8,488 matches
-
acel frigid exemplu de bunăcuviință, alături de acea rece, ireproșabilă sclivisită, prețioasă Rowena? Ferească Dumnezeu, ferească justiția poetică!". Din acest motiv se angajează să propună un nou final (ironic și atrăgând în miezul evenimentelor toate "instanțele" operei literare: autor, personaje, cititor), dublat de o nouă perspectivă asupra "caracterelor" și de o atmosferă ce trece în zona comicului: "Un erou este o persoană mult prea valoroasă ca să fie scoasă la pensie în floarea tinereții și tare aș vrea să știu căreia dintre doamnele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Bach. Se mai putea întâmpla ceva pentru ca aceste schițe umanizate să fie zdruncinate din "fericirea" lor conjugală? Doar intriga, mai bine zis, parodierea conflictului clasic, poate spune răspunde acestei întrebări. Așa că naratorul se angajează să propună un nou final, dublat de o nouă perspectivă asupra "caracterelor" și de o atmosferă ce trece în zona comicului: "drama lui Stamate", constând în "seducerea și decăderea lui", cum avea să noteze Nicolae Balotă, oferă prilejul perfect pentru introducerea în text a surprizei, a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În fragmentul de mai sus, deformarea spațiului are un ecou imediat în poetica personajului, provocând modificarea comportamentală a protagonistului însuși. Stamate cunoaște răsturnări de situație care-l fac să se alinieze literaturii de analiză psihologică a momentului. Epicul evenimențial e dublat de o punere sub lupă a instituției căsătoriei însăși, ceea ce se tot făcea, în perioada interbelică, încă din romanele lui Liviu Rebreanu, pentru a nu mai vorbi de Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bengescu ori Anton Holban. Deghizat în justițiar, naratorul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ai secolului trecut, apariția unui "simplu" termen postmodernism a produs o emulație intelectuală comparabilă, sub multe aspecte, cu Renașterea. Ambii sunt, după expresia lui Matei Călinescu, termeni periodizanți 298, dar acoperă și nuanța de interogație, de meditație chiar asupra istoriei, dublată adesea de un spirit polemic, parodic și autocritic. Postmodernismul și Renașterea pun în oglindă un anume "prezent cultural al lumii occidentale"299, dar o fac la mod spectaculos și își adjudecă ironia drept marcă stilistică fundamentală. Renașterea marcase, cu câteva
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
decodifică textul astfel încât acesta să nu se simtă plictisit, ba chiar să se amuze. Semnificația de închidere a textului e generată deci, oximoronic, tocmai de ambiguitatea și plurivalența lui. Altfel de ce ar fi simțit numeroși romancieri postmoderni nevoia să-și dubleze susținerea textelor proprii printr-o armătură teoretică atașată? Se îndoiau ei de lecturile publicului larg, se temeau că "vulgul" nu s-ar putea apropia de o justă percepție? Scriau pentru public sau se fereau să-și părăsească turnul de fildeș
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a fost rău aleasă de maica stareță: când și când bag de seamă că pana a început să alerge pe hârtie ca de la sine, iar eu mă țin după ea". Ca la majoritatea romancierilor postmoderni, tematizarea parodică a autorului este dublată de o glisare către autoreferențialitate ("După adevăr alergă amândouă, și pana, și eu, adevărul pe care-l tot aștept să-mi iasă înainte la începutul paginii albe, și la care nu voi putea ajunge decât numai după ce, cu ajutorul penei, voi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie delimitate cu precizie și reprezentate cu talent. Dintre acestea, câteva sunt general valabile: prezența unor aluzii intertextuale prin care hipertextul trimite evident la hipotext, plăcerea ludică a stilizării, existența unor similarități notabile între model și textul produs prin parodiere, dublată de semnalarea, prin procedee specifice, a distanței ideologice și artistice între "copie" și "original". A vorbi deschis despre "denudarea" procedeului folosit în parodie nu mai miră astăzi pe nimeni căci, în lipsa deconspirării mijloacelor utilizate, în lipsa exhibării regiei interioare, orice roman
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
precădere, datele privind deținuții străini care provin din cinci țări: România, Albania, Maroc, Tunisia și Algeria. Aceste naționalități totalizează 63 % din numărul total de deținuți străini din închisorile italiene 58. Ei bine, numărul deținuților români, în această perioadă, s-a dublat față de 2004, față de o creștere mai redusă la nivelul tunisienilor și marocanilor (12 % și 17 %), și o scădere a albanezilor și algerienilor. Procentul de deținuți români a crescut rapid în perioada premergătoare intrării României în U.E, și a fost
