5,717 matches
-
abonat, mai scriu - deși În publicarea lucrărilor Întâmpin numai obstacole - recomandări, trimitere etc., etc. Doream și aștept o precizare În legătură cu locul unde s-a desfășurat bătălia din 12 aprilie 1457, În urma căreia ștefan cel Mare s-a urcat pe scaunul domnesc (al) Moldovei: Dolhești sau Doljești. Autorii articolului ștefan cel Mare În conștiința europeană, publicat În nr. 9/1987 „Magazin istoric” p. 4-6 afirmau „lângă satul Dolhești de la vărsarea șomuzului Mocirlos”. Ori, realitatea e alta: Satul Dolhești e În amonte de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Buciumeni, să fotografiez bisericuța de lemn de acolo. O măicuță de la schit mi-a vorbit de vechiul lăcaș, adevărată bijuterie de epocă, construit pe moșia preotului Iuga din Baia, care pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun lucra la cancelaria domnească din Suceava. Schitul este Îngrijit prin osârdia celor 15 maici. În drumul parcurs, mi-a atras atenția o răchită din cărare, pe care fălticeneni inventivi au prins o placă, vorbindu-se de răchita În care se juca duduia Lizuca și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Einham și Leon Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești, com. Valea Satului (acum, jud. Iași) proprietatea a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iași; Frații Mavrojani - arendașii moșiei Rediu-Scânteia, proprietate a lui Gheorghieș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sa perioadă de activitate - notase cu nedisimulată satisfacție pe marginea catagrafiei (recensământului) din anul 1820, că „...la Ținutul Vasluiului nu fuseseră recenzați mai mult de 23 de <<jidovi hrisovoliți>>”, prin urmare evrei intrați în Moldova pe căi legale, cu hrisoave domnești. Începând, însă, cu a doua jumătate a secolului XIX, numărul semiților intrați pe teritoriul Moldovei, apoi al Principatelor Unite, a început să crească întrun mod amețitor. Persecuțiile religioase, pogromurile precum și datorită altor șicane grave suferite de aceștia în special în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poet. Provenea dintr-o familie de mici boieri scăpătați: tatăl, Mihai Lixăndrescu, sameș și vistier, mama, Maria (n. Fusea), cu înaintași pomeniți în documentele vremii lui Constantin Brâncoveanu. A copilărit la Târgoviște; era un hoinar visător și ruinele vechii curți domnești îi hrăneau himerele. La dascălul Rafail, împreună cu Vasile Cârlova, a învățat greaca modernă, apoi „elinica”, în școala lui Mitilineu. Având o memorie prodigioasă, putea reproduce scene din Sofocle și Euripide, îl știa pe de rost pe Anacreon. În 1827, orfan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
era organizat personalul cântăreților la mitropolii, episcopii și mănăstiri. Protopsalții, care făceau parte din clerul inferior, fiind hirotesiți, aveau pe lângă ei câte un număr de tineri aleși, numiți peveți (cântăreți), dintre care cei mai buni deveneau psalți la Curtea Domnească sau la alte biserici mai Însemnate. Schimbări importante În cântarea la strană Între evenimentele sau modificările ce au avut loc la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea limbii române În Biserică. Era foarte greu, pentru un român
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
școlilor sporește. O deosebită Înflorire cunoaște școala de cântări de la București, Înființată de voievod, al cărei prim obiectiv era introducerea limbii române În cultul bisericesc. Pentru a- și forma buni caligrafi, dieci, preoți, Brâncoveanu se ocupă de reforma vechii școli domnești de la mănăstirea Sfântul Sava. Din inscripția care marchează sfârșitul lucrării de reparație a acestei școli, aflăm că voievodul făcuse și „alte case și tocmele care să fie școală de Învățat carte Întru pomenirea vecinică a neamului său“. Printre școlile organizate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
