3,534 matches
-
1836-1838). Este hirotonit ierodiacon în anul 1838, apoi activează la Seminarul clerical din Cernăuți mai întâi ca prefect de studii (1838-1840) și apoi ca rector (1840-1857). În anul 1840, este hirotonit ca ieromonah. Episcopul Eugenie Hacman îl aduce în cadrul administrației eparhiale, numindu-l în funcțiile de arhimandrit diecezan și vicar general al Episcopiei Bucovinei (1857-1873). S-a remarcat ca un cărturar și pedagog cu experiență, precum și ca luptător pentru drepturile românilor în Imperiul Habsburgic. După moartea la data de 31 martie
Teofil Bendela () [Corola-website/Science/310305_a_311634]
-
89 Deva din 1999, precum și Președintele Comisiei de Onoare a Asociației Județene a Răniților Revoluției și Urmașilor Eroilor Martiri Hunedoara - Deva. În perioada 1998-2010 a fost ales Epitrop al Parohiei Ortodoxe din Roșcani, Deputat al Protopopiatului Ortodoxe Deva în Adunarea Eparhială a Episcopiei Aradului și Hunedoarei și Consilier al Episcopului Aradului și Hunedoarei. Trebuie de asemenea consemnat faptul că în 2003 la Palatul Esterhazy din Viena (Austria) a fost investit Cavaler al Ordinului Cavalerilor Bizantini pentru protejarea Locurilor Sfinte și a
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
această veste. La sosirea în Gherla, în ziua de 6 august 1912, a fost întâmpinat cu mare căldură. Întronizarea solemnă a fost făcută în ziua de duminică 11 august 1912. În aceeași zi, printr-o circulară episcopală, a anunțat clerul eparhial că a luat conducerea eparhiei cu toate formele canonice. Începutul păstoririi și-l face prin acte de disciplină spirituală, înființând Reuniunea de Misiuni Sfinte, reglementând problema pe atunci atât de spinoasă, a intențiunilor misale, punând-o sub controlul canonicului Ioan
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
2 iulie, noua graniță de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv. Între 28 iunie și 1 iulie administrația sovietică înstituită în regiune a ordonat deposedarea de bunuri a Capelelor de pe lângă Palatul Mitropolitan, Facultății de Teologie, Seminarului Teologic, Liceului Eparhial de Fete, Liceului „B. Petricescu-Hașdeu", Liceului „A. Russo", Școlii Normale de Băieți, Liceului „Regina Maria", Facultății de Agronomie, Liceului Militar „Regele Ferdinand", Azilului de Bătrâni „Sfântul Alexandru", Închisorii Centrale, Școlii Naționale de Viticultură, Azilului „Cavalji", Spitalului „Costiujeni", Casei copilului, Ospătăriei
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
14 septembrie 1850). La 14 septembrie 1850 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind înscăunat la 8 octombrie 1850. La data de 11 ianuarie 1865 i s-a acordat titlul de “mitropolit primat" al României, păstorind până la moarte. Seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, s-au redeschis în anul 1851. În anul 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă (mai târziu a luat-o statul). A refăcut cu cheltuiala sa câteva
Nifon Rusailă () [Corola-website/Science/310819_a_312148]
-
până la moarte din patru în patru ani ca deputat în Marea Adunare Națională (3 februarie 1957, în Circumscripția Hârlău). Ca mitropolit al Moldovei, a desfășurat o activitate prodigioasă. Au fost ridicate noi clădiri - adevărate monumente de arhitectură - în incinta Centrului eparhial Iași, iar Catedrala și reședința au fost refăcute. Au fost restaurate numeroase mănăstiri și biserici - monumente istorice din Eparhie. Pe lângă cele mai multe s-au pus bazele unor muzee sau colecții muzeale. S-au construit clădiri noi la Seminarul Teologic din Mănăstirea
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
haruri de arhitect înnăscut, transformarea radicală a Centrului Mitropolitan dintr-o suită de maghernițe într-un centru modern, pe măsura epocii noastre. Înzestrat de asemenea cu un neașteptat spirit practic, a construit în plin comunism trei mari clădiri la Centrul eparhial (două corpuri administrative și un cămin preoțesc), peste 70 de biserici și capele noi, 52 de case parohiale, 5 sedii de protopopiat. A înființat 10 muzee de artă bisericească, obținând fonduri de la Stat și cheltuind bani dăruiți de credincioși. De
