5,147 matches
-
se poate acționa mai eficient decât asupra nivelului intelectual. Relația dintre tulburările emoționale și de nivel intelectual este foarte complexă. Una întreține pe cealaltă: tulburările emoționale afectează activitatea intelectuală, iar deficitul intelectual generează tulburări emoționale. Cu cât vom ajunge să educăm un echilibru emoțional, o stabilitate emoțional afectivă, pe bază de acomodare la mediu (ambientalitatea ca atare fiind de mare importanță) cu atât succesul profesional va fi mai rapid și de calitate. În concluzie stabilitatea emoțională este implicată din plin în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
LUCIAN CIUREA RADU ZAHARESCU Ilustrația copertei: STELA LIE Machetare și design: FLORIAN SĂPUNĂRESCU Paginare: CAMELIA POPESCU © HUMANITAS, București, 2008 HUMANITAS EDUCAȚIONAL Piața Presei Libere 1, sector 1, 013701, București Telefon: 021/408 83 57, fax: 021/408 83 51 e-mail: educ@humanitas.ro Comenzi: Telefon: 021/408 83 53 Fax: 021/408 83 52 e-mail: adrian.cristea@humanitas.ro Anul Numele elevului Clasa Școala Anul Aspectul manualului* care a primit manualul școlar la primire la returnare 1 2 3 ROMÂNIA COORDONATE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o serie de manifestări dislexo-disgrafice, iar demersul educativ terapeutic trebuie cunoscut în bună parte și de către învățător. III.2. JOCUL DIDACTIC ACTIVITATE PRINCIPALA DE ÎNVĂȚARE LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE Jocul didactic este strategia principala prin care psihopedagogul poate educa limbajul la copilul cu dificultăți de învățare. Organizarea învățării sub formă de joc este accesibilă și atractivă pentru elevi. Că activitate dirijata, jocul didactic comportă un anumit specific (demers metodic ce are în vedere următoarele particularități): → Conținutul jocului se reflectă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în comunicare, sprijin în învățare; Folosite în anumite contexte instructiv terapeutice, aplicațiile I.A.O. pot ajuta elevii să-și corecteze vorbirea și scrierea, ortografia, pronunția, auzul fonematic, pot sprijini elevii cu disgrafie și dificultăți de orientare spațio temporală, pot educa concentrarea atenției, coordonarea oculo-manuală etc. Derulând în școala specială un proiect destinat copiilor seropozitivi, cu deficiență mintală și tulburări de limbaj, unul din scopurile noastre a fost cel de a le dezvolta limbajul scris-citit, domeniu în care majoritatea elevilor prezentau
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai variate și neașteptate, de la emoția muzicală cu o gamă largă de manifestare (bucurie, trăire interioară, sentimentul armoniei, înălțare sapirituală), până la descărcări explozive. Muzica nu este doar divertisment, cum este uneori apreciată superficial, sau numai o cale de sensibilizare, ci educă și dezvoltă procese psiho-intelectuale, priceperi și deprinderi, gândire logică, atenție distributivă și concentrată, memorie, spirit de ordine și disciplină. 5. Autonomia personală - nici un individ care trăiește într-o societate nu poate supraviețui fără un grad minim de autonomie personală. Autonomia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
aventuri în lumea vinului. Hrubele - 15 la număr - fiecare cu o capacita te de 1 milion de litri, în care imensele butoaie de stejar domină t otul în jur, își liniștesc vinul tânăr și neastâmpărat, îl răsfață și-l alintă, educându-l și învățându-l să se comporte frumos când pășește în lumea sticlei. Vizitând apoi sala de degustare, te poți ap oi desf ăta în prezența celor mai reprezentative vinuri ale podgoriei. Impresionantele hrube Hrubele, adevărate palate subterane care ascund
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Momanu, 2003, p. 78). Educația este cea care printr-un proces de eliminări succesive din aspectele prostului gust poate face să se ajungă la bunul gust, demonstrând astfel de-a lungul timpului faptul că gustul nu se discută, dar se educa. Educația artistică vizează doar frumosul din opera de artă. Din punct de vedere al finalităților, educația estetică își propune formarea receptivității și creativității estetice, pe când educația artistică are în vedere dezvoltarea și cultivarea capacităților creative în registrele metodice, specifice fiecărei
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și structurare a reperelor date, se lărgește baza de susținere a lui. Principiul receptării creatoare a valorilor estetice În receptarea valorilor artistice se cere un efort participativ din partea elevilor și o anumita atitudine, de a se comportă estetic. Ei trebuie educați în legătură cu percepția obiectelor: să înțeleagă mai mult decat văd, aud și pipăie. Atitudinea estetică se caracterizează că o stare de pace lăuntrica, de destindere morală și intelectuală. „Cine nu se pricepe să facă liniște în sine nu poate auzi glasurile