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
290. 77 În 2006 la 70.000 de români asigurați la INAIL se considerau că există 258 de muncitori care lucrau în negru, iar în ianuarie 2007 această cifră a crescut brusc la 10 155. În februarie, cifra s-a dublat. În martie s-a ajuns la 30 343 de persoane care lucraseră în negru pentru firmele italiene. 78 http://www.inail.it/Portale/appmanager/portale/desktop? nfpb=true&-page Label=Page Salastampa&nextPage=News prima pagina/info1829928188.jsp (11 august 2009). 79 Date
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Oana Orlea. Unii supraviețuitori (dar și rudele acestora, care scriu pe baza mărturiei ce li se încredințează) aleg să comunice experiența lor în texte fără pretenție de valoare literară. În cazul altora, condiția de supraviețuitor al acestei experiențe extreme este dublată de calitatea de scriitor, iar aceștia depun mărturie în texte valoroase din punct de vedere literar. Așadar, se poate obține un succes imediat, datorat subiectului, dar ulterior se operează o selecție valorică. Devine importantă capacitatea scrierii concentraționare de a se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ale lui A. Soljenițîn nu pot fi înțelese decât în legătură cu încercarea sa constantă de a face parte activ din destinul propriului popor: ipostaza de student, apoi ofițer în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ulterior deținut politic, aceasta din urmă dublată în final de ipostaza de bolnav incurabil conduc, într-o ultimă etapă, la "aristocratul rural"90. În timp, s-a dovedit că acest traseu nu a fost predestinat, de neocolit. Toate etapele vieții sale sunt urmări ale unor alegeri personale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a contribui la salvarea lumii prin artă se dovedește cât se poate de realist. Despre credința în artă, mai ales în arta cuvântului, Soljenițîn a vorbit convingător în discursul Nobel. În cazul lui Soljenițîn, tocmai condiția de scriitor este dublată de cea de luptător, și nu invers 109. 2.1.2. Destinul operei Fiecare operă literară are propriul destin sau propriul traseu, care merge de la elaborare până la întâlnirea cu cititorul, moment care va da sens existenței sale. În general, istoria
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
constituie documente "personale". Soljenițîn concepe, de asemenea, documente ale unei perioade istorice, de consemnare a faptelor așa cum s-au petrecut. Acestea sunt povestirile Mâna dreaptă și O întâmplare în gara Kocetovka, precum și schița Ce păcat, în care documentul istoric este dublat de o latură documentară de natură morală, psihologică și socială. Nu înseamnă că din aceste povestiri lipsește problema lagărului. Ea este introdusă indirect, prin referire la trecutul personajelor (în Mâna dreaptă și Ce păcat) sau la viitorul care se prefigurează
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reacție spontană, nealterată de "educație". Percepția lui Zotov se schimbă brusc la un moment dat. Pragul este reprezentat de "revelația" că oaspetele este un spion. Din acest moment, spontaneitatea dialogului dispare, iar replicile lui Zotov, adresate lui Tveritinov, vor fi dublate de gândurile sale nerostite. Dedublarea personajului și a discursului său sporește dramatismul scenei în care informațiile care ajung la Tveritinov sunt mai puține și mai lipsite de importanță. Discursul se golește de conținut, pentru că esențialul, din punct de vedere informativ
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
documentar și invers: în cazul acesta, cititorul este captat într-un joc de oglinzi care stabilește mecanisme de lectură proprii ficțiunii 345. (trad. a.) Pentru ca drama lui Gleb Nerjin, cu sursă autobiografică, să constituie subiect de roman, trebuie să fie dublată de o istorie pe care imaginația autorului a modelat-o după necesități narative și de sens. Astfel apare personajul Innokenti Volodin, care poartă problematica alegerii între bine și rău dincolo de sfera autobiograficului. Pe plan narativ, Volodin este un dublu al
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de ceva mult mai dur din punct de vedere moral. Printre bolnavii din salon se află taciturnul Aleksei Șulubin, cel care își deschide sufletul doar în fața lui Kostoglotov, pe care îl simte capabil să înțeleagă suferința lui morală, care îi dublează suferința fizică. Șulubin face parte din categoria celor care "au trăit în minciună", care și-au salvat în felul acesta viața biologică, care și-au salvat copiii de la represiuni, dar prin complicitate și-au pierdut libertatea interioară: "voi ați fost
