20,237 matches
-
ne obligă să facem referire la necesitatea reformei educației. Interesantă pentru analiza noastră este și clasificarea realizată de Singh, R. R. (1992, p. 12). El stabilește o tipologie ce cuprinde: a) cauze interne (schimbarea aparține în esență sinelui, având caracter cumulativ și o natură psihologică); b) cauze externe (schimbarea e declanșată din exterior și are efect necumulativ). Deși ambele cauze pot genera schimbări de substanță, există și voci care afirmă că, atunci când schimbarea își are sursa în interior există tendința de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
care suntem expuși în mod cotidian: agresivitatea simbolică a informației politice. În cadrul tratamentelor experimentale, am încercat să simulăm agresivitatea interacțiunilor politice reale; aceasta este însă mult atenuată în comparație cu ce se întâmplă pe scena politică actuală. Dacă ne gândim la impactul cumulativ pe care îl au expunerile repetate la conflictele din știri, cinismul și nivelul scăzut al încrederii în politică nu mai sunt deloc surprinzătoare. Generalizarea rezultatelor obținute (dincolo de universul controlat al unui experiment academic) la nivelul întregii populații este, de asemenea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
modeste în cazul cinismului și inexistente în cazul activismului politic), modul în care sunt prezentate conflictele face o diferență semnificativă în privința efectelor. Ipoteza de bază a studiului de față se confirmă deci, datele empirice susținând existența unui efect de tip cumulativ, rezultatul combinat al subiectului și stilului conflictelor din știri. În acord cu ipoteza video-malaise detaliată în partea teoretică ca media malaise -, datele noastre confirmă faptul că, accentuând opozițiile și neînțelegerile dintre participanți, mass-media scade apetitul pentru implicare politică. Focalizarea excesivă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
610 secunde, cu recuperare rapidă și spontană. Termenul provine din grecescul synkope = „întrerupere”. Incidența sincopei este greu de apreciat deoarece numeroase situații rămân nediagnosticate, neraportate sau raportate drept cădere, identificându se doar efectul și ignorându-se cauza. În Europa, incidența cumulativă a sincopei variază de la 5% la grupa de vârstă 2029 de ani la 50% la grupa de vârstă de peste 80 de ani, cu o preponderență semnificativă la sexul feminin ( figura 51.1) (1). Sincopa este responsabilă de 13% din internările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
dovadă completă pentru teism. Specialiștii, în frunte cu Donald Wayne Viney, recunosc importanța deosebită pe care o are în concepțiile lui Hartshorne "argumentul global". Acest "argument global" se referă la o serie de argumente care trebuie să formeze un cadru cumulativ în favoarea existenței lui Dumnezeu 264. În lucrarea Creative Synthesis and Philosophic Method, Hartshorne considera că nu se poate construi un singur argument satisfăcător pentru teism deoarece se va găsi întotdeauna cineva care să respingă una din premisele care stau la
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
oferi răspunsul pentru una din cele două alternative spre care putem fi atrași de către argumentul ontologic. Acestea ar putea indica de ce este mai rațional să vedem universul dintr-o perspectivă teistă 268. Dacă argumentul global este văzut ca un "cadru cumulativ", atunci argumentele trebuie să formeze o rețea astfel încât fiecare argument suportă și este suportat de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca un "cadru cumulativ", atunci argumentele trebuie să formeze o rețea astfel încât fiecare argument suportă și este suportat de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un cadru mai convingător pentru susținerea teismului. 4.4. Reformularea argumentului ontologic de către Malcolm Au existat încercări de a reda argumentului ontologic o forță de convingere prin utilizarea structurilor logicii modale contemporane. Una dintre cele mai influente încercări
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nesatisfăcător. În primul rând, Hartshorne încearcă să arate că argumentul ontologic nu este principala justificare rațională pentru credința în Dumnezeu și aduce în prim-plan argumentul teleologic și argumentul moral (el vorbește adesea în operele sale de posibilitatea unui argument cumulative în care principalele argumente teiste să se sprijine reciproc în punctele lor slabe). În al doilea rând, încearcă să arate că se poate vorbi și de o judecată intuitivă asupra argumentului ontologic și încearcă să arate că sistemele modale nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sens, argumentul ontologic poate fi considerat nefolositor, într-un alt sens, reprezintă un câștig real în istoria filosofiei. Soluția pentru această slăbiciune a argumentului ontologic poate fi găsită prin înțelegerea și analiza argumentelor în favoarea existenței lui Dumnezeu într-un cadru cumulativ cum propunea Hartshorne 447. În cadrul argumentului global argumentul ontologic are fără îndoială, rolul cel mai important deoarece toate celelalte argumente depind de acesta pentru soliditatea lor. Argumentul ontologic este extrem de important deoarece demonstrează că existența lui Dumnezeu este ori logic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
