13,637 matches
-
sens mai larg, pe toți cei despre care avem impresia, pe drept cuvânt sau nu, că participă în mod deschis sau din umbră la elaborarea deciziilor importante care influențează viața unui popor sau relațiile internaționale. Această asimilare a noțiunii de elită cu elita guvernamentală poate avea două semnificații diferite. Ea poate acredita ideea că cei care se află în posturile de comandă și cu responsabilități sunt, efectiv, „cei mai buni”, prin faptul că au într-o mai mare măsură decât alții
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
larg, pe toți cei despre care avem impresia, pe drept cuvânt sau nu, că participă în mod deschis sau din umbră la elaborarea deciziilor importante care influențează viața unui popor sau relațiile internaționale. Această asimilare a noțiunii de elită cu elita guvernamentală poate avea două semnificații diferite. Ea poate acredita ideea că cei care se află în posturile de comandă și cu responsabilități sunt, efectiv, „cei mai buni”, prin faptul că au într-o mai mare măsură decât alții calificările potrivite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
află în posturile de comandă și cu responsabilități sunt, efectiv, „cei mai buni”, prin faptul că au într-o mai mare măsură decât alții calificările potrivite pentru a exercita funcțiile pe care și le asumă. În acest caz, folosirea termenului elită echivalează cu o legitimare implicită a alcătuirii cercurilor conducătoare: cei care guvernează sunt realmente cei mai apți să guverneze și guvernează pentru că sunt cei mai apți s-o facă. Echivalența dintre elită și elita guvernamentală se mai bazează și pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și le asumă. În acest caz, folosirea termenului elită echivalează cu o legitimare implicită a alcătuirii cercurilor conducătoare: cei care guvernează sunt realmente cei mai apți să guverneze și guvernează pentru că sunt cei mai apți s-o facă. Echivalența dintre elită și elita guvernamentală se mai bazează și pe o altă concepție, apropiată, dar distinctă. Într-adevăr, ea poate deriva din sentimentul că membrii elitei guvernamentale au în cel mai înalt grad anumite talente, dar este vorba nu atât despre capacitatea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asumă. În acest caz, folosirea termenului elită echivalează cu o legitimare implicită a alcătuirii cercurilor conducătoare: cei care guvernează sunt realmente cei mai apți să guverneze și guvernează pentru că sunt cei mai apți s-o facă. Echivalența dintre elită și elita guvernamentală se mai bazează și pe o altă concepție, apropiată, dar distinctă. Într-adevăr, ea poate deriva din sentimentul că membrii elitei guvernamentale au în cel mai înalt grad anumite talente, dar este vorba nu atât despre capacitatea de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai apți să guverneze și guvernează pentru că sunt cei mai apți s-o facă. Echivalența dintre elită și elita guvernamentală se mai bazează și pe o altă concepție, apropiată, dar distinctă. Într-adevăr, ea poate deriva din sentimentul că membrii elitei guvernamentale au în cel mai înalt grad anumite talente, dar este vorba nu atât despre capacitatea de a guverna, cât despre caracteristici care facilitează accesul la eșaloanele superioare ale aparatului de stat. În acest caz, judecata emisă la adresa persoanelor în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
accede într-o ierarhie. În acest al doilea caz, diagnosticul pus asupra sistemului sociopolitic în ansamblul său este cel care permite privilegierea noțiunii de excelență într-un domeniu de activitate sau, dimpotrivă, ideea de abilitate în privința manevrelor. Când folosim termenul elită la plural, ne referim mai curând la persoanele aflate într-o poziție superioară în diferite sfere de activitate. Desigur, aceasta nu exclude ideea de excelență, dar accentul e pus pe pozițiile dobândite și pe funcțiile exercitate. Pluralul sugerează starea - reală
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
starea - reală sau percepută ca atare - unei societăți diversificate și a unui regim pluralist, în opoziție cu orice ansamblu social relativ omogen. Și în acest caz trebuie făcută distincția între două concepții subiacente. Într-adevăr, ne putem gândi la niște elite aflate în competiție în jurul aceluiași obiect sau, dimpotrivă, la diferite elite specializate, ce activează în domenii distincte. Autorii care au încercat să dea o definiție cuprinzătoare au căutat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rezume în mod sintetic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unui regim pluralist, în opoziție cu orice ansamblu social relativ omogen. Și în acest caz trebuie făcută distincția între două concepții subiacente. Într-adevăr, ne putem gândi la niște elite aflate în competiție în jurul aceluiași obiect sau, dimpotrivă, la diferite elite specializate, ce activează în domenii distincte. Autorii care au încercat să dea o definiție cuprinzătoare au căutat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rezume în mod sintetic diversele accepții ale termenului elită și sensurile la care trimit. Busino