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
luat parte în cadrul unei delegații numeroase de studenți ardeleni la Congresul studențesc de la Constanța. În anii 1898-1900 a fost redactor la revista "Telegraful Român". Reîntors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit funcționar la Centrul mitropolitan din oraș, întâi ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 - 1902), unde a avut o activitate publicistică asiduă și meritorie, și în continuare în funcția de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 - 1909). În această calitate, Cristea s-a distins și ca bun administrator și organizator
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
noiembrie 1935, în vârstă de 27 de ani. Rămas văduv, nu se recăsătorește, crescându-și singur cei doi copii ai săi, Silvia și Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile către furnizorii anilor anteriori și să restabilească încrederea pe piața tipăriturilor față de tipografia eparhială. În primavara anului 1940, predă tipografia negrevată de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. În numai opt luni a reușit să achite toate datoriile către furnizorii anilor anteriori și să restabilească încrederea pe piața tipăriturilor față de tipografia eparhială. În primavara anului 1940, predă tipografia negrevată de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să meargă la Craiova, fiind îndurerat de desființarea de la 7 noiembrie 1939 a Episcopiei Râmnicului. Ca o recunoaștere a meritelor sale, depuse în timp de
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
negrevată de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să meargă la Craiova, fiind îndurerat de desființarea de la 7 noiembrie 1939 a Episcopiei Râmnicului. Ca o recunoaștere a meritelor sale, depuse în timp de douăzeci de ani de preoție, autoritățile eparhiale vâlcene l-au cinstit cu toate rangurile bisericești (sachelar, iconom și iconom stavrofor cu drept de a purta brâu roșu), fiind ales în paralel ca membru în Consiliul Central al Asociației Generale a Clerului din România. Ministerul Cultelor, la propunerea
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
credincioși. În cei trei ani cât a păstorit la Iași ca arhiereu-vicar și apoi mitropolit al Moldovei, PS Justinian a depus eforturi imense pentru refacerea Eparhiei, crunt lovită de război și pârjolită de secetă. A reorganizat sectorul economic de la Centrul Eparhial, pentru a se realiza o mai bună administrare și control al resurselor, iar celorlalte sectoare - administrativ și cultural - le-a stabilit programe clare de lucru și cu termene precise. A restaurat Catedrala și reședința mitropolitană, precum și imobilele alăturate, care fuseseră
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
alăturate, care fuseseră ciuruite de gloanțe și de schije, încât rămăseseră fără geamuri, cu zidurile crăpate și cu găuri în acoperiș, dar și cu inventarul răvășit și în parte pierdut. Le-a adus în bună stare de funcționare, inclusiv fabrica eparhială de lumânări, care aproape că își încetase activitatea în anii războiului. În același timp, a completat cu călugări tineri și destoinici personalul slujitor al Catedralei mitropolitane, numindu-l ca eclesiarh pe părintele arhimandrit Teoctist Arăpașu. Seceta cumplită din anii 1946-1947
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
(n. 10 decembrie 1970, Alba Iulia) este un cleric român unit, episcop eparhial al Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de București. A fost ales episcop la 20 iunie 2007 de sinodul Bisericii Române Unite cu Roma și confirmat de papa Benedict al XVI-lea la 27 octombrie 2007. A fost hirotonit episcop în
Mihai Frățilă () [Corola-website/Science/310847_a_312176]
-
mai 2008, în cadrul unei ceremonii la care au participat peste 2.000 de persoane. La 29 mai 2014 episcopul „ a fost transferat din funcția de episcop titular de Nove și auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, în funcția de episcop eparhial al noii Eparhii „Sfântul Vasile cel Mare” de București.”
