3,559 matches
-
situată în nordul județului la altitudini medii de 400 m fiind brăzdată de văi săpate în argilă, marne, nisipuri sarmatice, alunecări care au blocat râurile formând lacuri - amenajate ulterior în eleștee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apele curgătoare formând lunci largi și colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile, acesta fiind și motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "câmpie". În partea de vest a județului câmpia primește un caracter de stepă, iar în est crește gradul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc. Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus), somnul (Silurus glanis), raci (Astacus), moluște, rațele sălbatice (Anas platyrhynchos). Pădurea Mociar de la Solovăstru, aflată pe Valea Gurghiului - suprafață 48 ha - este
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord și nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud și vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deși la suprafață nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanța apa freatică din acviferul Jurasic-superior barremian, se scurge cu o viteză foarte redusă din direcția sud-vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării, fiind un important zăcământ de apă potabilă care furnizează populației Constanței precum și turiștilor
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri în timpul verii și al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateș. Dintre apele stătătoare menționăm două lacuri cu suprafețe de 5ha, respectiv 4ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfășoară un șes format din terase locale de luncă, ce conțin
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
scăzând spre lunile de vară (în august gradul de acoperire cu nori a cerului este de 4,2). Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice și de cele din sector nordic. Principalul curs de apă curgătoare este râul Crișul Negru ce izvorăște din masivul Munții Apuseni (localitatea Poiana de Vașcău), străbate localitățile Săliște, Leheceni și Cărpinet, pentru a trece apoi prin Vașcău, de unde își continuă cursul spre localitățile Șuștiu, Lunca și Ștei. De pe teritoriul Vașcăului și
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
56 m³/s, pe timp de secetă și 2000 m³/s pe timp de inundații, care șerpuiește pe o lungime de 1150 km pe teritoriul afgan și care se varsă în bazinul endoreic Sistan, un bazin închis, drenat de ape curgătoare fără legătură cu rețeaua hidrografică tributară mărilor și oceanelor, practic un imens rezervor care, după amenajări hidrotehnice corespunzătoare, ar putea fi folosit pentru stocarea apei. Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri distincte. Temperaturile variază puternic în funcție de anotimp
Afganistan () [Corola-website/Science/298067_a_299396]
-
de la râul Bosna în jurul căruia se află ea, rău denumit în perioada română drept "Bossina". Rădăcini mai directe ale numelui râului nu sunt cunoscute. Filologul Anton Mayer a propus o legătură cu radicalul indo-european "*bos" sau "*bogh", care înseamnă „apă curgătoare”. Anumite surse române menționează și ele "Bathinus flumen" că nume pentru "Bosona" ilira, ambele cu același sens, de „apă curgătoare”. Alte teorii implică rarul termen latinesc "Bosina", cu sensul de „margine”, și alte origini posibil slave. Originile termenului de „Herțegovina
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
râului nu sunt cunoscute. Filologul Anton Mayer a propus o legătură cu radicalul indo-european "*bos" sau "*bogh", care înseamnă „apă curgătoare”. Anumite surse române menționează și ele "Bathinus flumen" că nume pentru "Bosona" ilira, ambele cu același sens, de „apă curgătoare”. Alte teorii implică rarul termen latinesc "Bosina", cu sensul de „margine”, și alte origini posibil slave. Originile termenului de „Herțegovina” se pot identifica cu mai multă precizie. În Evul Mediu Timpuriu, regiunea era cunoscută cu numele de Hum, de la tribul
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
suprafața statului. Vegetația este variată: jungla tropicală, păduri de pin, de stejar, de conifere și pajiști alpine. Nepal are o faună variată: rinoceri, tigri, elefanți, căprioare, capre sălbatice, leoparzi de zăpadă, mufloni, crocodili, peste 1000 de specii de păsări. Ape curgătoare(Karnali, Gandaki, Sapt Kosi etc.), ce aparțin bazinului Gangelui și au un potențial energetic ridicat(63000 MW) Kathmandu este capitala statului și cel mai mare oraș al țării(822930 locuitori; aglomerație urbană 1442271). Orașe principale(mii locuitori): Biratnagar(166,7
Nepal () [Corola-website/Science/298129_a_299458]
-