teoria lui Hartshorne (în cadrul "argumentului global prezentat și în teza sa de doctorat Harvard 1923 Hartshorne prezenta "argumentul categoriilor perfecțiunii, considerat a fi o primă variantă a sa referitoare la argumentul ontologic). Acest "argument global" trebuie privit ca un "cadru cumulativ" și se referă la o serie de argumente care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu 449. David Pailin ajunge la concluzia că argumentul ontologic ne pune în cele din urmă pe toți în situația în care trebuie să alegem între
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
slăbiciunea unui anumit argument ontologic poate fi compensată de forța altui argument în favoarea existenței lui Dumnezeu (cu precizarea că fiecare argument care este situat în acest "lanț", trebuie să fie valid)451. Dacă argumentul global este văzut ca un "cadru cumulativ", atunci argumentele trebuie să formeze o rețea astfel încât fiecare argument susține și este susținut de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca un "cadru cumulativ", atunci argumentele trebuie să formeze o rețea astfel încât fiecare argument susține și este susținut de celelalte argumente. Acest lucru nu implică faptul că argumentele nu pot funcționa independent unul de altul, dar cuprinse într-un "cadru cumulativ", ele constituie un cadru și mai convingător pentru teismul neoclasic propus de Hartshorne 452. Hartshorne admite că fiecare argument are punctele sale slabe, dar ele se "ajută" și se completează unul pe altul. Este de părere, în ceea ce privește argumentul ontologic, că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
-ne de legile logicii modale în vederea unui argument valid; principiul lui Anselm este suficient pentru a discredita argumentele empirice și respingerile empirice; argumentul ontologic nu poate fi considerat suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu; este nevoie de un argument cumulativ în care argumentul ontologic are rolul central; obiecțiile împotriva argumentului ontologic sunt cel mai bine înlăturate prin conceperea divinității în termenii teismului neoclasic. Cel mai bine sunt încorporate aceste idei în reconstrucția argumentului ontologic pe care o oferă Charles Hartshorne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
atunci el trebuie să existe cu necesitate. Singurele variante viabile par să fie 1 și 2, iar pentru a elimina varianta 2 trebuie să avem mai multe argumente decât argumentul ontologic. Avem nevoie de un argument global sau un argument "cumulativ". Argumentul "cumulativ" are în centrul său argumentul ontologic, iar celelalte argumente depind de acesta. Argumentul ontologic este foarte important, el reușind să elimine ateismul și teismul empiric și să ne aducă în fața perspectivei de a considera existența lui Dumnezeu logic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trebuie să existe cu necesitate. Singurele variante viabile par să fie 1 și 2, iar pentru a elimina varianta 2 trebuie să avem mai multe argumente decât argumentul ontologic. Avem nevoie de un argument global sau un argument "cumulativ". Argumentul "cumulativ" are în centrul său argumentul ontologic, iar celelalte argumente depind de acesta. Argumentul ontologic este foarte important, el reușind să elimine ateismul și teismul empiric și să ne aducă în fața perspectivei de a considera existența lui Dumnezeu logic necesară sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Anselm", s-a arătat că existența contingentă nu este compatibilă cu perfecțiunea, acest aspect fiind repetat în filosofia analitică de filosofi precum Norman Malcolm, J.N. Findlay sau Charles Hartshorne. Slăbiciunea argumentului ontologic care rămâne să fie întărită în cadrul acestui argument cumulativ stă în asumpția că este posibil ca o ființă logic necesară să existe această asumpție constituind de fapt, una din premisele argumentelor modale. Aici celelalte argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu au rolul de a sprijini argumentul ontologic: argumentul cosmologic ne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
to exist means to be somehow actualized, but that "somehow" cannot be extract from reason we need the other arguments in favor of God's existence to show that God's existence is logic possible. We need an global or cumulative argument. Nowadays it is a common point among philosophers that the ontological argument reformulated is a valid argument, this being one of the major tasks of the present paper. We have also set ourselves to see if we can talk