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aceluiași obiect sau, dimpotrivă, la diferite elite specializate, ce activează în domenii distincte. Autorii care au încercat să dea o definiție cuprinzătoare au căutat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rezume în mod sintetic diversele accepții ale termenului elită și sensurile la care trimit. Busino (1992, p. 4) consideră că... uzul curent sfârșește prin a da cuvântului elită o accepție proprie, aceea desemnând minoritatea care, într-o societate determinată, dispune la un moment dat de un prestigiu, de niște
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o definiție cuprinzătoare au căutat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rezume în mod sintetic diversele accepții ale termenului elită și sensurile la care trimit. Busino (1992, p. 4) consideră că... uzul curent sfârșește prin a da cuvântului elită o accepție proprie, aceea desemnând minoritatea care, într-o societate determinată, dispune la un moment dat de un prestigiu, de niște privilegii ce decurg din calități naturale valorizate socialmente (de exemplu, rasa, sânge etc.) sau din calități dobândite (cultură, merite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
niște privilegii ce decurg din calități naturale valorizate socialmente (de exemplu, rasa, sânge etc.) sau din calități dobândite (cultură, merite, aptitudini etc.). Înaintea lui, Lasswell, după ce atrăsese atenția asupra caracterului în mod necesar inadecvat al oricărei definiții unice, propunea caracterizarea elitei în termeni foarte generali prin influență: „Dacă influența este împărțită în mod egal, fiecare participant la o situație aparține elitei. Dacă partajul este inegal, cei mai influenți sunt caracterizați drept elită” (1965, pp. 4-5). La rândul său, Putnam considera că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aptitudini etc.). Înaintea lui, Lasswell, după ce atrăsese atenția asupra caracterului în mod necesar inadecvat al oricărei definiții unice, propunea caracterizarea elitei în termeni foarte generali prin influență: „Dacă influența este împărțită în mod egal, fiecare participant la o situație aparține elitei. Dacă partajul este inegal, cei mai influenți sunt caracterizați drept elită” (1965, pp. 4-5). La rândul său, Putnam considera că răspunsul la întrebarea „Cine conduce?” sau „Cine guvernează?” este cel care permite indirect definirea elitei, localizând-o în același timp
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mod necesar inadecvat al oricărei definiții unice, propunea caracterizarea elitei în termeni foarte generali prin influență: „Dacă influența este împărțită în mod egal, fiecare participant la o situație aparține elitei. Dacă partajul este inegal, cei mai influenți sunt caracterizați drept elită” (1965, pp. 4-5). La rândul său, Putnam considera că răspunsul la întrebarea „Cine conduce?” sau „Cine guvernează?” este cel care permite indirect definirea elitei, localizând-o în același timp. Dar, pentru el, criteriul decisiv era un element care ține de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
participant la o situație aparține elitei. Dacă partajul este inegal, cei mai influenți sunt caracterizați drept elită” (1965, pp. 4-5). La rândul său, Putnam considera că răspunsul la întrebarea „Cine conduce?” sau „Cine guvernează?” este cel care permite indirect definirea elitei, localizând-o în același timp. Dar, pentru el, criteriul decisiv era un element care ține de putere: anumite persoane au mai multă putere decât altele, ele constituind astfel o elită. Acest criteriu se aplică mai cu seamă elitei politice, dar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conduce?” sau „Cine guvernează?” este cel care permite indirect definirea elitei, localizând-o în același timp. Dar, pentru el, criteriul decisiv era un element care ține de putere: anumite persoane au mai multă putere decât altele, ele constituind astfel o elită. Acest criteriu se aplică mai cu seamă elitei politice, dar poate fi mai larg aplicat (Putnam, 1976, pp. 2-5). Nadel (1990, p. 414) consideră că cel puțin trei grupuri diferite au o vocație de a constitui elita: Un grup a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
indirect definirea elitei, localizând-o în același timp. Dar, pentru el, criteriul decisiv era un element care ține de putere: anumite persoane au mai multă putere decât altele, ele constituind astfel o elită. Acest criteriu se aplică mai cu seamă elitei politice, dar poate fi mai larg aplicat (Putnam, 1976, pp. 2-5). Nadel (1990, p. 414) consideră că cel puțin trei grupuri diferite au o vocație de a constitui elita: Un grup a cărui superioritate se bazează pe calificări dobândite și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
