4,618 matches
-
te ferești pentru că ele lucrează cu lucruri ascunse, cu diavolii și spiridușii etc. De regulă, aceste categorii sunt și cunoscătoare ale practicilor divinatorii. Ele pot fi făcute răspunzătoare de nenorocirile unora, dar tot ele pot veni în ajutorul celor năpăstuiți (dezleagă farmecele). Și răzbunarea împotriva vrăjitoarelor capătă în mediul rural forme mai violente. "La Moha, în 1826, la Castillon, în 1843, la Aubel, în 1835, sătenii se hotărâseră să-și ardă vrăjitoarele"48. Explicația acestor manifestări extreme se leagă de universul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
supunerea"203. La fel se întâmplă și în spațiul românesc: păstorul este primul care știe când se apropie furtuna, știe să interpreteze zborul păsărilor, cântecul lor, visele și toate evenimentele stranii. Tot el însă va ști să lege sau să dezlege ploile, să ia mana animalelor, să trimită boli etc. Pentru comunitate, păstorul devine acel personaj care, prin aparițiile sale episodice în lumea sătească, provoacă mister și suspiciune. El vine de pe tărâmuri necunoscute și poartă cu sine magia acelor locuri. Astfel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Le Monde: "Toate se dovedesc a fi victimele cuvintelor"289 și ale semnelor, am spune noi. Autorul subliniază că politica acestor practici este construită în jurul unor termeni sugestivi precum: desface, deschide, descifra, de-cripta, de-pista, de-construi, dezvălui, dez-vrăji, dezlega etc. În fapt, terminologia folosită demonstrează că întreg registrul de practici poate fi gândit ca un limbaj care se pretează de-criptării și dez-vrăjirii. Prezența frecventă în vocabularul practicilor magice și divinatorii a unor cuvinte ce conțin invariabil prefixul desau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cîntec a negrei mîhniri a șipotelor, legate poate de-o vrajă nefastă, este și ea limpede. Dealtfel, exilul semivoluntar al haiducului este recunoscut ca o descălecare În Împărăție: “Intră În codru, În patria verde”. Codrul, muntele sînt patria noii vieți dezlegate de povara și reperele vieții anterioare: “S-a pierde În munte, s-a pierde, / uitîndu-și de mumă și moarte”. Tonul elegiac, baladesc, accentuînd ruperea tragică de lume (sau doar de o anume lume, de cea profană): “N-o să-l mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de tei. pe trotuaru-ncins sfîrÎind În miros de tei role În perechi Se sting la liman vuind, clipocind mărunte sau mari, toate se sting la liman Tehnic e vorba de o ghicitoare, textul dă cîteva sugestii pentru a o putea dezlega: vuind, clipocind și la liman spun suficient ca gîndul să te ducă la apă și la țărm, iar pluralul adjectivelor te duce către suita de valuri sparte la mal. Nu se poate spune că ar fi vorba de două imagini
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fel la tăcere, tresar la fiecare pocnet de ghindă. Intersecție galbenul toamnei - la răscruce blocată toată suflarea Două lucruri sînt ilustrate extrem de clar În acest poem: structura alegorică a haiku-ului și tehnica ghicitorii folosită În acest caz. Pentru a dezlega șarada și a găsi un prim mod de abordare a Înțelesului este suficient să simțim că trei dintre cuvinte se leagă, Într-o primă structură aluzivă: galbenrăscruce-blocată. Răscrucea este deci o intersecție În care circulația s-a Întrerupt pentru că semaforul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
anterioară, iar individul captivat de imagini nu este contemporan cu acela care raționează asupra cuvintelor. E același om, dar subit decalat, clivat, redevenit magic. Nu mai este un individ, ci parte din masă. Nu mai este o ființă rezonabilă, își dezleagă conștiința și-și eliberează delirurile. Decalajul traversează fiecare moment din istoria științelor sau înțelepciunilor. Hughenoții contemporani cu Montaigne, educați și umaniști de altfel, în toiul marelui val iconoclast din 1561, se năpustesc asupra "statuii regelui Ludovic al XI-lea și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
iubește, dar preferă coitus interruptus. Pentru binele nostru, fără îndoială, și ca să ne reaprindă pasiunea. "Mai avem mai puțin de un minut..." De ce și cui trebuie să i se "predea emisia" într-un minut, misterul acesta nu va fi nicicând dezlegat și cu atât mai bine. Această enigmă dă regulii întreruperii, exclamației sau borborigmelor o aură deopotrivă patetică și fatalistă care transformă gâtuirea vorbitorilor într-un fel de sacrificiu ritual adus unei divinități a tenebrelor cu opriri implacabile: Ora. Există o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