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și Comunicațiilor (Pompiliu Nicolau), Ministerul Educației Naționale, Cultelor și Artelor (Traian Brăileanu), Ministerul Muncii, Solidarității și Ocrotirilor Sociale (Vasile Iașinschi). Ministerele economice au fost încredințate unor specialiști: profesorul Gheorghe Leon a fost păstrat din guvernarea trecută la Ministerul Economiei Naționale, dar dublat cu legionarul Corneliu Georgescu ca subsecretar de stat, iar celălalt subsecretar de stat pentru Petrol și Exploatarea Minieră, la cererea expresă a Legației Germane, a fost numit Victor Dimitriuc, tot legionar. George G. Cretzianu, director al Băncii Românești, neînregimentat politic
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
guvernului (de la ministru la subsecretarii de stat), a aparatului central al ministerelor (secretarii generali, directorii generali, inspectorii generali și ceilalți funcționari), precum și a aparatului local județean și comunal era constituită din legionarii și doar din câțiva specialiști, însă și aceștia dublați cu legionari. Ca o constatare generală, funcțiile statului erau acaparate cvasitotalitar de Mișcarea Legionară. Armata deținea numai subsecretariatele de stat ale Ministerului Apărării Naționale, așa cum s-a întâmplat în toate guvernele anterioare. Se poate conchide că, la 14/15 septembrie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un personal compus din 3 agenți; ea asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
auxiliar (o echipă tehnică, o echipă sanitară, o echipă de desenatori, o gardă și o popotă). III. 1. 3. Reorganizarea SSI în ianuarie 1942 Datorită faptului că România era în plină campanie antisovietică, spațiul confruntărilor informative și contrainformative s-a dublat sau s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de Contrainformații, devenise greoaie, cu „atribuții prea multe, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o gardă și o popotă). III. 1. 3. Reorganizarea SSI în ianuarie 1942 Datorită faptului că România era în plină campanie antisovietică, spațiul confruntărilor informative și contrainformative s-a dublat sau s-a triplat, concomitent cu „numărul personalului” care „se dublase” și impunea o „nouă repartiție a lui” și „o nouă reorganizare a Serviciului”. Structura concepută în noiembrie 1940, îndeosebi Secția de Contrainformații, devenise greoaie, cu „atribuții prea multe, care se suprapuneau” iar compartimentarea devenise „inadecvată”, din care cauză dădea naștere
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și evoluției lor, cu efecte ce se repercutau asupra capacității de apărare a statului și organismelor sale. Secția I Informații Externe era condusă de colonelul Ion Lissievici, iar pentru aducerea lui la șefie a insistat Eugen Cristescu. Personalul s-a dublat, fiind compus în majoritate din ofițeri, deoarece în activitatea sa predomina „specificul militar”, iar metodele de lucru erau la fel ca în Secția a II-a a Marelui Stat Major. Ca sarcini, pe lângă obținerea de informații externe sau completarea lor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Alt centru funcționa la Târgu Mureș cu un subcentru „informativ” și de contraspionaj la Sfântu Gheorghe, unul la Budești și două birouri de informații la Ocland și Cristur. Și la Oradea era organizat un centru de informații important, care se dubla și se suprapunea cu cel de la Szeged din Ungaria trianonică, având puncte de trecere ale agenților la Salonta și Mirăslău. Tot la Salonta s-a înființat „un subcentru cu misiunea de a recruta și forma agenți dintre refugiații români”. Acest
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lui Beria că „la ordinul nostru (al NKVD-ului, n.n.) Siguranța română a arestat /la Craiova/ în total de 55 de persoane cu orientare antisovietică”. Aceste acțiuni de proporții, luate în zona Craiovei, erau destinate menținerii controlului absolut de către sovietici, dublat de măsuri represive „împotriva conducătorilor autorităților locale”, pentru că exercitau „înrâurirea corespunzătoare asupra elementelor antisovietice”. Cei arestați - comandantul orașului, șeful poliției, directorul Siguranței etc. - au fost „expediați în penitenciarul din București și, ulterior, eliberați, cu concedierea din posturi”. În cazul când
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
clasă nu a reușit să polarizeze complet viața politică. În Italia și Țările de Jos, prezența unui partid creștin-democrat, capabil să atragă electoratul tuturor claselor sociale, a fost de natură să împiedice această polarizare. În Belgia, acest fenomen este chiar dublat de efectul prezenței partidelor regionaliste, a căror bază electorală este "interclasistă". Partidele burgheze suferă cel mai mult din cauza acestei situații care le reduce adesea la o parte neînsemnată. În Belgia și mai ales în Țările de Jos, ele au beneficiat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]