în nord) și podișul Guyanelor, podiș vechi erodat, cu aspect deluros și dominat de munți joși (Wilhelmina Gebergte, alt. max.: Juliana Top, 1230 m).Clima este ecuatorială și subecoatorială moderată de alizee. Rețeaua hidrografică este densă . Cele mai lungi ape curgătoare (Courantyne, Suriname, Maroni), având debite bogate, constituie și importante căi de penetrare în interiorul dominat de pădurile dense ecuatoriale. Pe fluviul Suriname s-a construit barajul Afobaka, care adună apele fluviului în lacul artificial W.J. van Blommestein. Ierburi de savană
Surinam () [Corola-website/Science/298147_a_299476]
-
care poartă denumirea drumului spre Chișinău, orientată spre podul peste Răuțel. Raza orientată spre sud-est făcea legătura între catedrală și conacul proprietarilor orașului (Panaite, Catargi, Bodesu). Pe această rază s-au format câteva piețe comerciale și publice, cu un spațiu curgător similar sistemului vaselor comunicante: piața cu alimente, piața de cai, centrul comercial de formă pentagonală - Tarabele comerciale. Pe direcția sudică un enorm sector reprezenta oborul pentru vite cornute. În conformitate cu proiectul din 1839 a avut loc sistematizarea orașului și construcția spitalului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
dea învățături specifice cultelor evanghelice cum ar fi îndreptățirea prin credință), dar folosită de Oastea Domnului și de confesiunile neoprotestante. Criticii din vremea publicării ei au considerat-o „net superioară oricărei alte traduceri, fiind prezentată într-o limbă suplă și curgătoare, care lipsește oricărei alte traduceri; fiind expusă într-o limbă care vorbește înseși inimilor oamenilor”. Biserica Ortodoxă Română a generat, la rândul ei, mai multe traduceri de-a lungul timpului, fie integrale fie parțiale, a Sfintei Scripturi, e.g., Biblia „Carol
Biblia () [Corola-website/Science/297473_a_298802]
-
Peutingeriana vezi „teoria maghiară” al lui Simion Dascălul și „teoria română” al lui Antal Kiss denumire de origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
origine cumană "deliorman", însemnând „pădure nebună” după râul Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia ar fi „francea”-„vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
însă fără Timișu de Sus și Timișu de Jos) din județul Brașov face parte de asemenea din Muntenia. Cele mai importante orașe în această regiune sunt București, Alexandria, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Pitești, Ploiești, Slatina, Slobozia și Târgoviște. Principalele ape curgătoare care străbat această regiune sunt Dunărea, precum și unii afluenți direcți ale acesteia: Olt, Vedea, Argeș, Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman), Ialomița și Siret. Muntenia era denumirea care apare pentru prima dată în cronicile primilor domni moldoveni. Prin Muntenia
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
teritoriilor dependente întocmită după suprafața totală, incluzând entitățile care au primit coduri oficiale în standardul ISO 3166-1. Numerele din tabel reprezintă suprafața totală, compusă din suprafața de uscat la care se adaugă suprafața apelor interioare (lacuri naturale și artificiale, ape curgătoare). Pentru unele suprafețe a fost inclusă și suprafața mării interioare. Marea teritorială și zona economică exclusivă nu intră în calculul suprafeței totale. Suprafața totală a uscatului este de 148.940.000 km², adică aproximativ 29,1% din suprafața Pământului. În
Lista țărilor după suprafață () [Corola-website/Science/296699_a_298028]
-
este o regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali. "" este străjuită în nord de Carpații Meridionali, iar în vest, sud și est de ape curgătoare: Dunăre, respectiv Oltul. Râul Jiu străbate regiunea în direcția nord-sud și o împarte în două părți aproape egale, în care relieful uneia pare să se oglindească în cealaltă. Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici două masive: Parâng (la est
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural avantajos și de legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. În Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20-40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 - 890 mm. Apele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia să de sud-vest râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bacului. Râul Bâc are o lungime de 155 km, suprafața bazinului - peste 2000 km². Bîcul se
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
se numește materialul detritic, format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existență cu milioane de tone de aluviuni, ceea ce a făcut ca nivelul apei să crească considerabil, punând în
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
se numește o apă care curge pe o albie și se varsă în altă apă, curgătoare sau stătătoare (lac, mare sau ocean). În categoria "ape curgătoare" se încadrează următoarele tipuri de cursuri de apă dulce: O porțiune dintr-o apă curgătoare, în care apa curge lin și albia prezintă o adâncitură, de obicei spălată în stâncă
Apă curgătoare () [Corola-website/Science/317274_a_318603]