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
seric al fosfatazei alcaline (FA), transaminazelor (AST și ALT), alfafetoproteinei (AFP), descarboxiprotrombinei (DCP) și prezența varicelor esofagiene (VE). S-au stabilit astfel trei valori cut-off, care permit stratificarea riscului pe trei nivele: risc scăzut, intermediar și înalt, având o incidență cumulativă a CHC la 5 ani de <1%, respectiv de 1-5% și >5%. În stadiul HALT-C, incidența cumulativă a CHC la 3 și 5 ani a fost de 0% și 4% pentru pacienții cu risc scăzut, 1,5 și 4,2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
VE). S-au stabilit astfel trei valori cut-off, care permit stratificarea riscului pe trei nivele: risc scăzut, intermediar și înalt, având o incidență cumulativă a CHC la 5 ani de <1%, respectiv de 1-5% și >5%. În stadiul HALT-C, incidența cumulativă a CHC la 3 și 5 ani a fost de 0% și 4% pentru pacienții cu risc scăzut, 1,5 și 4,2% pentru cei cu risc intermediar și 6,1 și 17,8% pentru cu cei cu risc înalt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
obținerea răspunsului virusologic susținut (RVS), sugerând rolul modificărilor structurale hepatice produse în ficatul cirotic și care nu sunt complet reversibile [53-55]. Tratamentul de menținere cu interferon la pacienții nonresponsivi nu elimină riscul de CHC (studiul HALT-C), fiind raportată o incidență cumulativă, la 5 ani similară: 5,4% la cei aflați sub tratament de menținere cu interferon pegylat față de 5% la lotul de control [32, 43]. Pacienții aflați pe lista de transplant Pacienții care sunt cuprinși în listele de așteptare pentru transplantul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
care sunt susceptibile la aplicarea unui tratament curativ și care au o durată mai mare de supraviețuire [99]. Într-un studiu randomizat, care a utilizat „screeningul intensificat” la 3 luni față de standardul recomandat de 6 luni s-au evidențiat rate cumulative asemănătoare ale incidenței nodulilor de CHC ≤ 30 mm și ≤ 20 mm diametru la 5 ani, accesul la tratamentul curativ nesemnificativ diferit (62% versus 58%) și mortalitatea raportată la boala hepatică identică (85 versus 86%). S-a evidențiat totuși că incidența
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
asemănătoare ale incidenței nodulilor de CHC ≤ 30 mm și ≤ 20 mm diametru la 5 ani, accesul la tratamentul curativ nesemnificativ diferit (62% versus 58%) și mortalitatea raportată la boala hepatică identică (85 versus 86%). S-a evidențiat totuși că incidența cumulativă la 5 ani a nodulilor hepatici a fost mai mare la brațul examinat la intervale de 3 luni: 41 versus 28% [100]. Pentru pacienții cu aspect nodular al parenchimului hepatic prin procesul de ciroză sau în obezitate, situații în care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
progres, evoluția se raportează la coordonate ale naturii, iar progresul la coordonate umane; evoluția vizează Întreaga existență cosmică, sub toate formele ei de manifestare materială, organică sau anorganică, pe când progresul nu depășește limitele societății omenești; evoluția este un proces mecanic, cumulativ, constând În schimbări produse de forțele fizice ale naturii, fără un scop prestabilit, iar progresul este produs de intervenția analitică a spiritului uman, având, În final, un scop, tocmai perfecționarea acestuia. Progresul are deci ca scop tendința de a aduce
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
progres, evoluția se raportează la coordonate ale naturii, iar progresul la coordonate umane; evoluția vizează Întreaga existență cosmică, sub toate formele ei de manifestare materială, organică sau anorganică, pe când progresul nu depășește limitele societății omenești; evoluția este un proces mecanic, cumulativ, constând În schimbări produse de forțele fizice ale naturii, fără un scop prestabilit, iar progresul este produs de intervenția analitică a spiritului uman, având, În final, un scop, tocmai perfecționarea acestuia. Progresul are deci ca scop tendința de a aduce
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p.388-395. 45 Ilya Prigogine, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985, p.403-404. Creativitate și progres tehnic 58 Evoluția și ruptura În știință se aseamănă cu evoluția și ruptura În biologie, geologie sau societate. Ea este cumulativă și necumulativă, În același timp. Specificul salturilor În știință, ca și În tehnică, constă În faptul că revoluția În aceste domenii, deși reprezintă o ruptură față de vechiul curs, nu răstoarnă Întregul edificiu al cunoașterii umane, cât Îl completează; adaugă cunoașterii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]