5,649 matches
-
făcut danii laicilor și bisericii din domeniul domnesc. Cum acesta era restrâns ca număr de sate, domnul a cumpărat și a dat sate. Nu a răscumpărat, ceea ce presupune că satele cumpărate în domnia lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dat sate. Nu a răscumpărat, ceea ce presupune că satele cumpărate în domnia lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
presupune că satele cumpărate în domnia lui au făcut parte cândva din domeniul domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnesc. A cumpărat sate de la boieri și în momentul în care avea loc tranzacția, în aceași zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zi, în fața aceluiași sfat domnesc, erau dăruite proprietățile achiziționate. Din domeniul domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare a dăruit mânăstirilor 12 sate, o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, a dăruit balta Strâmba, balta Chișca, iezerul Dubrovca, a făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut braniște din braniștea domnească în jurul Putnei, a dăruit 150 de drobi de sare din salina domnească de la Trotuș, a dat pietrele de ceară din Târgul Siret și din Târgul Frumos, a dat sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț. În totalitate, domnul a cumpărat și a dăruit 45 de sate și jumătate, dar dintre acestea puține au fost dăruite vechilor mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dacă ținem seama de faptul că locuitorii satelor care fac parte din domeniul bisericesc sunt obligați să meargă la oaste, la chemarea domnului, înțelegem mai bine care era relația dintre domn și biserică. Țăranii liberi. Din documentele emise de cancelaria domnească, în secolul al XV-lea, avem informații bogate despre țăranii dependenți, pe care îi găsim în satele stăpânite de boieri - sate boierești -, în satele mânăstirești sau episcopale și în satele domnești, care se aflau în ocoalele stăpânite de domn. Despre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și biserică. Țăranii liberi. Din documentele emise de cancelaria domnească, în secolul al XV-lea, avem informații bogate despre țăranii dependenți, pe care îi găsim în satele stăpânite de boieri - sate boierești -, în satele mânăstirești sau episcopale și în satele domnești, care se aflau în ocoalele stăpânite de domn. Despre existența țăranilor liberi, nu avem nici o informație în documentele secolului al XV-lea. Acest lucru se datorează faptului că documentele din acest secol înregistrează doar proprietatea pământului și schimbările care au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cantemir reducându-se la 2.000. Alexandru Gonța a considerat că locuitorii celor trei “republici” nu pot fii socotiți țărani, deoarece locuiesc în ținuturi muntoase și se ocupă cu păstoritul, iar cei din Tigheci, fiind cu toți călărași, sunt slugi domnești. Cantemir scria că sunt, totuși, țărani, în timp ce oamenii, pe care domnul îi numea slugile sale, erau boieri. Interpretarea lui Gonța este surprinzătoare. Fiind el însuși țăran, știa că locuitorii de la munte se ocupă nu numai cu păstoritul: pe lângă oi și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se acordă mânăstirii Bistrița scutiri (1458 și 1467), domnul interzice dregătorilor să se amestece în treburile mânăstirii și să nu îi judece pe oamenii mânăstirii, dar nu se arată că aceștia nu au dreptul de a se adresa judecății domnești, domnul păstrându-și dreptul de a judeca în ultimă instanță. O nedumerire ar stârni și scutirea dată mânăstirii Neamț la 11 martie 1446, când satele acesteia sunt scutite de toate dările și slujbele datorate domniei, egumenul căpătând și dreptul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
baza cărora, de asemenea, se poate afirma că de privilegiul imunității s-au bucurat și feudalii laici din Moldova”. În privilegiile acordate bisericii sunt menționate scutirile (imunitatea), deoarece domeniile bisericii sunt de dată mai recentă și au la origine daniile domnești. Domeniile boierești sunt de origine foarte veche și „au la bază dezagregarea obștii din sânul căreia a ieșit boierimea gentilică”, iar domnia a recunoscut drepturile imunitare ale domeniului boieresc. Un argument ar fi o analogie cu ceea ce s-a întâmplat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