Mihai Frățilă () [Corola-website/Science/310847_a_312176]
-
din Sfatul Țării din Basarabia. După cum menționează sursele istorice este de origine din Basarabia, fiind născută în familia preotului Vasile Bălan și a soției acestuia, Elisabeta. A făcut școala primară la Congaz, în județul Cahul și apoi a urmat Școala Eparhială de la Chișinău. Aici îl cunoaște pe tânărul teolog Dumitru Alistar cu care se căsătorește. Își urmează soțul devenit preot și activează ca învățătoare începând cu anul 1890 în localitațile Văleni, Roșu, Zărnești din jud. Cahul și Rezeni, jud. Chișinău. Între
Elena Alistar () [Corola-website/Science/308952_a_310281]
-
propria eparhie după câțiva ani. Această eparhie stă sub autoritatea dogmatică și canonică din Ecimiadzin (Armenia), dar are și un grad de autonomie conform legislației românești. Episcopia armeană este condusă de un Arhiepiscop, iar organul colectiv de conducere este Congresul Eparhial. De-a lungul istoriei, armenii așezați în Transilvania, încă din sec. al XI-lea, s-au unit cu Roma. În România sunt doar câțiva preoți și comunități întrucât, după război, numărul armenilor a scăzut dramatic. La nivel internațional, numărul armenilor
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
în Baraboi 132 de curți, 570 bărbați și 478 femei; în 1875 - 920 bărbați, 961 femei și 276 de case, în 1886 - 295 de curți și 1440 locuitori, volostea Copăceanca, ținutul Bălți. Pentru construcția bisericii, în 1973, prin dispoziția conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul vecin Ghizdita (acum Fântânița) a fost transferat în satul Baraboi. În doi ani biserica a fost finisată. La 1 septembrie 1897, în satul Baraboi a fost deschisă o
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
fost deschisă o instituție deosebită din sistemul învățământului public rusesc, și anume o școala normală de băieți, numita în rusește Baraboiskaia vtoroklasnaia școla, ceea ce, în traducere exactă, semnifică Școala de gradul II din Baraboi. Școala țineau de competența Consiliului Școlar Eparhial existent în sistemul de instituții ale Eparhiei Chișinăului și Hotinului. Directorul acestei școli a fost Vladimir Mahu. În cadrul lor procesul instructiv-educativ se desfășura in conformitate cu programa de invățământ elaborată de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, obiectele de studiu fiind următoarele
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
locale din decembrie 1851 este negativ, sub pretextul că toate locurile libere au fost puse la dispoziția guvernului. Andrei Șaguna se adresează guvernului cu aceeași cerere. Pentru o perioadă, atenția episcopului se concentrează asupra cumpărării de case pentru organizarea seminarului eparhial. În august 1856 este făcută o nouă cerere către magistratul orașului Sibiu ""ca să se dea locul cel de 900 stânjeni pătrați spre zidirea Bisericii Catedrale gr. răs“". Petiția este repetată la 6 aprilie 1857. De această dată, magistratul răspunde în
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
au ajuns la sfâșitul anului 1863 la suma de 51.384,44 florini. Donațiile au continuat să vină și după moartea lui Șaguna în 1873. Printre cei care au donat se află și o serie de preoți cercetați de consistoriul eparhial și care și-au asigurat astfel iertarea. În anii următori, interesul pentru catedrală rămâne, dar este depășit de alte doleanțe, printre care și ridicarea Episcopiei Ardealului la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
zidit, a lui Dumnezeu. Creștinii au simțit plinătatea Bisericii prin participarea la Sfânta Liturghie oficiată de episcopul locului împreună cu soborul preoțesc. Paisprezece preoți și un diacon au participat la slujba înoirii bisericii. Aceștia au fost: prot. mitr. Petru Ciunciuc (secretar eparhial); prot. mitr. Pavel Petrov(protopop Sângerei); prot. mitr. Mihail Dubenco; prot. mitr. Ioan Ursachi(Sângerei); prot. mitr. Nicolai Sărăcuța(Bălți); prot. Gheorghe Lungu(Chișcăreni); prot. Ioan Goreanu(s.Cobusca Nouă, r. Anenii Noi); prot. Iurii Plămădeală(Ialoveni); prot. Nicolai Guja
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
suferind grav în urma torturii din anii de temniță, s-a retras la o soră a sa, renunțând la preluarea jurisdicției. Puterea de jurisdicție în Eparhia de Cluj-Gherla a deținut-o, cu mică întrerupere, canonicul Nicolae Pura, vicar general și ordinarius eparhial, începând din decembrie 1948 până la 9 februarie 1981, când, bolnav, s-a retras, stabilind însă o nouă succesiune jurisdicțională, formată din următorul ternar: Dr. Silvestru Augustin Prunduș, OSBM, profesor de Teologie, vicar general episcopal și ordinarius, fost provicar general I
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
Romă ar fi urmat să fie făcută în funcție de ponderea credincioșilor din unitățile administrativ-teritoriale de la locul situării imobilului, ceea ce ar fi echivalat cu exproprierea BRU. O excepție de la această regulă a fost prevăzută la art. 3 al proiectului, cu privința catedralelor eparhiale "care aparțin cultului pe seama și în numele căruia au fost ctitorite inițial". Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ și din partea Guvernului Tăriceanu. Înscrierea acestui proiect de lege pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților din 27-29 ianuarie 2009 a
Augustin Zegrean () [Corola-website/Science/305286_a_306615]
-
a doua civilizații , la vest latino—germană și la est bizantino-slavonă. În Basarabia în secolele 19-inc. Sec 20 erau mai multe tirpuri de școli: - bisericești-cu un curs de 3 ani în 3 grupuri , grija cărora o purta “Sfatul școlar eparhial” și se supuneau mitropolitului din Chișinău. - ministeriale cu o singură clasa în 4 grupuri pe la sate, si cu 2 clase și 6 grupuri la orașe , grija acestora era purtată de “Sfatul gubernial al instrucției se supuneau Ministerului Instrucțiunii publice din
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]