receptivitate necondiționată față de unicitatea a tot ceea ce este diferit și se află dincolo de propriul contur. II. DESPRE IERARHIE II.1 Lumi și trepte Unu, multiplu și nașterea ierarhiilor. „Legătura Unului“ și multi plul transfigurat. Ilustrări. Treptele multiplului și legătura care dezleagă. Despre vacuitate și nașterea împreună a lumii noastre ca spațiu timp. Dogma Sfintei Treimi ca „antinomie transfi gurată“ (Lucian Blaga) - recontextualizare. Ierarhie și sincronicitate. II.2 De vinculis in genere sau despre legături în general „Rețeaua“ și „principiul (de generare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Cine dă naștere pi căturilor de rouă? / Din al cui sân iese gheața, și cine naște promoroaca cerului, / ca apele să se îngroașe ca o piatră, și fața adâncului să se întărească?/ Poți să înnozi tu legăturile Găinușei, sau să dezlegi frânghiile Orionului? Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, și tu cârmuiești Ursul mare cu puii lui? Cunoști tu legile cerului? Sau tu îi orânduiești stăpânirea pe pământ? / îți înalți tu glasul până la nori, ca să chemi să te
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
restabilirea legăturii. Această legătură însă nu leagă și este doar asemănătoare, prin omonimie, cu legăturile intramundane - la fel cum legătura dintre lumina albă și culorile spectrului este altceva decât legătura dintre culori în cadrul spectrului. Aceasta este, în fapt, legătura care dezleagă și spre care indică, în moduri diferite, orice tradiție religioasă. în hinduism și budism, trecerea de la „legătura multiplului“ la „legătura Unului“ este exprimată prin trecerea de la înlănțuirea karmică la starea de iluminare: „Faptele [mele] nu se prind de mine, nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în iudaism, o ilustrare grăitoare este oferită, de exemplu, prin Avraham Abulafia, cabalist din secolulal XIII-lea: „Și întrucât Dumnezeu ne-a dorit, ne-a făcut să știm (despre)... misterele acestei lumi, care este pecetluită cu numele Lui, pentru a dezlega toate nodurile, prin care au fost înnodate potrivit [numelui] Lui și cu el [numele] am fost noi compuși, astfel încât să avem putința de a deveni simpli [spirituali], dezlegați de toate com punerile rămase, în vreme ce el rămâne necompus [...].“ „Saltul“ de la privirea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
despre)... misterele acestei lumi, care este pecetluită cu numele Lui, pentru a dezlega toate nodurile, prin care au fost înnodate potrivit [numelui] Lui și cu el [numele] am fost noi compuși, astfel încât să avem putința de a deveni simpli [spirituali], dezlegați de toate com punerile rămase, în vreme ce el rămâne necompus [...].“ „Saltul“ de la privirea care instituie ierarhia către privirea unificatoare marchează treapta ultimă a desăvârșirii spirituale în tradițiile religioase care dezvoltă o „teologie“ a separării, a rupturii, a diferențierii treptelor. Pe ultima
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nici nu o cunosc pe ea existențele, ca existență. [...] Fiindcă este mai presus de toată afirmarea, ca cea care e cauza unică a tuturor; și mai presus de toată negația, ca cea care le depășește pe toate, care e simplu dezlegată de toate și dincolo de toate.“ Iată și o ilustrare, la fel de elocventă, din cadrul tradiției taoiste (tradiție îndeobște (des)considerată drept tradiție „păgână“, „idolatră“ și, în orice caz, non monoteistă, din pers pectiva celor trei tradiții abrahamice, care își revendică exclusiv și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de a fi, între hotarele unei teorii sau ale alteia. Gratuitatea mesajului spiritual care survine fără o intenție anume și neurmat de umbra interesată a mizei lui dez leagă spiritualitatea, înțeleasă astfel, de orice ideologie. Mesajul spiritual nu impune, ci dezleagă interior, nu creează sisteme care au margini, ci indică, cel mult, o cale pe care trebuie să mergi singur. Nu se poate merge pe același drum, același drum nu există. Se poate merge împreună și atunci drumul se va deschide
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
iar credința, mama virtuților, este cea mai mare virtute”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. V, 23.3.23.4., în PSB, vol. 5, p. 126) „... conducându-și sufletul bine ascultător și bine strunit pe căile virtuții și dezlegându-se pe sine în chip curat de lanțurile vieții acesteia și eliberându-se de robia celor de jos și deșarte, pe de altă predându-se întreg credinței și vieții după Dumnezeu, va cunoaște limpede că acolo unde este dreapta credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mila Sa nesfârșită. Ea înseamnă a tremura pentru mântuirea ta și a face voia lui Dumnezeu pentru a fi vrednic de ea, pentru a te uni cu Dumnezeu cel iubitor, singurul în Care este mântuirea. Credința aceasta nu poate fi dezlegată de năzuința serioasă și ostenitoare spre sfințenie, spre curăția în relația iubitoare cu Dumnezeu. Ea e un fel de intuiție a realității celor făgăduite, un fel de confirmare a lor prin bunul-simț sau chiar printr un fel de pregustare. (n.s.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