dascăl ca să Învețe pe ucenici știința cântării“. Pe lângă Academia de la Sfântul Sava și cea de la Colțea, În timpul lui Brâncoveanu funcționa și Școala Domnească de slovenie de la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
lui Brâncoveanu funcționa și Școala Domnească de slovenie de la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, unde se Învăța și muzica psaltică. Mai exista o școală domnească de muzică psaltică, la Începutul secolului al XVIII- lea, Înființată de Constantin Brâncoveanu, condusă de „dascălul domnesc Coman“, care avea În 1704, 50 de Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești de atunci, Stoica și Vasile dascălii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
plata, cu părinții copiilor ce veneau să Învețe“. „Dascălii“ de muzică psaltică pentru aceste școli erau recrutați din rândul psalților vestiți sau al protopsalților de la Curtea Domnească și Mitropolie. Protopsalți Printre cei care au promovat muzica bizantină atât la Curtea Domnească și Mitropolie, cât și la școlile Înființate atunci, Întâlnim personalități proeminente, Începând cu Iovașcu Vlahul (1700), Protopsaltul Curții Ungrovlahiei, Filotei sin Agăi Jipei (1639-1715), Protopsaltul Mitropoliei și Coman (1689), Protopsaltul Bisericii Domnești, continuând cu Radu, tatăl lui Șărban și Încheind
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
toate cele trei provincii românești. În același timp cu Filotei, În strana stângă a Mitropoliei a activat grecul Stavrinos, despre care nu avem alte date. Despre Coman, „dascălul, protopsaltul Bisericii Domnești“, știm că era profesor de muzică psaltică la Școala Domnească, având În anul 1704, 50 de copii pe care Îi Învăța psaltichia. Tot el apare și În hrisovul dat de Brâncoveanu În 1689, fiind scutit de plata dărilor, pentru a se ocupa de slujbele Bisericii. Șărban. Din prefața Irmologhionului lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
abate de la melosul muzicii tradiționale bizantine. Cu toate eforturile acestora de a introduce și cântarea la strană În limba română, pentru a fi Înțeleasă de toți credincioșii, În epoca brâncovenească se mai păstrează la unele mănăstiri, catedrale sau la curțile domnești, cântarea bilingvă, la o strană În românește iar la cealaltă În grecește. Această „stare“ se va păstra și mai departe, În timpul domniilor fanariote și chiar până la Alexandru Ioan Cuza.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar Ștefan Racoviță îl trimitea în temniță demonstrativ, întrucât rezistase, ca vel vistier, la instituirea taxei fumăritului. Reinstalat în scaun, Scarlat Ghica îi va numi pe Pârvu și Mihai locțiitori domnești, cei doi adoptă însă de acum o atitudine tranșantă vizând emanciparea Țării Românești de sub regimul Porții; în acest sens, războiul ruso-turc (1768-1774) îl află antrenat pe C. în redactarea unei vaste corespondențe diplomatice. Deși marcat de vestea uciderii lui Pârvu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
Ghica, în care sunt prevăzute sumele alocate cumpărării "gazeturilor", știrile adunate de Iorga, referitoare la interesul cu care era urmărită presa europeană la curțile domnitorilor de la București și Iași, sunt tot mai numeroase. Grigore Alexandru Ghica aloca bani din vistieria domnească pentru a-și procura numeroase periodice străine: "Gazeta de Altona", "Gazeta de Colonia", "Gazeta de Londra". etc. În secolul al XVIII-lea, aristocrația românească încearcă să suplinească lipsa informațiilor curente despre marile evenimente petrecute în Europa, prin abonamente la diverse
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu fiica lui Neagoe Basarab și nepoata lui Antonie Vodă. Dumnezeu le binecuvintează familia cu patru băieți și șapte fete care au primit o educație aleasă. Datorită seriozității sale, a fost chemat de Duca Vodă să ocupe funcția de dregător domnesc, iar apoi de Șerban Vodă, pentru cel de sfetnic În Divanul Domnesc. Istoria a consemnat faptul că Șerban Vodă l-a prețuit pe Constantin Brâncoveanu mult, Încât pe patul de moarte i-a Încredințat pecetea domnească, lăsând cu limbă de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
