3,527 matches
-
Georgiștii între problema reîntregirii liberale și activitatea electorală în cadrul "Frontului Constituțional" În cursul anilor 1932 și 1933, în paralel cu pregătirile pentru alegerile generale s-a pus și problema reîntregirii Partidului Național Liberal. În preajma alegerilor din 1932, noul președinte, I.G. Duca, susținea revenirea lui Gheorghe Brătianu în Partidul Național Liberal tradițional. Pentru realizarea reîntregirii, președintele liberalilor duciști i-a convocat pe Dinu și Bebe Brătianu, Richard Franasovici, Gheorghe Tătărăscu, Ion Inculeț și Victor Iamandi. Dinu Brătianu a respins, însă, propunerea 583
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dar lideri precum Constantin Angelescu, Nicolae Săveanu sau Victor Antonescu au acționat în sensul reunificării liberale, prin revenirea lui Gheorghe Brătianu în partid 585. Aceștia sugereau ca după unificare să se formeze un guvern al "bătrânilor liberali", din care I.G. Duca să fie exclus 586. Fiecare dintre cele două partide liberale dorea, însă, ca reunificarea să se realizeze în jurul său. Astfel, într-un comunicat al liberalilor duciști se afirma că georgiștii care doreau, puteau să se întoarcă în vechiul PNL, cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și conducerii sale. Gheorghe Brătianu declara, pe de altă parte, că, în eventualitatea chemării partidului liberal reîntregit la putere, era dispus să accepte ca șef de partid și ca șef de guvern pe orice alt liberal cu autoritate, în afară de I.G. Duca. La rândul său, fruntașul georgist Atta Constantinescu afirma că unificarea nu se putea realiza, în nici un caz, sub șefia lui I.G. Duca, din cauza atitudinii adoptate de acesta în ziua Restaurației 587. Dorind să evite întărirea PNL printr-o fuziune cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
accepte ca șef de partid și ca șef de guvern pe orice alt liberal cu autoritate, în afară de I.G. Duca. La rândul său, fruntașul georgist Atta Constantinescu afirma că unificarea nu se putea realiza, în nici un caz, sub șefia lui I.G. Duca, din cauza atitudinii adoptate de acesta în ziua Restaurației 587. Dorind să evite întărirea PNL printr-o fuziune cu partidul georgist, regele urmărea cu atenție relațiile dintre cele două grupări politice. Astfel, un material informativ îi atrăgea suveranului atenția asupra posibilității
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o fuziune cu partidul georgist, regele urmărea cu atenție relațiile dintre cele două grupări politice. Astfel, un material informativ îi atrăgea suveranului atenția asupra posibilității ca, în cazul fuziunii dintre cele două grupări politice și a excluderii a lui I.G. Duca, să fie reînviată legenda unei dinastii a Brătienilor, opusă dinastiei domnitoare. Menținerea lui Duca la conducerea partidului, prezenta, în schimb, din punctul de vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politice. Astfel, un material informativ îi atrăgea suveranului atenția asupra posibilității ca, în cazul fuziunii dintre cele două grupări politice și a excluderii a lui I.G. Duca, să fie reînviată legenda unei dinastii a Brătienilor, opusă dinastiei domnitoare. Menținerea lui Duca la conducerea partidului, prezenta, în schimb, din punctul de vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a cadrelor I.G. Duca avea nevoie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Menținerea lui Duca la conducerea partidului, prezenta, în schimb, din punctul de vedere al regelui, mai multe avantaje: înlăturarea definitivă a "bătrânilor", sporirea rolului liberalilor "tineri", mai maleabili și mai docili, precum și faptul că pentru această epurare a cadrelor I.G. Duca avea nevoie de sprijinul coroanei 588. Din aceste considerente, regele a acționat în așa fel încât unificarea liberalilor să nu se realizeze. Prin numirea lui Gheorghe Tătărescu în fruntea guvernului, s-au accentuat rivalitățile din interiorul Partidului Național Liberal de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aceluiași an, reafirmând devotamentul său față de rege, partidul georgist cerea să i se încredințeze guvernarea 650. Așteptările lui Gheorghe Brătianu nu au găsit, însă, ecou în planurile regelui, care a insistat pentru formarea guvernului național liberal sub conducerea lui I.G. Duca. Imediat după formarea noului cabinet, liderul georgist își exprimă dezamăgirea, indignarea și, în același timp, grija față de situația monarhiei: "Nu de astăzi, nici de ieri, ci de doi ani încheiați mi-am arătat adânca îngrijorare ca "să nu se întindă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