drept al Dunării: Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu; armatele române au ripostat bombardând: Vidinul și Turtucaia. -La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu, răspunzând interpelării deputatului Nicolae Fleva, a declarat că țara dorea ruperea legăturilor cu Poarta “Suntem dezlegați de legăturile noastre cu Înalta Poartă (...) suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.” o în aceeași zi Camera a adoptat o moțiune prin care declara “independența absolută a României”. o la 10/23 mai 1877 moțiunea a fost prezentată domnitorului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
câte mi s-au întâmplat, /De la venierea mea aici“ (the particular accidents gone by since I come to this isle), la perplexitatea regelui Neapolului: „Și tot ce s-a-ntâmplat întrece firea / Și rosturile ei; doar vreun oracol / Ne-o dezlega această taină“ replica lui Prospero este: „Sire, / Nu-ți stoarce mintea ca să lămurești / Aceste ciudățenii; în curând, / Când vom fi siguri, îți voi tălmăci / De-a-fir-a-păr ce s-a ntâmplat“; și, mai încolo: „Aștept cu nerăbdare / Povestea să-ți ascult, căci
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și slava lui Mesia. Jertfa Mântuitorului pe Cruceare o însemnătate cosmică și prin ea se încununează lucrarea Sa,deoarece tot ce a făcut și a învățat nu ar fi putut mântui, dacă nuera „sfințirea ca adevăr” (Ioan 17, 17) care dezleagă din legături(Ioan 8, 32). Dar Învierea lui Hristos este ca și „desfacerea izvoarelor adâncului celui mare și deschiderea jgheaburilor cerului” (Fa-cere 7, 11); „Adevărul va răsări din pământ și dreptatea va privi dincer” (Psalm 84, 12). Pentru urmarea Sa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfânt se înmulțeau” (Faptele Apostolilor 9, 31). În Hristos darul lui Dumnezeu a fost pentruucenici darul plinătății care-i făcea „planete”, nu „sateliți”, și anumecu prețul mare de răscumpărare al Jertfei Sale: „Atunci veți cunoaște adevărul și adevărul vă va dezlega din legături” (Ioan 8, 32). Deaceea, prin Înălțarea la cer, Mântuitorul i-a lăsat să se roage, deoarece „le-a dat putere să se facă fii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1, 12). Înălțarea la cer era ca o „ieșire” a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
David” (Luca 1, 32) ca izvor al milei de la „Tronul harului”(Evrei 4, 16). Petru se afunda în valuri, când n-a mai privit la Mântuitorul care mergea pe apele învolburate (Matei 14, 30). Adevărulvieții Mântuitorului dovedit prin Înviere a dezlegat din legături(Ioan 8, 32) și a încins pe ucenicii Săi cu putere (Efeseni 6, 14; Psalm 90,4). Tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, preotul Zaharia, a cerut de laDumnezeu „înțelepciunea drepților pentru a putea sluji lui Dumnezeu fără frică” (Luca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
rai!” (Luca 23, 42 43). Evenimentele Patimilor sfințitoare se continuă cu pogorârea Mântuitorului de pe Cruce dupămoartea Sa și punerea în mormânt cu semnificația atingerii stânciide piatră cu toiagul pentru a curge din ea apă (Ieșire 17, 6). Inimilese deschid, se dezleagă, zidul înalt al egoismului cade, ca și zidurile Ierihonului urmare a păcatului strămoșesc. Acest lucru este semnificat prin înconjurul lăcașului de închinare după slujba punerii înmormânt. Ca „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”(Ioan 1, 29), Mântuitorul vedea din
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Și s-a făcut toiag în mâna lui” (Ieșire 4, 1-4). După ce a dărâmat zidurile Ierihonului, semn al egoismului și alpierderii slavei de la Dumnezeu în inima lui Zaheu, „Sionul” își zidește zidurile; mintea împră știată se adună când inima este dezlegată din legături. Această bucurie nu putea fi decât cea a acesteiinimi: „Voi scoate din pieptul vostru inimile de piatră și vă voi dainimi de carne” (Iezechiel 36, 26), ca locașuri, temple ale DuhuluiSfânt: „Adevărul vă va dezlega din legături” (Ioan
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
când inima este dezlegată din legături. Această bucurie nu putea fi decât cea a acesteiinimi: „Voi scoate din pieptul vostru inimile de piatră și vă voi dainimi de carne” (Iezechiel 36, 26), ca locașuri, temple ale DuhuluiSfânt: „Adevărul vă va dezlega din legături” (Ioan 8, 32); „Lațul s-arupt și noi am zburat!” (Psalm 123, 7); „Scoate din temniță sufletulmeu, ca să se mărturisească Numelui Tău” (Psalm 141, 7); „Eu suntUșa! Prin Mine de va intra cineva se va mântui! Și va intra
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]