiv-educative ar trebui axate pe sttimularea imaginației copilului;conținuturile, planurile și programele școlare să fie în concordanță cu obiectivele propuse;programele ar trebui să cuprindă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității;atitudinea profesorului, relația sa cu elevii să fie una democratică, prietenoasă; - autoritatea profesorului să se bazeze pe competența sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă; - profesorii să utilizeze teste speciale în vederea diagnosticării creativității elevilor; - profesorii vor utiliza strategii
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
factorii „de personalitate”) B. Externi - Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea) - Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159) CAPITOLUL III Cultivarea creativității școlarului mic Motto: „Educația dată la școală se dovedește a fi o muncă irosită și ineficace, dacă familia e ostilă sau indiferentă.” (H. H., Stern - Educația părinților în lume) III 1. Specificul creativității la școlarul mic și adulți / specificul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
școală se dovedește a fi o muncă irosită și ineficace, dacă familia e ostilă sau indiferentă.” (H. H., Stern - Educația părinților în lume) III 1. Specificul creativității la școlarul mic și adulți / specificul lucrului cu părinții III 2. Factori în cultivarea creativității III 2.1. Mediul familial III 2.2. Mediul școlar III 3. Parteneriatul între factorii educaționali - școală și familie - pe linia dezvoltării creativității elevului micStrategii creative în lucrul cu familia III 1. Specificul creativității la școlarul mic și adulți
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și delicatețea comportamentului celorlalți. Dezvoltarea și educarea conduitei sociale le vârsta școlară mică Personalitatea școlarului mic se distinge și prin modul cum se manifestă el în planul relațiilor cu ceilalți. Activitățile din grădiniță au contribuit mult la socializarea copilului, la cultivarea trebuinței și plăcerii de a veni în contact cu ceilalți copii și de a comunica cu ei. În școală continuă să se dezvolte contactele sociale dintre copii, se amplifică nevoia copilului de a se afla în colectivitate, de a stabili
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pune un accent prea mare pe predarea informației care se găsesc ușor în orice tratat de specialitate și se neglijează demersul constructiv, formarea de deprinderi, îndeosebi de a căuta noul, de a găsi singur explicații diverselor fenomene. Rolul profesorului în cultivarea creativității În școală sunt numeroase situații și condiții care favorizează stereotipia în munca didactică, cu repercursiuni în gândirea elevilor. Avem în vedere că în școală atât manualul, cât și expunerea profesorului trebuie să se axeze pe acele cuceriri ale științei
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în procesul de îmbogățire și sistematizare a cunoștințelor, cu condiția ca îmbogățirea cunoștințelor să nu însemne simpla lor însumare, ci sistematizarea și, mai ales însușirea structurii interioare a cunoștințelor, înțelegerea relațiilor reciproce ale obiectelor și ale fenomenelor. Cu referire la cultivarea creativității în învățământ, A. Cosmovici susține faptul că un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv - educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sistematizarea și, mai ales însușirea structurii interioare a cunoștințelor, înțelegerea relațiilor reciproce ale obiectelor și ale fenomenelor. Cu referire la cultivarea creativității în învățământ, A. Cosmovici susține faptul că un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv - educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu joc, fără
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
dezvoltării intelectuale. (A., Cosmovici, 1996, p. 159) Obiectivele se reflectă în conținutul învățământului, în planurile și programele de învățământ. Pedagogia trebuie să susțină necesitatea culturii generale cel puțin în gimnaziu și liceu, iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. Același autor subliniază importanța atitudinii profesorului, relația sa cu elevii. Nu e deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
propria conduită față de copil, așteptări la care copilul relativ imatur se va conforma” (Ana Stoica-Constantin, 1983, p. 48). Se atestă influența de netăgăduit a așteptărilor profesorilor privind modurile în care elevii ar trebuie să se comporte. Tot cu referire la cultivare creativității în învățământ A. Cosmovici susține că în vederea dezvoltării creativității există: mijloace nespecifice (fără o relație, cu anume obiect de învățământ); metode specifice (în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei). În legătură cu prima categorie de procedee au efectuat experimente P.Onofrei
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
de probleme și multiple indicații metodice. Nu putem face apel numai la creativitatea cadrelor didactice care nu au primit nici o pregătire metodică specială în sensul realizării obiectivului didactic. La fel și activitatea în afara clasei și extrașcolară oferă numeroase prilejuri pentru cultivarea imaginației, creativității. Aici se pot exersa diferite metode de stimulare a creativității, cum ar fi brainstorming-ul. Dirigintele poate organiza întâlniri cu oameni de știință sau de artă care pot vorbi despre munca lor, despre dificultăți și satisfacții. Vizitarea expozițiilor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
astfel de proiect și-ar putea propune ca obiective: - furnizarea de informații științifice suplimentare referitoare la mediul înconjurător și la problemele lui specifice; - formarea și dezvoltarea la elevi a unor atitudini și a unei conduite responsabile și vigilente cu privire la mediu; - cultivarea la elevi a spiritului de inițiativă și acțiune pentru conservarea și protejarea mediului ambiant. Proiectul poate fi lansat în cadrul unei întruniri la care să participe elevi și părinți ai lor, reprezentanți ai autorităților locale și ai forurilor care au ca
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina - Mihaela Tataru, Mirela- Mihaela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93075]