firesc să fie amintite scutirile acordate de domn. În afară de aceasta, lui Ioaniș Viteazul, Roman voievod îi dă trei sate pe Siret. Nu este un domeniu de dinainte de întemeiere și Ioaniș Viteazul este un boier mare, care face parte din Sfatul Domnesc. Firesc era ca dania domnească să fie însoțită și de acordarea imunității. Care nu se acordă. Toate marile domenii din prima jumătate a secolului al XV-lea se destramă spre sfârșitul secolului, prin împărțirea lor între urmași sau prin vânzarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din urmașii lui Duma Negru niște Ciornei, adică negrii, din Porcu - Porcovici, iar pentru că la Frătăuți nu se putea atârna un “ci”, s-a făcut Fratovschi). Este și un domeniu foarte mare, acela al lui Stan Procelnic, prezent în Sfatul Domnesc între 1412-1423. Pentru că nepoții au pierdut privilegiul, pe care îl aveau pentru acest domeniu, nepoții lui Stan obțin de la Ștefan cel Mare un nou privilegiu de întărire pentru cele 18 sate, la 14 octombrie 1490. Dacă domeniul lui Stan Procelnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei în secolul al XV-lea. O dovadă că toți bărbații valizi erau obligați să meargă la oaste o constituie scutirile, pe care domnul le dă unor sate. În Țara Românească, o asemenea scutire apare în primul document al cancelariei domnești, din 1374, când satul Jidoștița al mânăstirii Vodița este scutit de toate dările și slujbele datorate domniei, inclusiv de a merge la oaste. Pentru Țara Românească există mai multe documente din care rezultă că țăranii aserviți erau datori să meargă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a avut loc procesul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a avut loc procesul de centralizare a statului. Slujitorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă realizau administrația țării și a domeniilor boierești. Slugile domnești trimise de la curtea domnească au fost numiți curteni. Curtenii erau oameni liberi, care îndeplineau o slujbă la curtea domnească sau bisericească. Numărul lor a crescut în a doua jumătate a secolului al XV-lea, când a avut loc procesul de centralizare a statului. Slujitorii erau o altă categorie de oșteni, care apar la finele secolului al XV-lea. Așadar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moldovenești, formată din boieri domnul, îngăduindu-le celorlalți oameni să meargă și să-și salveze familiile și să aducă provizii. Din secolul al XV-lea, când documentele sunt ceva mai explicite, apar informații potrivit cărora boierii intrau în alcătuirea curții domnești. La 6 februarie 1577, Matei, fost vameș, se plângea domnului “cu mare jeluire și cu mare mărturie, cu oameni buni și bătrâni și cu megiași de prin prejur și cu boieri din curtea domniei mele”. O informație identică întâlnim într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ne-a slujit drept și credincios”. Despre Mihul logofăt se spune: “a slujit mai înainte sfânt răposaților noștri părinți drept și credincios, iar astăzi ne slujește nouă drept și credincios”. Boierii sunt nu numai stăpânitori de moșii, ci și slugile domnești, adică toți aceia care pot îndeplini și o slujbă în numele domnului. Într-o recenzie la cartea lui Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în numele domnului. Într-o recenzie la cartea lui Nicolae Stoicescu, Curteni și slujitori, Al. Gonța considera pe bună dreptate că “orice boier sau ostaș care exercită o misiune la una din curțile, de ocol sau de ținut, ori la Curtea Domnească din capitala țării, este implicit și un curtean”. Pasaje din Letopisețul lui Grigore Ureche ne demonstrează că toți boierii mici și mari, fie că îndeplineau sau nu o slujbă, erau curteni. Când a luat domnia Ștefan cel Mare, Grigore Ureche
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul îi dăruie lui Ioaniș Viteazul trei sate pe Siret. În sfatul lui Alexandru cel Bun apar Costea viteazul, Dragoș viteazul, Grozea viteazul, Drăgoi viteazul, Tamaș viteazul. Bratul Netedul, care apare în Sfatul Domnesc în 1393 și 1398, se regăsește într-un privilegiu din 7 ianuarie 1491, când domnul dăruiește nepoților săi patru sate, ca fiind numit Bratul viteazul. O categorie aparte de oșteni se întâlnește, din secolul al XV-lea: este vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primește un sat unde să își facă o curte, ca apoi să îl schimbe cu alt sat, unde a fost o curte. Existența unei curți nu presupune și o fortificație, un fel de castel, de la care proprietarul putea sfida puterea domnească. Acest lucru îl demonstrează dania unor curți făcute mânăstirilor. Într-un privilegiu din 17 aprilie 1475, aflăm că unul din satele dăruite mânăstirii Horodnic, încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, era numit „unde a fost curtea lui Petru Vrană
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
construită din piatră și avea formă de turn. Ambele curți au fost construite în secolul al XIV-lea. Sunt puncte fortificate, datând din epoca întemeierii statului feudal moldovean. Cea de la Netezi a aparținut lui Bratul Neatedul. Acesta apare în Sfatul Domnesc la 30 martie 1392, apoi în 1393, 1394. În actul dat la Suceava, la 6 ianuarie 1395, prin care voievodul Ștefan recunoștea suzeranitatea regelui polon, Bratul Neatedul apare pe primul loc în Sfatul Domnesc, alături de alți boieri, printre care vestiții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]