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
artistice, să compare, să nu se mulțumească cu impresii vizuale de suprafață, să-și dezvolte gustul estetic. 2.2.4 Contextul creației Orice creator poartă amprenta epocii, a clasei, a familiei, a grupului din care face parte. Culturile care îi educa pe copii într-un spirit receptiv și liber, dându-le posibilitatea de a se exprima prin simboluri, de a pune probleme, care acceptă și valorizează gândirea divergență vor avea influențe pozitive asupra dezvoltării personalității creative. Dintre factorii sociali cu rol
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
expresie modului de a gândi și interpreta a elevului, comunica mesaje de idei și sentimente, comunica stări de spirit, se adresează senzorialității elevilor, experienței memorizate, inteligenței și imaginației creatoare. Prin forme, sunete, muzicalitate, cuvinte, linii, culori prin care elevul este educat să se exprime, oglindește o realitate obiectiv-subiectivă.Ea exprimă în diferite forme comportamentul sensibil uman, intelectiv al creatorului, moduri specifice de a vedea, de a simți. Creativitatea - una din cele mai fascinante noțiuni pe baza căreia progresul omenirii nu s-
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
preșcolară sunt interesați în primul rând de modul de relaționare cu copiii lor în viața de zi cu zi, și de modul în care pot se pot implica în dezvoltarea și educarea propriului copil. Este perioada în care familia se educă pentru a răspunde nevoilor speciale ale copilului. Împreună cu specialiștii se analizează nevoile copilului și modul în care familia poate să-l ajute, modalitatea de comunicare, punându-se bazele educației de tip individualizat. Pe lângă activitățile specifice de recuperare la care este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
în intracomunicare și în intrarelație. Suntem față în față cu noi, întru aceeași respirație, aceleași bătăi ale inimii, întru același inconfundabil destin. Și pentru că am ajuns (și suntem) aici, nu ne mai cere (nu ne mai îndeamnă) nimeni să ne educăm pentru a ne adapta la condițiile (și specificul) pieței (de mărfuri), pentru a ne însuși tot felul de competențe, care mai de care mai necesare integrării noastre socio-economice și supraviețuirii. Într-un fel, autoeducația este o detașare de imperativele, urgențele
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
București, 2004, pp. 183-203). 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt Pariul acestei foarte concise dar importante cărți intitulată simplu - Antropologia - este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor"1,,expunerea principalelor divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
se va baza doar pe experiența lui de viață. De aceea, după ce va ajunge la vârsta adultă și se va pune problema cum să primească sfaturi referitoare la cum ar trebui să se comporte, cum ar treb ui să-și educe copilul, de ce ar trebui să se ferească etc., el nu va fi dispus să asculte (,,Ce știi tu? Ai trăit ce am trăit eu?” Cine ești tu ca să-mi dai sfaturi?”). Lipsa afecțiunii, chiar dacă pe de o parte îl face
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
educației, dar numai dacă ea e potrivită și cu masură". Nu în ultimul rând, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie să aibă o situație economică aptă să satisfacă trebuințele de prim ordin ale membrilor să i". A educa un copil nu este un lucru atât de ușor. Unii părinți, având concepții învechite, cred că ei știu cel mai bine să-și educe copilul, neacceptând sfaturi din exterior. în prezent, există o mulțime de cărți, filme și emisiuni special
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
aibă o situație economică aptă să satisfacă trebuințele de prim ordin ale membrilor să i". A educa un copil nu este un lucru atât de ușor. Unii părinți, având concepții învechite, cred că ei știu cel mai bine să-și educe copilul, neacceptând sfaturi din exterior. în prezent, există o mulțime de cărți, filme și emisiuni special realizate pentru îndrumarea pedagogică a părinților. Familia care nu reprezintă un bun mediu educativ aă Familia descompusă familia care rămâne descompusă în urma unui divorț
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
egalitate. (...) În Jocurile Daniei, facem cunoștință cu fratele cel mai mare. (...) În ciuda ascendentului de vârstă și experiență, Sandu nu mai are cu adevărat nici o putere asupra sufletului Daniei: este întâiul dintre eroii lui Holban care nu mai crede că-și educă iubita.”<footnote Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 Gramar, București, 2006, pp. 440-441 footntoe> Dacă toate cele trei romane sunt scrise concomitent sau imediat după câte o criză amoroasă din viața scriitorului, biografia nu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