față de problema națională și a minorităților 665. Desprins din PNL și aflat sub influența ideilor neoliberale, Gheorghe Brătianu a abordat cele două probleme în interdependență, așa cum erau tratate și de alți teoreticieni liberali sau neoliberali. Astfel, în concepția lui I.G. Duca "fiecare națiune este un tot", iar "în țările în care sunt minorități etnice, numai recunoașterea drepturilor lor depline concordă cu tradițiile doctrinei liberale"666. Pe de altă parte, ca reprezentant al neoliberalismului, Mihail Manoilescu admite că națiunea reprezintă "o unitate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orașele noastre" sau să conducă și să controleze economia țării 680. Apreciem că declarația poate fi pusă în legătură cu evenimentele petrecute în vara anului 1933, când, potrivit unor cercetători, în timpul unei vizite în străinătate, în schimbul unui sprijin financiar din străinătate, I.G. Duca a semnat "un angajament francmasonic", potrivit căruia urma să desființeze "Garda de Fier" și să asigure tranzitul unui mare număr de evrei din Germania prin România și staționarea, sau emigrarea lor spre Palestina 681. Intensificarea discuțiilor în jurul problemei naționale a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
indice explicit pe autorii morali ai incidentului, Constantin Hențescu viza statul sovietic și componenta antinațională a ideologiei comuniste, promovată de acesta. Evenimentul era potențat și de faptul că, urmare a negocierilor diplomatice duse de Nicolae Titulescu și a legăturilor lui Duca cu etnicii greci din România, a fost interzisă aducerea în țară a aromânilor "ostracizați de autoritățile grecești"684. Sugerând posibilitatea unui amestec sovietic în incidentele produse de comitagii, pe teritoriul Dobrogei, georgiștii criticau politica guvernului român, apreciind că acesta nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să-și pună în practică promisiunile cu nuanță extremistă. De asemenea, el își exprima îngrijorarea față de urmările pe care le-ar fi putut avea propaganda "demagogică" a grupărilor exremiste în provinciile unite cu România 717. Formarea guvernului condus de I.G. Duca și interzicerea "Gărzii de Fier", în decembrie 1933, au determinat exprimarea unor puncte de vedere ale georgiștilor, care au fost interpretate simplist, drept simpatie față de această grupare politică. În realitate, observațiile lor exprimau cu claritate doar rezerve față de mijloacele folosite
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spirit" între șeful legionarilor și liderii politici indicați de acesta în circulara lansată la 10 decembrie, dar aprecia că gestul lui Simion Mehedinți reprezenta expresia unui "oportunism tactic", de care Gheorghe Brătianu nu era străin 722. Asasinarea primului ministru I.G. Duca la 29 decembrie 1933 a determinat publicarea unui comunicat, prin care președintele PNL-Gheorghe Brătianu își exprima mâhnirea pentru cele întâmplate, dar și pentru faptul că se adeverise previziunea formulată de el, când afirmase că încălcarea regimului parlamentar putea să determine
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
condamnau xenofobia, explicând că aceasta nu trebuia să fie confundată cu nemulțumirea tinerilor hrăniți, în timpul școlii, cu mirajul unei stări sociale mai bune, dar afectați, la absolvire, de șomajul intelectual 725. Luând cuvântul în Parlament, cu ocazia comemorării lui I.G. Duca, în februarie 1934, Gheorghe Brătianu respingea violența, condamnând folosirea ei împotriva fostului președinte al Consiliului de Miniștri. Atta Constantinescu protesta împotriva învinuirilor aduse georgiștilor de deputații majoritari 726, cerând stabilirea răspunderilor în procesul care se desfășura în fața instanțelor militare. La
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
informații vizând implicarea partidului condus de Gheorghe Brătianu în atentatul de la Sinaia și în apărarea asasinilor fostului prim ministru. Potrivit acestor informații, după asasinat, a fost arestat fruntașul georgist C.C. Giurescu, care "ar fi făcut aprecieri jignitoare la adresa defunctului I.G. Duca", iar Constantin Hențescu a asigurat apărarea unora dintre acuzați, în calitate de avocat al apărării 728. La rândul său, în iulie 1934, Gheorghe Brătianu l-a prevenit pe Corneliu Zelea-Codreanu că, din ordinul regelui, se pregătea un complot împotriva lui. Liderul georgist
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
depindea, în primul rând, de măsurile concrete adoptate pe plan intern pentru reorganizarea fiscală și pentru stabilirea răspunderilor 769. În ultimele luni ale anului 1933 georgiștii au readus în centrul atenției problema politicii externe a României. Apreciind că Guvernul I.G. Duca era "guvernul camarilei și al creditorilor străini", Gheorghe Brătianu susținea că la formarea lui au contribuit puteri străine, compromițându-se astfel independența statului național. În concepția liderului liberalilor georgiști, I.G.Duca și Nicolae Titulescu erau vinovați de subordonarea economică a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
problema politicii externe a României. Apreciind că Guvernul I.G. Duca era "guvernul camarilei și al creditorilor străini", Gheorghe Brătianu susținea că la formarea lui au contribuit puteri străine, compromițându-se astfel independența statului național. În concepția liderului liberalilor georgiști, I.G.Duca și Nicolae Titulescu erau vinovați de subordonarea economică a țării față de puterile străine. El considera că acceptarea condiției plății integrale a cuponului datoriei externe transforma noua guvernare într-una de robie economică și financiară, cu dictatori din străinătate. Ideea era