binecuvintează familia cu patru băieți și șapte fete care au primit o educație aleasă. Datorită seriozității sale, a fost chemat de Duca Vodă să ocupe funcția de dregător domnesc, iar apoi de Șerban Vodă, pentru cel de sfetnic În Divanul Domnesc. Istoria a consemnat faptul că Șerban Vodă l-a prețuit pe Constantin Brâncoveanu mult, Încât pe patul de moarte i-a Încredințat pecetea domnească, lăsând cu limbă de moarte ca el să-i urmeze la tron. Șerban Vodă se mută
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
ocupe funcția de dregător domnesc, iar apoi de Șerban Vodă, pentru cel de sfetnic În Divanul Domnesc. Istoria a consemnat faptul că Șerban Vodă l-a prețuit pe Constantin Brâncoveanu mult, Încât pe patul de moarte i-a Încredințat pecetea domnească, lăsând cu limbă de moarte ca el să-i urmeze la tron. Șerban Vodă se mută la cele veșnice În anul 1688 În 29 octombrie, iar boierii și dregătorii Îi propun lui Constantin Brâncoveanu să primească sublima misiune de a
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
baza asemănării - gruparea soluțiilor care prezintă asemănări; * alegerea variantei finale. Dacă se dorește, spre exemplu, să se dramatizeze un eveniment istoric se poate întocmi o diagramă Zwicky pornindu-se de la variantele de soluționare: 1. Unde se petrece acțiunea? la curtea domnească; într-un castel medieval, etc. 2. Când are loc evenimentul? într-o zi de iarnă; primăvara. 3. Care sunt personajele? domnul; dregătorii. 4. În ce constă intriga? ceremonie de încoronare; desemnarea unor dregători. Se exclud soluțiile banale, restul ideilor sunt
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
reconstituirea istoriei inițiale. Metoda analizei morfologice am aplicat la clasa a XI-a. În cadrul acestei metode, în vederea realizării unei dramatizări la nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi, am conceput următoarea diagramă Zwincky: 1. Unde se petrece acțiunea? la curtea domnească într-un castel medieval 2. Când are loc evenimentul? într-o zi de iarnă primăvara 3. Unde are loc evenimentul? în sala de oaspeți în curtea centrală 4. În ce constă intriga? ceremonie de încoronare preluarea puterii 5. Care sunt
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
câte un șuierat prelung, jalnic, care ți răscolea toată ființa. Drumul nostru se apropia de capăt. În piept, inima începu să-mi ticăie mai tare și mai repede... Cu ochii închiși strâns, visam orașul atâtor glorii ieșite din cuprinsul Curților domnești... te așteptai să vezi ieșind pe balcoane chipuri de voievozi cu plete și bărbi albe, domnițe visătoare în rochii lungi de mătase... logofeți, spătari, vornici... cârmuitorii țării din alte vremuri... Te uiți vrăjit la casele a căror vechime și simplitate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-am trezit ca.. istoviți.. chinuiți de gânduri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un gând. De-a lungul gardului înalt, de fier forjat, atingându-l în trecere, ca o mângâiere, cu vârful degetelor ca în copilărie, inima incepu să-mi ticăie repede în piept. Dincolo de gard se ridica monumentala clădire a fostului Palat Domnesc, în formă de litera „U”,.. cu un mic parc de brazi înalți, subțiri și ascuțiți ca niște sulițe, tăiat pe mijloc, de o alee, din poartă până la intrarea principală... Flancată de două căsuțe, din zid, se afla poarta principală, mare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
9 ceasuri dimineața, unde mai adăugându-se peste o mie de oameni învecinați, unii cu arme, alții cu bâte, pietre, au mers la Mitropolie, l-au ridicat pe I.P.S. Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]