moarte a lui Viky, pe când mama, prin reconstituire, caută să-și aline o durere. Sigmund Freud denumește acest proces psihologic “travaliul doliului”. Ioana are toate ticurile sufletești ale lui Sandu, chiar dacă s-a despărțit de el, încearcă chiar să-și educe noul amant. Deși se prezintă pe sine ca fiind un bărbat fără prejudecăți burgheze, drept un intelectual cu concepții libertine care respinge limitele impuse de instituția căsătoriei, libertinajul acesta aparține unui om cu valori burgheze. Naratorul observă rapida trecere socială
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
este demonstrat prea puțin prin fapte, cât mai ales prin caracterizări indirecte, prelucrate de subiectivitatea lui Sandu. Ca și percepția lui Marcel asupra gustului Albertinei, Sandu se clarifică foarte repede in privința”gustului prost” al Irinei și începe să o educe. Pe cei doi îi despart diferite grade în perceperea fenomenelor culturale. Femeia nu poate emite despre o operă literară decât judecăți de valoare foarte generale de tipul „ e interesant” sau „nu- mi prea place” pe cand bărbatul, dotat cu spirit critic
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
întinse înainte sau înapoi, alergare cu transport de greutăți, alergare cu urcare a unei pante, etc. Alergarea pe suprafețe înguste și înalte contribuie la educarea echilibrului dinamic. Sprinturile, alergarea cu urmărirea celui din față, etc., influențează viteza. Rezistența poate fi educată prin alergare pe distanțe mari, de durată: alergare mai multe ture de sală, pe teren variat, cu trecere peste/pe sub și cu ocolire de obstacole, etc. 6.2.3. Săritura Săriturile sunt mijloace valoroase deoarece contribuie la stimularea marilor funcțiuni
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
sau fără întoarcere. Plasa elastică se folosește pentru însușirea unor elemente acrobatice de dificultate mare și pentru educarea coordonării. Este întrebuințată și în pregătirea săritorilor în apă, a patinatorilor, schiorilor care practică schi acrobatic, aviatorilor și parașutiștilor. Exercițiile laplasa elastică educă atenția, curajul, autocontrolul, stăpânirea de sine. Plasa elastică este un aparat confecționat din metal, alcătuit din rame dispuse în dreptunghi și stativ sau picioare. De rame este ancorată prin benzi elastice sau arcuri metalice, suprafața de lucru alcătuită dintr-o
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
reproductive Inegalele „egalilor” Minoritare, anonime, invizibile Femei în posturi de decizie O poveste „banală” și originea ei politică La porțile feminismului politic Femeile și liberalismul yoghin Partea a patra: Familia și analfabetismul în viața privată Nici Casandre, nici romantici Cine educă pentru viața privată? Partea a cincia: Politica omagiilor și presa din spatele ei Politica omagiilor Eternul masculin Ziariștilor, cu mulțumiri De la limbajul, la practica desconsiderației Sex și mâini, cap și mușchi sau despre cum arată femeile și bărbații în mass-media românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
mine a fost teama în situații de criză și, pentru ei, orgoliul exagerat în situații de competiție. Eu nu am educația pentru a-mi învinge repede teama, ei nu au educația pentru a-și învinge repede vanitățile. Încercăm să ne educăm împreună pentru ceea ce nu a intrat în patternul nostru de femei și al lor, de bărbați. Introducere Mai are rost feminismul? Pentru unii dintre cititori probabil că titlul mai potrivit ar fi: „Are rost feminismul?”. Aud sistematic în jurul meu multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
decât portavoce a ideilor bărbătești. Singura noastră vocație autentică este autosacrificiul pentru cei pe care îi iubim. Autosacrificiul nu are nici o valoare dacă nu-l alegi conștient. Practic, lipsa alegerii elimină valoarea morală a unui act omenesc. Noi am fost educate că a trăi pentru alții este o fatalitate, nu un destin liber-asumat. Atât de puternică este acestă profeție pe care am înghițit-o odată cu limbajul, încât ea s-a încastrat în noi ca „adevărata natură femeiască”. Modelul cultural cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de celelalte, în mod asumat și conștient, în mod cât mai vizibil și mai public. Pe scurt, avem, cel puțin, o empatie dramatic scăzută față de alte femei. Voi da un exemplu: învățătoarele și profesoarele știu că fetele pe care le educă urmează să devină criptoservitoare în propria lor familie, că urmează să împărtășească „fatalitatea” vieții pe care o duc și ele însele. Știu că această fatalitate le diminuează serios șansele spre autonomie și spre performanță profesională. Cu toate acestea nu fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]