constituind astfel o elită. Acest criteriu se aplică mai cu seamă elitei politice, dar poate fi mai larg aplicat (Putnam, 1976, pp. 2-5). Nadel (1990, p. 414) consideră că cel puțin trei grupuri diferite au o vocație de a constitui elita: Un grup a cărui superioritate se bazează pe calificări dobândite și pe talente specifice, unul a cărui superioritate este tradițională și este foarte posibil ca ea să fie nespecializată și, în sfârșit, un grup ce constituie un rezervor de calificări
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ce constituie un rezervor de calificări și de talente de tot felul. Totuși, în general, diversele încercări de definire pun în evidență, în mod intenționat sau doar ca pe o simplă consecință, imposibilitatea de a pune laolaltă toate sensurile termenului elită, într-o formulă lapidară care să le exprime pe toate. Dubla concepție paretiană Vilfredo Pareto (1848-1923) este unul dintre sociologii care au evidențiat în modul cel mai clar imposibilitatea de a face o alegere între utilizarea la singular sau la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lapidară care să le exprime pe toate. Dubla concepție paretiană Vilfredo Pareto (1848-1923) este unul dintre sociologii care au evidențiat în modul cel mai clar imposibilitatea de a face o alegere între utilizarea la singular sau la plural a termenului elită. Este și ceea ce menționează Boudon și Bourricaud în Dictionnaire critique de la sociologie la rubrica intitulată semnificativ „Elite (s)” (pp. 213-220). De fapt, Pareto pleca de la două definiții distincte ale elitei: o definiție cu caracter general ce reclamă pluralul și una
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care au evidențiat în modul cel mai clar imposibilitatea de a face o alegere între utilizarea la singular sau la plural a termenului elită. Este și ceea ce menționează Boudon și Bourricaud în Dictionnaire critique de la sociologie la rubrica intitulată semnificativ „Elite (s)” (pp. 213-220). De fapt, Pareto pleca de la două definiții distincte ale elitei: o definiție cu caracter general ce reclamă pluralul și una cu o aplicație mai restrânsă, ducând la noțiunea de elită conducătoare, care se potrivește mai bine cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
alegere între utilizarea la singular sau la plural a termenului elită. Este și ceea ce menționează Boudon și Bourricaud în Dictionnaire critique de la sociologie la rubrica intitulată semnificativ „Elite (s)” (pp. 213-220). De fapt, Pareto pleca de la două definiții distincte ale elitei: o definiție cu caracter general ce reclamă pluralul și una cu o aplicație mai restrânsă, ducând la noțiunea de elită conducătoare, care se potrivește mai bine cu singularul. Aceste două definiții apar atât în Les Systèmes socialistes, cât și în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
critique de la sociologie la rubrica intitulată semnificativ „Elite (s)” (pp. 213-220). De fapt, Pareto pleca de la două definiții distincte ale elitei: o definiție cu caracter general ce reclamă pluralul și una cu o aplicație mai restrânsă, ducând la noțiunea de elită conducătoare, care se potrivește mai bine cu singularul. Aceste două definiții apar atât în Les Systèmes socialistes, cât și în Traité de sociologie générale (1916) și nu există nici o schimbare de concepție între aceste două lucrări majore, contrar celor sugerate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nici un singur client îi vom da 1, astfel încât să-i putem da 0 celui care-i într-adevăr cretin. (Pareto, 1916, § 2027) Întrucât, scorul de excelență are la bază compararea nivelurilor de performanță, în acest sens foarte general, noțiunea de elită nu are sens decât în interiorul unei activități particulare, oricare ar fi ea. Așadar, în acest sens, n-am putea avea decât elite. Orice judecată de valoare este exclusă din aprecierea performanței. Pareto își alege în mod deliberat exemplele, în așa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Întrucât, scorul de excelență are la bază compararea nivelurilor de performanță, în acest sens foarte general, noțiunea de elită nu are sens decât în interiorul unei activități particulare, oricare ar fi ea. Așadar, în acest sens, n-am putea avea decât elite. Orice judecată de valoare este exclusă din aprecierea performanței. Pareto își alege în mod deliberat exemplele, în așa fel încât să risipească orice neînțelegere în această privință. Unui escrocabil, care înșeală oamenii și se pricepe să evite rigorile codului penal
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]