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
securitate colectivă erau din ce în ce mai puțin funcționale. În octombrie 1932, Nicolae Titulescu a acceptat funcția de ministru de Externe al României. Va exercita această funcție neîntrerupt, până la 30 august 1936, făcând parte din guvernele conduse de Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, I.G. Duca, Constantin Angelescu și Gheorghe Tătărescu. Politica externă oficială a României va fi direcționată în această perioadă pe trei axe: continuarea negocierilor de la Geneva în domeniul dezarmării, consolidarea Micii Înțelegeri și crearea Înțelegerii Balcanice și apropierea de Uniunea Sovietică 773. În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sprijinită pe temeliile alianțelor noastre tradiționale". ("Mișcarea", nr. 451, 1 iunie 1932.) Manifestul PNL, iunie 1932 "Alegători, guvernul Iorga-Argetoianu s-a prăbușit sub povara întreită a incapacității, ușurinței și neputinței sale. Alături de el, răspunde de greutățile țării, partidul d-lui Duca, ales pe aceleași liste, legat de această cârmuire nefastă prin activitatea sa în Parlament și prin sprijinul ce i l-a dat în administrație. În fața voastră rămân să dea acum socoteală acei care, părăsind tradiția de demnitate a PNL au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Comunicat "Samavolniciile guvernului nu mai cunosc nicio limită. După toate ilegalitățile, abuzurile de putere și violențele menite să împiedice libera exercitare garantată prin lege, a propagandei electorale de către organizațiile politice ale opoziției, acțiunea de teroare a guvernului prezidat de dl. Duca, culminează în dizolvarea uneia din aceste organizații și în arestarea arbitrară a fruntașilor ei. [...] Partidul Național Liberal, care din respectul legalității și-a făcut un punct esențial al crezului său politic, nu poate admite asemenea ieșiri din lege, pe care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din lege, pe care le dezaprobă cu toată indignarea și cu toată conștiința primejdiei ce se crează vieții normale a statului. Dacă, într-adevăr, organizația politică cunoscută sub numele de "Garda de Fier"este așa precum îi place d-lui Duca s-o creadă, noi socotim că în legile noastre există toate mijloacele spre a pune ordinea publică în afară de posibilitatea oricărei tulburări. Ne este însă peste putință să acceptăm ca bunul plac al unuia sau câtorva din membrii guvernului și slăbiciunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
decembrie 1933 "Cetățeni! Lupta la care vă chemăm nu e luptă obișnuită de alegeri. Împotriva noastră s-au dezlănțuit toate amenințările, toate samavolniciile, toate ticăloșiile. Noi însă stăm cu fruntea sus și luptăm înainte cu neînfrântă hotărâre. Luptăm împotriva guvernului Duca pentru că nu este vrednic de numele Partidului Național Liberal. Marii noștri conducători au știut întotdeauna să vorbească țării cu încredere și străinătății cu mândrie. Acest guvern s-a strecurat la putere în chip rușinos, cu ajutorul mijlocitorilor necinstiți care au ridicat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Moldova, Iași, 1991. Dogan, Mattei, "Despre partide și jocul electoral. Imitarea democrației", (I), în Alternative 90, 1990, nr. 6-7, pp. 27-29. Drăghicescu, D., Partide politice și clase sociale, București, 1922. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale, Imprimeriile Independența, București, 1921. Duca, I.,G., "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a. Florescu, Gh., I., Gh. Cliveti, "Liberalism românesc Eseu istoriografic", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol, Iași, XXXIII/1996. Frunză, Victor, Istoria stalinismului în România, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1994, nr. 4, pp. 373-387. Stănescu, Marin, C., Moscova, Cominternul, Filiera Comunistă Balcanică și România, Editura Silex, București, 1994. Stoenescu, Alex, Mihai, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 3, Editura Rao, București, 2004. Șandru, D., Saizu, I., "I. G. Duca coordonate economice", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, XXII, 1985, vol. I, pp. 293-307. Șeicaru, Pamfil, Istoria partidelor Național, Țărănist și Național-Țărănist, Editura Victor Frunză, București, 2000. Ștefănescu, Paul, Mari scandaluri financiare, Editura Saeculum Vizual, București
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 303, 304, 309, 310. 77 Idem, p. 306, 307; Marin Nedelea, op. cit., pp. 34-37. 78 Ion Bitoleanu, op. cit., p. 304; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura All, București, 2000, p. 192. 79 Eliza Campus, "I.G. Duca, 1879-1933", în Diplomați iluștri, vol. al V-lea, Editura Politică, București, 1986, p. 368; Valeriu Râpeanu, Cultură și istorie, vol. III, Editura Cartea Românească, București, 1989, p. 182; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]